Penticostar: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(→‎Duminica a treia după Paşti, a femeilor mironosiţe)
m
 
(Nu s-au afișat 29 de versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
[[Image:Pascha.jpg|right|frame|Învierea Domnului<br>Coborârea la [[iad]]]]
 
'''Penticostarul''' este:
 
'''Penticostarul''' este:
−
* O '''perioadă liturgică''' din [[anul bisericesc]] care începe din ziua [[Paşti]]lor şi ţine până în [[Duminica Tuturor Sfinţilor]].
+
* O '''perioadă liturgică''' din [[anul bisericesc]] care începe din ziua [[Paști]]lor și ține până în [[Duminica Tuturor Sfinților]].
−
* O '''carte liturgică''' ce cuprinde cântările din cele 8 săptămâni, citite la slujbe în această perioadă. Ea a fost alcătuită de Sfântul [[Iosif Studitul]], Arhiepiscopul Tesalonicului.
+
* O '''carte liturgică''' ce cuprinde cântările din cele 8 săptămâni, citite la [[Slujbă|slujbe]] în această perioadă. Ea a fost alcătuită de Sfântul [[Iosif Studitul]], [[Arhiepiscop]]ul Tesalonicului.
  
−
Numele Penticostarului, de la grecescul ''Pentikostarion'' πεντηκοσταριον, i se trage tocmai de la perioada de cincizeci de zile ale cărei cântări le cuprinde, numită [[Cincizecime]] (gr. "penticosti", πεντηκοστή). El conţine "cântările de veselie ale [[Învierea Domnului|Învierii lui Hristos]] în care se vădeşte pretutindenea bucuria cea mare a creştinului".
+
Numele Penticostarului, de la grecescul ''Pentikostarion'' πεντηκοσταριον, i se trage tocmai de la perioada de cincizeci de zile ale cărei cântări le cuprinde, numită [[Cincizecime]] (gr. "penticosti", πεντηκοστή). El conține „cântările de veselie ale [[Învierea Domnului|Învierii lui Hristos]] în care se vădește pretutindenea bucuria cea mare a creștinului”.
  
−
==Paştile şi Săptămâna luminată==
+
==Paștile și Săptămâna luminată==
−
Odată cu învierea întregii naturi din moartea de peste iarnă, odată cu bucuria ce însoţeşte trezirea la viaţă şi vieţuirea din belşug, Biserica se deşteaptă la o altă viaţă, se trezeşte la bucuria pricinuită de zdrobirea morţii prin învierea Mântuitorului, la bucuria împreună-locuirii cu Hristos în [[Sfântul Duh]], pusă în lumină de întregul Penticostar.
+
Odată cu învierea întregii naturi din moartea de peste iarnă, odată cu bucuria ce însoțește trezirea la viață și viețuirea din belșug, Biserica se deșteaptă la o altă viață, se trezește la bucuria pricinuită de zdrobirea morții prin învierea Mântuitorului, la bucuria împreună-locuirii cu Hristos în [[Sfântul Duh]], pusă în lumină de întregul Penticostar.
  
−
Dacă [[Triod]]ului îi este specifică pocăinţa, efortul omului în căutarea lui Dumnezeu, Penticostarul încununează acest efort, prezentându-L pe Dumnezeu în ipostaza în care El se pleacă spre om pentru a-l face pe acesta părtaş darurilor Sale. În perioada [[Postul Mare|Postului Mare]], omul se supune unui îndelungat efort ascetic, dar întreaga pocăinţă pe care el o face în tot acest timp este însoţită de nădejde, de speranţa că efortul lui va fi încununat, şi această bucurie a încununării învăluie de-a dreptul creştinătatea în noaptea de [[Paşti]], când Penticostarul vesteşte lumii Învierea lui Hristos, chemând întregul univers să se împărtăşească de bucuria cea mare a Învierii Domnului.
+
Dacă [[Triod]]ului îi este specifică pocăința, efortul omului în căutarea lui Dumnezeu, Penticostarul încununează acest efort, prezentându-L pe Dumnezeu în ipostaza în care El se pleacă spre om pentru a-l face pe acesta părtaș darurilor Sale. În perioada [[Postul Mare|Postului Mare]], omul se supune unui îndelungat efort ascetic, dar întreaga pocăință pe care el o face în tot acest timp este însoțită de nădejde, de speranța că efortul lui va fi încununat, și această bucurie a încununării învăluie de-a dreptul creștinătatea în noaptea de [[Paști]], când Penticostarul vestește lumii Învierea lui Hristos, chemând întregul univers să se împărtășească de bucuria cea mare a Învierii Domnului.
  
