Petroniu (Tănase): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(img)
(Adăugare citate și legătură către tâlcuirea rugăciunii Sf. Efrem Sirul)
 
(Nu s-au afișat 23 de versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Petroniu-Tanase.jpg|right|frame|Părintele Petroniu pe veranda schitului]]
+
[[Fișier:Petroniu tanase.jpg|thumb|320 px|Arhimandritul Petroniu Tănase în [[Sfântul Munte]]]]
Părintele '''Petroniu Tănase''' (1914-2011) a fost un călugăr [[protosinghel]], mare [[duhovnic]] ortodox al secolului XX şi [[stareţ]] al [[Schitul Sf. Ioan Botezătorul (Muntele Athos)|Schitului Prodromu]] de la [[Muntele Athos]] timp de mulţi ani (1984-2011).
+
Părintele '''Petroniu Tănase''' (1916-2011) a fost un călugăr [[arhimandrit]]<ref name="trinitas">Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8, 0:23. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU?t=23. Notă: Datele din video sunt conform calendarului iulian, dar cele din acest articol sunt conform calendarului gregorian (discutat [https://ro.orthodoxwiki.org/Discu%C8%9Bie:Petroniu_(T%C4%83nase)#Data_adormirii aici]).</ref>, mare [[duhovnic]] ortodox al secolului XX și [[stareț]] al [[Schitul românesc Prodromu (Muntele Athos)|Schitului Prodromu]] de la [[Muntele Athos]] timp de mulți ani (1984-2011).
 +
 
 +
Arhimandritul Petroniu Tănase este considerat responsabil pentru reînvierea vieții monahale românești în [[Muntele Athos]] când dictatura comunistă amenința pustiirea așezămintelor românești din Sfântul Munte. Părintele Petroniu a devenit unul dintre cei mai respectați duhovnici din Sfântul Munte, îndrumarea sa fermă aducând [[Schitul românesc Prodromu (Muntele Athos)|Schitul Prodromu]] într-o perioadă de apogeu. Până la sfârșitul vieții, Pr. Petroniu a nădăjduit că [[schit]]ul va deveni într-o zi prima [[mănăstire]] românească din Sfântul Munte.
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Părintele Petroniu s-a născut în anul 1914 în comuna Farcaşa (judeţul Neamţ). S-a [[Călugărie|călugărit]] de foarte tânăr în obștea [[Mănăstirea Neamţ|Mănăstirii Neamţului]], unde s-a și format duhovnicește. Mai târziu a fost trimis la București pentru studii, și așa a intrat în obștea [[Mănăstirea Antim (București, România)|Mănăstirii Antim]]. A studiat Teologia (licențiat), dar a făcut în paralel și ceva studii de matematică și filozofie.
+
Părintele Petroniu s-a născut pe 5 iunie 1916<ref name="trinitas" /> în comuna Farcașa (județul Neamț). S-a [[Călugărie|călugărit]] de foarte tânăr în obștea [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamțului]], unde s-a și format duhovnicește. Mai târziu a fost trimis la București pentru studii, și așa a intrat în obștea [[Mănăstirea Antim (București, România)|Mănăstirii Antim]]. A studiat [[Teologie|Teologia]] (licențiat), dar a făcut în paralel și ceva studii de matematică și filozofie.
  
 
La Antim, în anii 1937, [[monah]]ul Petroniu a avut drept [[ascultare]] de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii.
 
La Antim, în anii 1937, [[monah]]ul Petroniu a avut drept [[ascultare]] de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii.
Linia 9: Linia 11:
 
În anii războiului al II-lea mondial și în primii ani după război (1945-1947), Părintele Petroniu a fost funcționar la Cancelaria [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]] și chiar la secretariatul [[Nicodim Munteanu|patriarhului Nicodim]].  
 
În anii războiului al II-lea mondial și în primii ani după război (1945-1947), Părintele Petroniu a fost funcționar la Cancelaria [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]] și chiar la secretariatul [[Nicodim Munteanu|patriarhului Nicodim]].  
  