−
"Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure, şi prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută: că a înviat Hristos, veselia cea veşnică."
+
"Cerurile după cuviință să se veselească și pământul să se bucure, și prăznuiască toată lumea cea văzută și cea nevăzută: că a înviat Hristos, veselia cea veșnică."
  
−
Prin Învierea lui Hristos se termină o parte a istoriei, începând alta, începând împărăţia cea veşnică, pentru că prin Înviere lanţul morţii a fost zdrobit şi uşile [[Rai]]ului ne sunt iarăşi deschise. Prin învierea Sa din morţi, Mântuitorul ne-a făcut părtaşi tuturor darurilor Sale, ne-a dat putere de a primi plinătatea darurilor Sale, plinătatea darurilor Sfintei Treimi, pe care Dumnezeu vrea să le reverse asupra noastră. Înviind din morţi Hristos ne-a adus viaţă, lumină, pace şi bucurie.
+
Prin Învierea lui Hristos se termină o parte a istoriei, începând alta, începând împărăția cea veșnică, pentru că prin Înviere lanțul morții a fost zdrobit și ușile [[Rai]]ului ne sunt iarăși deschise. Prin învierea Sa din morți, Mântuitorul ne-a făcut părtași tuturor darurilor Sale, ne-a dat putere de a primi plinătatea darurilor Sale, plinătatea darurilor Sfintei Treimi, pe care Dumnezeu vrea să le reverse asupra noastră. Înviind din morți Hristos ne-a adus viață, lumină, pace și bucurie.
  
−
Penticostarul începe cu rânduiala de slujbă pentru ziua de Paşti, cu liturghia Paştilor, care este aceeaşi pentru fiecare zi a [[Săptămâna luminată|Săptămânii luminate]]. Textele din Penticostar din toată Săptămâna luminată, izbucniri şi revărsări de bucurie, sunt bucuria în acţiune. În vremea Săptămânii luminate, la [[Utrenie]], Biserica nu are altceva de spus decât bucuria izvorâtă din mormântul dătător de viaţă al Mântuitorului.
+
Penticostarul începe cu rânduiala de slujbă pentru ziua de Paști, cu [[liturghia]] Paștilor, care este aceeași pentru fiecare zi a [[Săptămâna luminată|Săptămânii luminate]]. Textele din Penticostar din toată Săptămâna luminată, izbucniri și revărsări de bucurie, sunt bucuria în acțiune. În vremea Săptămânii luminate, la [[Utrenie]], Biserica nu are altceva de spus decât bucuria izvorâtă din mormântul dătător de viață al Mântuitorului.
  
−
De observat că la Paşti şi în toată Săptămâna luminată, în cuprinsul slujbelor nu se fac cereri de iertare, nici nu se citesc [[psalmi]] pentru că raiul a coborât pe pământ şi bucuria covârşeşte orice cuvânt. Vecernia din Săptămâna luminată se deosebeşte de la o zi la alta doar prin glasurile care se schimbă zilnic. Cele 8 glasuri bisericeşti se schimbă zilnic astfel încât în Săptămâna luminată se succed toate cele 8 glasuri, care în mod normal se schimbă din 8 în 8 săptămâni.
+
De observat că la Paști și în toată Săptămâna luminată, în cuprinsul slujbelor nu se fac cereri de iertare, nici nu se citesc [[psalmi]] pentru că raiul a coborât pe pământ și bucuria covârșește orice cuvânt. [[Vecernia]] din Săptămâna luminată se deosebește de la o zi la alta doar prin [[glas]]urile care se schimbă zilnic. Cele 8 glasuri bisericești se schimbă zilnic astfel încât în Săptămâna luminată se succed toate cele 8 glasuri, care în mod normal se schimbă din 8 în 8 săptămâni.
  
−
Slujba de Paşti, printre altele, ne stă mărturie şi despre faptul că Învierea lui Hristos nu are importanţă numai pentru El, ci ea e de mare însemnătate şi pentru noi, fiind şi o garanţie pentru învierea noastră. Hristos a înviat pentru ca şi noi să înviem împreună cu El, Cel ce tainic continuă să moară şi învie în fiecare om care I-a îmbrăcat chipul, până la sfârşitul timpului.
+
Slujba de Paști, printre altele, ne stă mărturie și despre faptul că Învierea lui Hristos nu are importanță numai pentru El, ci ea e de mare însemnătate și pentru noi, fiind și o garanție pentru învierea noastră. Hristos a înviat pentru ca și noi să înviem împreună cu El, Cel ce tainic continuă să moară și învie în fiecare om care I-a îmbrăcat chipul, până la sfârșitul timpului.
  
−
Slujba de Paşti şi din toată săptămâna luminată reprezintă gândirea, simţirea şi peste tot trăirea cea mai înaltă pe care o cunoaşte Biserica Ortodoxă. Ortodoxia în cea mai înaltă cotă a ei se cuprinde în slujba de la Paşti şi din toată Săptămâna luminată. Slujba de la Paşti este culmea spiritualităţii ortodoxe.
+
Slujba de Paști și din toată săptămâna luminată reprezintă gândirea, simțirea și peste tot trăirea cea mai înaltă pe care o cunoaște Biserica Ortodoxă. Ortodoxia în cea mai înaltă cotă a ei se cuprinde în slujba de la Paști și din toată Săptămâna luminată. Slujba de la Paști este culmea spiritualității ortodoxe.
  
−
==Duminica a doua după Paşti, a Sfântului Toma==
+
==Duminica a doua după Paști, a Sfântului Toma==
−
A doua săptămână după Paşti este a opta zi a celebrării pascale şi ultima zi a săptămânii luminate. Această duminică este celebrată în memoria întâlnirii lui Iisus cu Apostolul Toma.
+
A doua săptămână după Paști este a opta zi a celebrării pascale și ultima zi a săptămânii luminate. Această duminică este celebrată în memoria întâlnirii lui Iisus cu [[Apostolul Toma]].
  
−
The Church reminds the faithful who have not seen Christ with their physical eyes nor touched his risen body with their physical hands, yet in the Holy Spirit have seen and touched and tasted the Word of Life, and so they believe.
+
În această zi, Biserica reamintește celor care nu l-au văzut pe Hristos cu ochii (și nici nu s-au atins de trupul înviat al Domnului), că ating și gustă pe Domnul în Sfânta Împărtășanie și în [[Cuvânt]]ul lui dătător de viață.
  
−
==Duminica a treia după Paşti, a femeilor mironosiţe==
+
Citiri din [[Sfânta Scriptură|Scriptură]]:
−
[[Image:Myrrhbearing Women.jpg|thumbnail|Femeie mironosiţă]]
+
*La [[Utrenie]]: [[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=28#16-20 28, 16-20].
−
A treia duminică după Paşti este dedicată femeilor mironosiţe care s-au îngrijit de trupul lui Hristos la moartea Lui şi care au fost primele înştiinţate de Învierea Lui.
+
*La [[Liturghie]]: [[Faptele Apostolilor|Fapte]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=5#12-20 5, 12-20]; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=20#19-31 20, 19-31].
−
In Biserica Ortodoxa Duminica Mironositelor este deasemeni, ziua dedicata special cinstirii tuturor femeilor. Pentru crestini se doreste evidentierea valorii si aprecierii femeii in general, in calitatea ei fie de sora, mama, bunica, sotie, fiica ori prietena. Prin intermediul acestei sarbatori stabilite, intreaga Biserica isi manifesta recunostinta si pretuirea fata de "cea prin care este adusa viata". Prin aceasta intelegandu'se cinstirea acordata atat fata de menirea fireasca a unei femei de a naste, dar si cea duhovniceasca, prin care poate lumina si conduce suflete spre Dumnezeu. Si asta cu ajutorul virtutilor pe care si le poate insusi conlucrand cu Dumnezeu. Se arata astfel o egala pretuire atat fata de mama cat si de monahie sau fecioara, cai binecuvantate de Biserica Crestina.
 