În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de [[călugăr]]i români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978.  
+
În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, [[Patriarhia Română]] a decis să trimită două grupuri de [[călugăr]]i români ca să întărească efectivul [[Schitul românesc Prodromu (Muntele Athos)|Schitului românesc Prodromu]] și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978.  
 +
 
 +
Din 1978, Părintele Petroniu a trăit neîntrerupt la Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales [[stareț]] al Schitului Prodromu. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de [[22 februarie]] 2011<ref name="trinitas" />, în jurul orei 16, și a fost înmormântat după [[tradiția]] athonită la [[24 februarie]] 2011 în micul [[cimitir]] al Schitului Prodromu.
 +
 
 +
== Testamentul Părintelui Petroniu ==
 +
 
 +
Trinitas TV prin seria „Biserica Azi” a difuzat o emisiune dedicată Părintelui Petroniu cu [[ierodiacon]]ul [[Iustinian Stoica]], fost [[Iconom (călugăr)|iconom]] la Prodromu si [[ucenic]] al Pr. [[Arsenie Papacioc|Papacioc]] si al Pr. Petroniu. Acolo se discută dorința Pr. Petroniu de pe patul de moarte.
 +
 
 +
{{Citat|(...) A avut dorința asta care l-a urmărit moment de moment ca schitul să devină mănăstire. Tot nădăjduia că se va găsi cineva care să ia inițiativa, să pună problema, să se întocmească documentația. Discuțiile astea le-a avut în special cu persoane deosebite care veneau din lumea intelectuală și bisericească, dar în special cu Pr. Prof. Coman Constantin. Săracul se hrănea cu dorința asta ca schitul Prodromu să devină mănăstire. Ori lucrul ăsta nu s-a împlinit. Înainte de sfârșitul său, m-a chemat la patul lui (zicând) «Părinte Iustinian, sființia ta ești într-o relație apropiată cu [[patriarh]]ul [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], spune-i că-l rog din suflet, cu toată inima, cu smerenie, să facă în așa fel ca schitul Prodromu să rămână românesc și cred că Dumnezeu îl va ajută să devină mănăstire». Ăsta a fost testamentul lui de sfârșit de viață că la câteva de zile s-a sfârșit.|Părintele Iustinian Stoica, Trinitas TV<ref> Sfințenia vieții părintelui Petroniu Tănase. Trinitas TV. URL: https://youtu.be/mA8gNLIMf-M?t=2811 (46:54)</ref>}}
 +
==Corespondența nepublicată==
 +
Pr. Petroniu, menținea o corespondență vie atât cu stareții din Athos cât și cu mulți alți Părinți precum [[Ioanichie Bălan]], [[Arsenie Papacioc]], [[Ilie Cleopa]], [[Sofian Boghiu]], [[Benedict Ghiuș]], [[Placide Deseille]], [[Teoctist Arăpașu]], și alții. Pe lângă corespondența cu clerul, Pr. Petroniu avea o corespondență bogată cu doctori, profesori, și alți oameni „de pe toate continentele lumii”<ref name="marturii">Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU</ref>. Astfel, Schitul Prodromu primea ajutor de la apropiații Pr. Petroniu când „alte venituri nu erau”<ref name="marturii" />.
 +
 
 +
Acum, corespodența sa a devenit un tezaur cultural și istoric încă neorganizat și nepublicat, dar Părinții din Prodromu nădăjduiesc că va fi cineva să preia acest proiect și să publice o parte din corespondența Pr. Petroniu, traducând și scrisorile din limba franceză.
 +
 
 +
==Seria „Măturii Athonite”==
 +
[[Fișier:Petroniu-Tanase.jpg|thumb|320 px|Părintele Petroniu pe veranda Schitului Prodromu]]
 +
În 2023, timp de două luni (perioada 17 septembrie - 19 noiembrie), Trinitas TV a difuzat săptămânal episoade din viața Pr. Petroniu văzută prin mărturiile celor ce l-au cunoscut<ref>Mărturii Athonite. Trinitas TV. URL: https://www.trinitas.tv/category/emisiuni/teologice/marturii-athonite/</ref>.
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=sxIwWWh4GAM Episodul 1 - Părintele Petroniu Tănase, înnoitorul vieții monahale de la Prodromu'']
 +
 
 +
Din cuvintele celor ce l-au cunoscut, Pr. Petroniu este descris ca un om sever, iubitor, și muncitor. Arhim. Antipa Skandalakis spune despre Schitul Prodromu că este acum „într-o perioadă de apogeu”, iar această perioadă este rodul muncii Pr. Petroniu.
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=95ZXo_iTNJE Episodul 2 - Părintele Petroniu și importanța respectării acriviei monahale'']
 +
 