  
−
==Duminica a patra după Paşti, a slăbănogului (paraliticul)==
+
==Duminica a treia după Paști, a femeilor mironosițe==
−
[[Image:Paralytic .jpg|thumbnail|left|Slăbănogul]]
+
[[Image:Myrrhbearing Women.jpg|thumbnail|Femeile mironosițe]]
−
A patra duminică este dedicată însănătoşirii de către Hristos a slăbănogului, după cum spune evanghelia lui Ioan.  
+
A treia duminică după Paști este dedicată [[Mironosiță|femeilor mironosițe]] care s-au îngrijit de trupul lui Hristos la moartea Lui și care au fost primele înștiințate de Învierea Lui.
  
−
Biserica ne aduce aminte de adevărul că prin botezul în biserică şi noi am fost însănătoşiţi şi salvaţi de Hristos către viaţa eternă.  
+
În Biserica Ortodoxă [[Duminica Femeilor Mironosițe|Duminica Mironosițelor]] este și ziua dedicată special cinstirii tuturor femeilor. Pentru creștini se dorește evidențierea valorii și aprecierii femeii în general, în calitatea ei fie de soră, mamă, bunică, soție, fiică ori prietenă. Prin intermediul acestei sărbători stabilite, întreaga Biserică își manifestă recunoștința și prețuirea față de "cea prin care este adusă viața". Prin aceasta înțelegându-se cinstirea acordată atât față de menirea firească a unei femei de a naște, dar și cea duhovnicească, prin care poate lumina și conduce suflete spre Dumnezeu. Şi aceasta cu ajutorul virtuților pe care și le poate însuși conlucrând cu Dumnezeu. Se arată astfel o egală prețuire atât față de mamă cat și de monahie sau fecioară, căi binecuvântate de Biserica Creștină.
  
−
===Joi în a patra săptămână după Paşti: înjumătăţirea praznicului===
+
Citiri din Scriptură:
−
Joia celei de-a patra săptămâni este numită înjumătăţirea praznicului, în care Iisus îi învaţă pe ucenicii săi despre misiunea Sa şi le-a să ducă mai departe învăţătura lui.
+
*La Utrenie: [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=16#9-20 16, 9-20].
 +
*La Liturghie: [[Faptele Apostolilor|Fapte]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=6#1-7 6, 1-7]; Marcu [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=15#43-47 15, 43-47], [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=16#1-8 16, 1-8].
  
−
Din nou ni se aminteşte adevărul prezenţei Stăpânului şi a promisiunii Lui: "Dacă e cineva însetat lăsaţi-l să vină la Mine şi să bea." (Ioan 7:37).
+
==Duminica a patra după Paști, a slăbănogului (paraliticul)==
 +
[[Image:Paralytic .jpg|thumbnail|left|Vindecarea slăbănogului]]
 +
A patra duminică este dedicată însănătoșirii de către Hristos a slăbănogului, după cum spune evanghelia lui Ioan.  
  
−
==Duminica a cincea după Paşti, a femeii samaritence==
+
Biserica ne aduce aminte de adevărul că prin botezul în biserică și noi am fost însănătoșiți și mântuiți de Hristos, spre viața veșnică.  
−
[[Image:Samaritan Woman.JPG|thumbnail|right|Femeia samaritancă]]   
 
−
A cincea duminică de după Paşti este a unei femei din Samaria cu care Hristos a vobit la fântâna lui Iacob (evanghelia Sfântului Ioan, 4). Tema este "apa vieţii" şi recunoaşterea lui Iisus ca Mesia. (Ioan 4:10-10; 25-26)
 