 +
În al doilea episod este discutat cum ar trebui să fie credincioșii în biserică: nelipsiți, solemni, și silitori.
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=M6_g2LIrx4M Episodul 3 - Părintele Petroniu Tănase, un mare nevoitor contemporan]''
 +
 
 +
Cât despre nevoința sa faimoasă în Sfântul Munte, călugării români ne spun despre o nevoință de care „nu prea mai ai în zilele noastre” (Pr. Pimen). Descris ca un „colonel” de Arhim. [[Ilie Cleopa|Cleopa]], venirea lui în Sfântul Munte, „rânduită de la Dumnezeu” (Pr. Matei), a asigurat continuitatea și creșterea prezenței române în Athos. Când călugării se plângeau de severitatea Părintelui Petroniu, Părintele [[Iulian Lazăr]] le spunea: „Măi, e stareț, te gândești tu... el răspunde, pentru noi răspunde!”
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=PdEjjHIRxxA Episodul 4 - Părintele Petroniu Tănase, exemplu autentic al monahismului românesc]''
 +
 
 +
Pe deasupra, Părintele Petroniu a îndemnat mereu obștea română din Athos să-și iubească țara, să o aiba în suflet până la moarte, și să se comporte ca reprezentanți demni ai țării lor. După mărturiile [[schimonah]]ilor greci, Pr. Petroniu a devenit un trăitor admirat de toți, iar românii „au dat dovadă de o viață duhovnicească aparte în Sfântul Munte” (Pr. Maxim Nikolopous).
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=mcMrFy_62ZI Episodul 5 - Simplitatea și dragostea Părintelui Petroniu Tănase]''
  
Din 1978, Părintele Petroniu a trăit neîntrerupt la Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales stareț. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de [[22 februarie]] 2011, în jurul orei 16, și a fost înmormântat după [[tradiția]] athonită la [[24 februarie]] 2011 în micul cimitir al Schitului Prodromu.
+
Deși a refuzat să fie vreodata duhovnic, Pr. Petroniu a avut „misiunea lui să-i ajute cu sfaturi pe alții” (Pr. Pimen). Pe un fundament de nevoință „ca în pateric”, „la fel ca unii din bătrânii de demult”, Pr. Petroniu a păstrat corespondența scrisă cu mulți credincioși din țară și a servit ca sfătuitor și învățător pentru mulți părinți. Printre cei care au învățat de la Pr. Petroniu se numără și monahul grec [[Damaschin Grigoriatul]] pe care Pr. Petroniu l-a ajutat să învețe [[limba română]]. Mon. Damaschin este „unul dintre puţinii părinţi greci athoniţi cunoscători de limba română”, traducând în greacă „cărţi ale Părinţilor Cleopa Ilie, [[Paisie Olaru]], Arsenie Boca, Dometie Manolache, Arsenie Papacioc, Iachint Unciuleac, Petroniu Tănase [și] Sfântul [[Ioan Iacob Hozevitul]]”<ref> Monahul Damaschin Grigoriatul – profil biografic. Doxologia. URL: https://doxologia.ro/monahul-damaschin-grigoriatul-profil-biografic</ref>. Cum a reușit Părintele Petroniu să facă atâtea într-o viață? Dăruind tot trupește și duhovnicește precum sfinții, după cum mărturisește Pr. Pimen. Această nevoință este foarte rară astăzi: „din bătrânii care mai sunt nu mai întâlnești acum la nimeni nevoințele lor; nu mai au rezistența aceea, ziceai că ei sunt făcuți din alt aluat” (Pr. Pimen).
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=DIqJoLBFyzc Episodul 6 - Părintele Petroniu Tănase, văzător al Tainelor Dumnezeiești]''
 +
 
 +
Deși descris ca „foarte sever”, „foarte retras”, și „foarte interiorizat”, este mărturisit că „părintele Petroniu tot timpul plângea la [[liturghie]], avea lacrimi”. De ce plângea Părintele? Într-o zi, în timpul Sfintei Liturghii, Pr. Petroniu l-a vazut „pe tronul din fața [[Sfânta Masă|Sfintei Mese]] pe [[Mântuitorul]].”
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=rFALdLYudFo Episodul 9 - Sfârșitul pământesc al Părintelui Petroniu Tănase]''
 +
 
 +
În ultimele luni din viața sa, Pr. Petroniu își „continua viața severă pe care o ținea dintotdeauna” și „niciodată nu se văita de vreo durere deși suferea foarte mult”. Când s-a dus la Domnul, [[Înmormântare|slujba înmormântării]] a fost „foarte foarte liniștită”, „biserica plină de lume”, „tot Athosul a venit la el la înmormântare”, și către mormânt a fost multă „bucurie ca și când nu ar fi fost la înmormantare”.
 +
 
 +
''[https://www.youtube.com/watch?v=k3ULcgAc3EI Episodul 10 - Părintele Petroniu Tănase în viziunea contemporanilor săi]''
 +
 
 +
{{Citat|Este o mare laudă pentru România Sfântul Gheronda Petroniu (...) Romania se poate mândri cu acest mare corifeu, cu acest om sfânt (...) Aurul nu se poate ascunde, deoarece, odată cu răsăritul soarelui, străluceste cu multe limpezime (...) Îi multumim pentru prezența lui, nu numai pentru că este un sfânt român, ci și pentru faptul că este lauda întregii Biserici, iar aceasta nu este o exagerare. Este lauda Bisericii lui Hristos, este lauda intregii Biserici!|Schim. Iosif Bairaktaris}}
 +
'''Mărturiile au fost de la:'''
 +
* Arhim. Atanasie Floroiu (starețul schitului Prodromu)
 +
* Arhim. Antipa Skandalakis (starețul chiliei Sfânta Ana din Mănăstirea Iviru)
 +
* Arhim. Nifon (starețul Mănăstirii „Sfântul Nectarie”, Glyfada, Grecia)
 +
* Arhim. Elisei Raptis (starețul Mănăstirii Simonos Petra)
 +
* Schim. Iosif Bairaktaris (starețul chiliei „Sfântul Mina” din Mănăstiera Marea Lavră)
 +
* Schim. Maxim Nikolopoulos (Mănăstirea Iviru)
 +
* Ierom. Damaschin Popa (Prodromu)
 +
* Ierom. Matei Andriucă (Prodromu)
 +
* Mon. Pimen Vlad (starețul chiliei „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Schitul Lacu din Mănăstirea Sfântul Pavel)
 +
* Mon. Tarasie Coșeru (Prodromu)
 +
* Mon. Dometie Hrițcu (Prodromu)
 +
 
 +
==Citate==
 +
* ''Nu există o așa-zisă „întâmplare”. E o rânduială.''
 +
* ''La mine poți să fii cu stea în frunte. Dacă nu ești la biserică, degeaba.''
 +
* ''Cuvântul omenesc are o mare și tainică putere, aduce cu el ceva din ființa celui pe care îl rostește. Dacă cuvântul lui Dumnezeu este Dumnezeu însuși, și cuvântul omului este omul însuși.''
 +
* ''În cine sălășluiește dragostea, însuși Dumnezeu petrece.''
 +
* ''Niciodată nu putem cunoaște adevăratele pricini ale greșelilor altuia.''
  
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
 
Părintele Petroniu Tănase numeroase articole, a dat mai multe interviuri și a publicat mai multe cărți:  
 
Părintele Petroniu Tănase numeroase articole, a dat mai multe interviuri și a publicat mai multe cărți:  
  
* "Uşile pocăinţei. Meditaţii duhovniceşti la vremea Triodului" - Editura Trinitas, Iași 1994
+
* "Ușile pocăinței. Meditații duhovnicești la vremea Triodului" - Editura Trinitas, Iași 1994
 
* "Icoane Smerite din Sfânta Ortodoxie românească" - Schitul Prodromu, 2002
 
* "Icoane Smerite din Sfânta Ortodoxie românească" - Schitul Prodromu, 2002
* "Bine eşti cuvântat, Doamne - meditaţii" - Editura Bizantină, 2004
+
* "Bine ești cuvântat, Doamne - meditații" - Editura Bizantină, 2004
 
* "Chemarea Sfintei Ortodoxii" - Editura Bizantină, 2006
 
* "Chemarea Sfintei Ortodoxii" - Editura Bizantină, 2006
 +
 +
==Note==
 +
<references/>
 +
 +
== Legături externe ==
 +
*  [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]], tâlcuită de avva Petroniu Tănase: https://doxologia.ro/rugaciunea-sfantului-efrem-sirul-talcuita-de-avva-petroniu-tanase
  