  
−
==Duminica a şasea după Paşti, a orbului din naştere==
+
Citiri din Scriptură:
−
[[Image:Blind Man.jpg|thumbnail|left|Însănătoşirea orbului din naştere]]
+
*La Utrenie: [[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=24#1-12 24, 1-12].
−
The sixth Sunday commemorates the healing of the man blind from birth. The Gospel of St John(9) tells how Jesus used clay of spittle and told the man to wash in the waters of Siloam.
+
*La Liturghie: Fapte [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=9#32-42 9, 32-42]; Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=5#1-15 5, 1-15].
  
−
A şasea duminică comemorează însănătoşirea orbului din naştere. Evanghelia Sfântului Ion ne spune cum Iisus a folosit lut din salivă şi i-a spus omului să se spele în apele Siluamului.
+
===Joi în a patra săptămână după Paști: înjumătățirea praznicului===
 +
Joia celei de-a patra săptămâni este numită înjumătățirea praznicului, în care Iisus îi învață pe ucenicii săi despre misiunea Sa și le cere să ducă mai departe învățătura Lui.
  
−
===După-prăznuirea Învierii Domnului===
+
Din nou ni se amintește adevărul prezenței Stăpânului și a promisiunii Lui: "Dacă e cineva însetat lăsați-l să vină la Mine și să bea." (Ioan 7,37).
−
Pascha has its [[Leavetaking]] on the thirty-ninth day, Wednesday of the sixth week of Pascha. In some traditions, the services of the day are celebrated as on the day of Pascha itself, although the daily readings from Holy [[Scripture]] differ. After the [[Dismissal]] at the Liturgy, the paschal hymns are no longer sung, while the prayer "O Heavenly King" is not said or sung until [[Pentecost]]. The Winding Sheet ([[Epitaphios|Plaschanitsa]]) is taken from the [[altar]] and is put in its proper place.  
 
  
−
===Înălţarea Domnului===
+
==Duminica a cincea după Paști, a femeii samaritence==
−
On the fortieth day after his passover, Jesus ascended into heaven to be glorified on the right hand of God. The [[Ascension]] of Christ is his final physical departure from this world after the resurrection. It is the formal completion of his mission in this world as the Messianic Saviour. It is his glorious return to the Father who had sent him into the world to accomplish the work that he had given him to do (John 17:4-5).
+
[[Image:Samaritan Woman.JPG|thumbnail|right|Femeia samariteancă]]   
 +
A cincea duminică de după Paști este a unei femei din [[Samaria]] cu care Hristos a vorbit la fântâna lui Iacob (Evanghelia după Ioan, cap. 4). Tema este "apa vieții" și recunoașterea lui Iisus ca Mesia. (Ioan 4,1-10; 25-26)
  
−
==Duminica a şaptea după Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul întâi ecumenic==
+
Citiri din Scriptură:
−
On the seventh Sunday of Pascha, we commemorate the holy God-bearing [[Fathers of the First Ecumenical Council]].  
+
*La Utrenie: Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=20#1-10 20, 1-10].
 +
*La Liturghie: Fapte [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=11#19-30 11, 19-30]; Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=4#5-42 4, 5-42].
 +
 
 +
==Duminica a șasea după Paști, a orbului din naștere==
 +
[[Image:Blind Man.jpg|thumbnail|left|Însănătoșirea orbului din naștere]]
 +
A șasea duminică comemorează însănătoșirea orbului din naștere. Evanghelia Sfântului Ioan (cap.9) ne spune cum Iisus a folosit lut din salivă și i-a spus omului să se spele în apele Siloamului.
 +
 
 +
Citiri din Scriptură:
 +
*La Utrenie: Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=20#11-18 20, 11-18].
 +
*La Liturghie: Fapte [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=16#16-34 16, 16-34]; Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=9 9, 1-38].
 +
 