 
[[Categorie:Monahi]]
 
[[Categorie:Monahi]]
 
[[Categorie:Monahism]]
 
[[Categorie:Monahism]]
[[Categorie:Părinţi duhovniceşti ai secolului XX]]
+
[[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]]
[[Categorie:Preoţi]]
+
[[Categorie:Preoți]]
 
[[Categorie:Patericul românesc]]
 
[[Categorie:Patericul românesc]]
 +
[[Categorie:Muntele Athos]]
 +
[[Categorie:Membri ai Rugului Aprins]]
 +
 +
[[en:Petroniu Tănase]]

Versiunea curentă din 13 martie 2024 16:34

Arhimandritul Petroniu Tănase în Sfântul Munte

Părintele Petroniu Tănase (1916-2011) a fost un călugăr arhimandrit[1], mare duhovnic ortodox al secolului XX și stareț al Schitului Prodromu de la Muntele Athos timp de mulți ani (1984-2011).

Arhimandritul Petroniu Tănase este considerat responsabil pentru reînvierea vieții monahale românești în Muntele Athos când dictatura comunistă amenința pustiirea așezămintelor românești din Sfântul Munte. Părintele Petroniu a devenit unul dintre cei mai respectați duhovnici din Sfântul Munte, îndrumarea sa fermă aducând Schitul Prodromu într-o perioadă de apogeu. Până la sfârșitul vieții, Pr. Petroniu a nădăjduit că schitul va deveni într-o zi prima mănăstire românească din Sfântul Munte.

Viața

Părintele Petroniu s-a născut pe 5 iunie 1916[1] în comuna Farcașa (județul Neamț). S-a călugărit de foarte tânăr în obștea Mănăstirii Neamțului, unde s-a și format duhovnicește. Mai târziu a fost trimis la București pentru studii, și așa a intrat în obștea Mănăstirii Antim. A studiat Teologia (licențiat), dar a făcut în paralel și ceva studii de matematică și filozofie.

La Antim, în anii 1937, monahul Petroniu a avut drept ascultare de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii.

În anii războiului al II-lea mondial și în primii ani după război (1945-1947), Părintele Petroniu a fost funcționar la Cancelaria Sfântului Sinod și chiar la secretariatul patriarhului Nicodim.

În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de călugări români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978.

Din 1978, Părintele Petroniu a trăit neîntrerupt la Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales stareț al Schitului Prodromu. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de 22 februarie 2011[1], în jurul orei 16, și a fost înmormântat după tradiția athonită la 24 februarie 2011 în micul cimitir al Schitului Prodromu.

Testamentul Părintelui Petroniu

Trinitas TV prin seria „Biserica Azi” a difuzat o emisiune dedicată Părintelui Petroniu cu ierodiaconul Iustinian Stoica, fost iconom la Prodromu si ucenic al Pr. Papacioc si al Pr. Petroniu. Acolo se discută dorința Pr. Petroniu de pe patul de moarte.

„(...) A avut dorința asta care l-a urmărit moment de moment ca schitul să devină mănăstire. Tot nădăjduia că se va găsi cineva care să ia inițiativa, să pună problema, să se întocmească documentația. Discuțiile astea le-a avut în special cu persoane deosebite care veneau din lumea intelectuală și bisericească, dar în special cu Pr. Prof. Coman Constantin. Săracul se hrănea cu dorința asta ca schitul Prodromu să devină mănăstire. Ori lucrul ăsta nu s-a împlinit. Înainte de sfârșitul său, m-a chemat la patul lui (zicând) «Părinte Iustinian, sființia ta ești într-o relație apropiată cu patriarhul Daniel, spune-i că-l rog din suflet, cu toată inima, cu smerenie, să facă în așa fel ca schitul Prodromu să rămână românesc și cred că Dumnezeu îl va ajută să devină mănăstire». Ăsta a fost testamentul lui de sfârșit de viață că la câteva de zile s-a sfârșit.”
(Părintele Iustinian Stoica, Trinitas TV[2])

Corespondența nepublicată

Pr. Petroniu, menținea o corespondență vie atât cu stareții din Athos cât și cu mulți alți Părinți precum Ioanichie Bălan, Arsenie Papacioc, Ilie Cleopa, Sofian Boghiu, Benedict Ghiuș, Placide Deseille, Teoctist Arăpașu, și alții. Pe lângă corespondența cu clerul, Pr. Petroniu avea o corespondență bogată cu doctori, profesori, și alți oameni „de pe toate continentele lumii”[3]. Astfel, Schitul Prodromu primea ajutor de la apropiații Pr. Petroniu când „alte venituri nu erau”[3].