 +
===Odovania praznicului Învierii Domnului===
 +
Încheierea ([[odovanie|odovania]]) praznicului Paștilor se face în a 39-a zi, în Miercurea din a șasea săptămână după Paști. În unele tradiții, serviciile acestei zile sunt la fel de sărbătorite ca cele de la Paști, deși citirile zilnice din [[Sfânta Scriptură]] diferă. După [[apolis]]ul (încheierea) de la [[Sfânta Liturghie]] imnele pascale nu mai sunt cântate, iar rugăciunea "Împărate Ceresc" nu mai este spusă sau cântată până la Cincizecime. [[Antimis]]ul este luat de pe [[altar]] și pus la locul său.
 +
 
 +
===Înălțarea Domnului===
 +
[[Image:Ascension.jpg|right|frame|Înălțarea la Cer a Domnului]]
 +
:''Articol dedicat: '''[[Înălțarea Domnului]]'''''
 +
 
 +
După 40 de zile de la Paști, Iisus s-a înălțat la cer pentru a fi preamărit la dreapta Tatălui. Înălțarea lui Hristos este plecarea Sa fizică finală din această lume după înviere. Este încheierea formală a misiunii Sale în această lume ca Mântuitor Mesianic. Este întoarcerea glorioasă la Tatăl care L-a trimis în lume să îndeplinească lucrarea pe care I-o  încredințase. (Ioan 17,4-5)
 +
 
 +
Citiri din Scriptură:
 +
*La Utrenie: Marcu [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=16#9-20 16, 9-20].
 +
*La Liturghie: Fapte [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=1 1, 1-12]; Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=24#36-53 24, 36-53].
 +
 
 +
==Duminica a șaptea după Paști, a Sfinților Părinți de la Sinodul întâi ecumenic==
 +
În Duminica a șaptea după Paști, comemorăm pe [[Sfinții Părinți]] de la [[Sinodul întâi ecumenic]].
 +
 
 +
Citiri din Scriptură:
 +
*La Utrenie: Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=21 21, 1-14].
 +
*La Liturghie: Fapte [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=20 20, 16-18, 28-36]; Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=17 17, 1-13].
  
 
==Cincizecimea==
 
==Cincizecimea==
−
[[Pentecost]] is the fulfillment of the Christ's mission and the beginning of the messianic age of the Kingdom of God mystically present in this world in the Church of the Messiah. The fiftieth day stands as the beginning of the era which is beyond the limitations of this world, fifty being that number which stands for eternal and heavenly fulfillment in Jewish and Christian mystical piety: seven times seven, plus one.
+
:''Articol dedicat: '''[[Pogorârea Duhului Sfânt‎]]'''''
  
−
==Duminica tuturor sfinţilor==
+
Cincizecimea sau [[Pogorârea Duhului Sfânt‎]] este împlinirea misiunii lui Hristos și începutul erei mesianice a Împărăției lui Dumnezeu care este prezent în lume în mod mistic în Biserica lui Hristos. Cea de-a cincizecea zi reprezintă un început al veacului care este dincolo de limitele acestei lumi, cincizeci fiind acel număr care înseamnă etern și împlinire cerească în ebraică, iar la creștini pietate mistică: șapte ori șapte, plus unu.
−
[[Image:All saints.jpg|thumbnail|right|Soborul tuturor Sfinţilor]]
 
−
The Sunday following Pentecost is dedicated to All Saints, both those who are known to us, and those who are known only to God. There have been saints at all times, and they have come from every corner of the earth. They were [[Apostles]], [[Martyrs]], [[Prophets]], [[Hierarchs]], [[Monastics]], and [[Righteous]], yet all were perfected by the same [[Holy Spirit]].
 
  
−
The descent of the Holy Spirit makes it possible for us to rise above our fallen state and to attain sainthood, thereby fulfilling God's directive to "be holy, for I am holy" (Lev. 11:44, 1 Peter 1:16, etc.). Therefore, it is fitting to commemorate All Saints on the first Sunday after Pentecost.
+
Citiri din Scriptură:
 +
*La Utrenie: Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=20 20, 19-23].
 +
*La Liturghie: Fapte [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=2 2, 1-11]; Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=7 7, 37-53]; [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=8#12 8, 12].
  