Acum, corespodența sa a devenit un tezaur cultural și istoric încă neorganizat și nepublicat, dar Părinții din Prodromu nădăjduiesc că va fi cineva să preia acest proiect și să publice o parte din corespondența Pr. Petroniu, traducând și scrisorile din limba franceză.

Seria „Măturii Athonite”

Părintele Petroniu pe veranda Schitului Prodromu

În 2023, timp de două luni (perioada 17 septembrie - 19 noiembrie), Trinitas TV a difuzat săptămânal episoade din viața Pr. Petroniu văzută prin mărturiile celor ce l-au cunoscut[4].

Episodul 1 - Părintele Petroniu Tănase, înnoitorul vieții monahale de la Prodromu

Din cuvintele celor ce l-au cunoscut, Pr. Petroniu este descris ca un om sever, iubitor, și muncitor. Arhim. Antipa Skandalakis spune despre Schitul Prodromu că este acum „într-o perioadă de apogeu”, iar această perioadă este rodul muncii Pr. Petroniu.

Episodul 2 - Părintele Petroniu și importanța respectării acriviei monahale

În al doilea episod este discutat cum ar trebui să fie credincioșii în biserică: nelipsiți, solemni, și silitori.

Episodul 3 - Părintele Petroniu Tănase, un mare nevoitor contemporan

Cât despre nevoința sa faimoasă în Sfântul Munte, călugării români ne spun despre o nevoință de care „nu prea mai ai în zilele noastre” (Pr. Pimen). Descris ca un „colonel” de Arhim. Cleopa, venirea lui în Sfântul Munte, „rânduită de la Dumnezeu” (Pr. Matei), a asigurat continuitatea și creșterea prezenței române în Athos. Când călugării se plângeau de severitatea Părintelui Petroniu, Părintele Iulian Lazăr le spunea: „Măi, e stareț, te gândești tu... el răspunde, pentru noi răspunde!”

Episodul 4 - Părintele Petroniu Tănase, exemplu autentic al monahismului românesc

Pe deasupra, Părintele Petroniu a îndemnat mereu obștea română din Athos să-și iubească țara, să o aiba în suflet până la moarte, și să se comporte ca reprezentanți demni ai țării lor. După mărturiile schimonahilor greci, Pr. Petroniu a devenit un trăitor admirat de toți, iar românii „au dat dovadă de o viață duhovnicească aparte în Sfântul Munte” (Pr. Maxim Nikolopous).

Episodul 5 - Simplitatea și dragostea Părintelui Petroniu Tănase

Deși a refuzat să fie vreodata duhovnic, Pr. Petroniu a avut „misiunea lui să-i ajute cu sfaturi pe alții” (Pr. Pimen). Pe un fundament de nevoință „ca în pateric”, „la fel ca unii din bătrânii de demult”, Pr. Petroniu a păstrat corespondența scrisă cu mulți credincioși din țară și a servit ca sfătuitor și învățător pentru mulți părinți. Printre cei care au învățat de la Pr. Petroniu se numără și monahul grec Damaschin Grigoriatul pe care Pr. Petroniu l-a ajutat să învețe limba română. Mon. Damaschin este „unul dintre puţinii părinţi greci athoniţi cunoscători de limba română”, traducând în greacă „cărţi ale Părinţilor Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Arsenie Boca, Dometie Manolache, Arsenie Papacioc, Iachint Unciuleac, Petroniu Tănase [și] Sfântul Ioan Iacob Hozevitul[5]. Cum a reușit Părintele Petroniu să facă atâtea într-o viață? Dăruind tot trupește și duhovnicește precum sfinții, după cum mărturisește Pr. Pimen. Această nevoință este foarte rară astăzi: „din bătrânii care mai sunt nu mai întâlnești acum la nimeni nevoințele lor; nu mai au rezistența aceea, ziceai că ei sunt făcuți din alt aluat” (Pr. Pimen).