−
==Duminica sfinţilor locali==
+
==Duminica tuturor sfinților==
−
On the second Sunday after Pentecost, churches of Slavic tradition commemorate all the saints, known and unknown, who have shone forth in their territory.  
+
[[Image:All saints.jpg|thumbnail|right|Soborul tuturor Sfinților]]
 +
Duminica ce urmează după Cincizecime este dedicată tuturor [[Sfinți]]lor, atât celor cunoscuți nouă, cât și celor pe care-i cunoaște numai Dumnezeu. Sfinții au existat în toate timpurile, și au apărut din toate colțurile lumii. Aceștia au fost [[Apostoli]], [[Martiri]], [[Profeți]], [[Ierarh]]i, [[Monah]]i și Drepți, diferiți și totuși toți au fost insuflați de același [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt]].  
  
−
Saints of all times, and in every country are seen as the fulfillment of God's promise to redeem fallen humanity. Their example encourages us to "lay aside every weight, and the sin which so easily besets us" and to "run with patience the race that is set before us" ([[Book of Hebrews|Hebrews]] 12:1).
+
Pogorârea Sfântului Duh ne ajută pe noi să ne ridicăm deasupra stării de păcătoșenie și să atingem starea de sfințenie, împlinind astfel îndemnul lui Dumnezeu: "fiți sfinți, pentru că și Eu sunt sfânt" (Lev. 11,44, 1 Petru 1,16 etc.). De aceea, Biserica a rânduit ca să-i comemorăm pe toți Sfinții în prima Duminică după Cincizecime.
 +
 
 +
Citiri din Scriptură:
 +
*La Utrenie: Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=28 28, 16-20].
 +
*La Liturghie: [[Epistola către Evrei|Evrei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=11 11, 33-40]; [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=12 12, 1-2]; Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=10 10, 32-35, 37-38]; [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=19 19, 27-30].
 +
 
 +
==Duminica sfinților locali==
 +
În a doua Duminică după Cincizecime, bisericile ortodoxe îi comemorează pe toți sfinții, cunoscuți și necunoscuți, care au strălucit în teritoriile lor.
 +
 
 +
Sfinții din toate timpurile, și din toate neamurile sunt văzuți ca o îndeplinire a promisiunii lui Dumnezeu de a mântui omenirea căzută. Exemplul lor ne încurajează să "lăsăm grijile deoparte și păcatul care ne copleșește cu atâta ușurință" și să "alergăm cu răbdare în cursa care ne este pusă înainte". (Evrei 12:1).
 +
 
 +
Astfel, în această duminică, [[Biserica Ortodoxă Română]] îi [[Praznic|prăznuiește]] pe [[Sinaxar al Sfinților Români|sfinții români]], conform hotărârii din [[20 iunie]] 1992 a [[Sfântul Sinod|Sfântului Sinod]] al Bisericii Ortodoxe Române<ref>[http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfintii_canonizati_de_catre_biserica_ortodoxa_romana.html Patriarhia Română - Sfinții canonizați de către Biserica Ortodoxă Română]</ref>.
 +
 
 +
Citiri din Scriptură:
 +
*La Utrenie: Marcu [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=16 16, 1-8].
 +
*La Liturghie: Romani [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=70&cap=2 2, 10-16]; Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=4 4, 18-23].
  
 
==Articole înrudite==
 
==Articole înrudite==
−
*[[Troparele şi condacele ele Penticostarului]]
+
*[[Troparele și condacele Penticostarului]]
 +
 
 +
==Note==
 +
<references/>
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 +
 +
*(ro) PS Sofian Brașoveanul ''[http://www.cbrom.de/Teza-RO/Cuprins-teza-RO.htm Penticostarul și spiritualitatea ortodoxă]'' (teză de licență)
 
*(en) [http://www.anastasis.org.uk/pentecos.htm Portions of the Pentecostarion (Archim. Ephrem (Lash))]
 
*(en) [http://www.anastasis.org.uk/pentecos.htm Portions of the Pentecostarion (Archim. Ephrem (Lash))]
 
*(en) [http://www.saintjonah.org/services/library.htm Practical Tips on How To Build a Liturgical Library]
 