Episodul 6 - Părintele Petroniu Tănase, văzător al Tainelor Dumnezeiești

Deși descris ca „foarte sever”, „foarte retras”, și „foarte interiorizat”, este mărturisit că „părintele Petroniu tot timpul plângea la liturghie, avea lacrimi”. De ce plângea Părintele? Într-o zi, în timpul Sfintei Liturghii, Pr. Petroniu l-a vazut „pe tronul din fața Sfintei Mese pe Mântuitorul.”

Episodul 9 - Sfârșitul pământesc al Părintelui Petroniu Tănase

În ultimele luni din viața sa, Pr. Petroniu își „continua viața severă pe care o ținea dintotdeauna” și „niciodată nu se văita de vreo durere deși suferea foarte mult”. Când s-a dus la Domnul, slujba înmormântării a fost „foarte foarte liniștită”, „biserica plină de lume”, „tot Athosul a venit la el la înmormântare”, și către mormânt a fost multă „bucurie ca și când nu ar fi fost la înmormantare”.

Episodul 10 - Părintele Petroniu Tănase în viziunea contemporanilor săi

„Este o mare laudă pentru România Sfântul Gheronda Petroniu (...) Romania se poate mândri cu acest mare corifeu, cu acest om sfânt (...) Aurul nu se poate ascunde, deoarece, odată cu răsăritul soarelui, străluceste cu multe limpezime (...) Îi multumim pentru prezența lui, nu numai pentru că este un sfânt român, ci și pentru faptul că este lauda întregii Biserici, iar aceasta nu este o exagerare. Este lauda Bisericii lui Hristos, este lauda intregii Biserici!”
(Schim. Iosif Bairaktaris)

Mărturiile au fost de la:

  • Arhim. Atanasie Floroiu (starețul schitului Prodromu)
  • Arhim. Antipa Skandalakis (starețul chiliei Sfânta Ana din Mănăstirea Iviru)
  • Arhim. Nifon (starețul Mănăstirii „Sfântul Nectarie”, Glyfada, Grecia)
  • Arhim. Elisei Raptis (starețul Mănăstirii Simonos Petra)
  • Schim. Iosif Bairaktaris (starețul chiliei „Sfântul Mina” din Mănăstiera Marea Lavră)
  • Schim. Maxim Nikolopoulos (Mănăstirea Iviru)
  • Ierom. Damaschin Popa (Prodromu)
  • Ierom. Matei Andriucă (Prodromu)
  • Mon. Pimen Vlad (starețul chiliei „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Schitul Lacu din Mănăstirea Sfântul Pavel)
  • Mon. Tarasie Coșeru (Prodromu)
  • Mon. Dometie Hrițcu (Prodromu)

Citate

  • Nu există o așa-zisă „întâmplare”. E o rânduială.
  • La mine poți să fii cu stea în frunte. Dacă nu ești la biserică, degeaba.
  • Cuvântul omenesc are o mare și tainică putere, aduce cu el ceva din ființa celui pe care îl rostește. Dacă cuvântul lui Dumnezeu este Dumnezeu însuși, și cuvântul omului este omul însuși.
  • În cine sălășluiește dragostea, însuși Dumnezeu petrece.
  • Niciodată nu putem cunoaște adevăratele pricini ale greșelilor altuia.

Scrieri

Părintele Petroniu Tănase numeroase articole, a dat mai multe interviuri și a publicat mai multe cărți:

  • "Ușile pocăinței. Meditații duhovnicești la vremea Triodului" - Editura Trinitas, Iași 1994
  • "Icoane Smerite din Sfânta Ortodoxie românească" - Schitul Prodromu, 2002
  • "Bine ești cuvântat, Doamne - meditații" - Editura Bizantină, 2004
  • "Chemarea Sfintei Ortodoxii" - Editura Bizantină, 2006

Note

  1. 1,0 1,1 1,2 Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8, 0:23. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU?t=23. Notă: Datele din video sunt conform calendarului iulian, dar cele din acest articol sunt conform calendarului gregorian (discutat aici).
  2. Sfințenia vieții părintelui Petroniu Tănase. Trinitas TV. URL: https://youtu.be/mA8gNLIMf-M?t=2811 (46:54)
  3. 3,0 3,1 Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU
  4. Mărturii Athonite. Trinitas TV. URL: https://www.trinitas.tv/category/emisiuni/teologice/marturii-athonite/
  5. Monahul Damaschin Grigoriatul – profil biografic. Doxologia. URL: https://doxologia.ro/monahul-damaschin-grigoriatul-profil-biografic

Legături externe