*(en) [http://www.saintjonah.org/services/library.htm Practical Tips on How To Build a Liturgical Library]
  
 +
{{Imnografie/lat}}
  
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
−
[[Categorie:Cărţi de cult]]
+
[[Categorie:Cărți de cult]]
  
 +
[[el:Πεντηκοστάριο]]
 
[[en:Pentecostarion]]
 
[[en:Pentecostarion]]
 +
[[fr:Pentecostaire]]

Versiunea curentă din 20 decembrie 2018 08:28

Învierea Domnului
Coborârea la iad

Penticostarul este:

Numele Penticostarului, de la grecescul Pentikostarion πεντηκοσταριον, i se trage tocmai de la perioada de cincizeci de zile ale cărei cântări le cuprinde, numită Cincizecime (gr. "penticosti", πεντηκοστή). El conține „cântările de veselie ale Învierii lui Hristos în care se vădește pretutindenea bucuria cea mare a creștinului”.

Paștile și Săptămâna luminată

Odată cu învierea întregii naturi din moartea de peste iarnă, odată cu bucuria ce însoțește trezirea la viață și viețuirea din belșug, Biserica se deșteaptă la o altă viață, se trezește la bucuria pricinuită de zdrobirea morții prin învierea Mântuitorului, la bucuria împreună-locuirii cu Hristos în Sfântul Duh, pusă în lumină de întregul Penticostar.

Dacă Triodului îi este specifică pocăința, efortul omului în căutarea lui Dumnezeu, Penticostarul încununează acest efort, prezentându-L pe Dumnezeu în ipostaza în care El se pleacă spre om pentru a-l face pe acesta părtaș darurilor Sale. În perioada Postului Mare, omul se supune unui îndelungat efort ascetic, dar întreaga pocăință pe care el o face în tot acest timp este însoțită de nădejde, de speranța că efortul lui va fi încununat, și această bucurie a încununării învăluie de-a dreptul creștinătatea în noaptea de Paști, când Penticostarul vestește lumii Învierea lui Hristos, chemând întregul univers să se împărtășească de bucuria cea mare a Învierii Domnului.

"Cerurile după cuviință să se veselească și pământul să se bucure, și prăznuiască toată lumea cea văzută și cea nevăzută: că a înviat Hristos, veselia cea veșnică."

Prin Învierea lui Hristos se termină o parte a istoriei, începând alta, începând împărăția cea veșnică, pentru că prin Înviere lanțul morții a fost zdrobit și ușile Raiului ne sunt iarăși deschise. Prin învierea Sa din morți, Mântuitorul ne-a făcut părtași tuturor darurilor Sale, ne-a dat putere de a primi plinătatea darurilor Sale, plinătatea darurilor Sfintei Treimi, pe care Dumnezeu vrea să le reverse asupra noastră. Înviind din morți Hristos ne-a adus viață, lumină, pace și bucurie.

Penticostarul începe cu rânduiala de slujbă pentru ziua de Paști, cu liturghia Paștilor, care este aceeași pentru fiecare zi a Săptămânii luminate. Textele din Penticostar din toată Săptămâna luminată, izbucniri și revărsări de bucurie, sunt bucuria în acțiune. În vremea Săptămânii luminate, la Utrenie, Biserica nu are altceva de spus decât bucuria izvorâtă din mormântul dătător de viață al Mântuitorului.

De observat că la Paști și în toată Săptămâna luminată, în cuprinsul slujbelor nu se fac cereri de iertare, nici nu se citesc psalmi pentru că raiul a coborât pe pământ și bucuria covârșește orice cuvânt. Vecernia din Săptămâna luminată se deosebește de la o zi la alta doar prin glasurile care se schimbă zilnic. Cele 8 glasuri bisericești se schimbă zilnic astfel încât în Săptămâna luminată se succed toate cele 8 glasuri, care în mod normal se schimbă din 8 în 8 săptămâni.

Slujba de Paști, printre altele, ne stă mărturie și despre faptul că Învierea lui Hristos nu are importanță numai pentru El, ci ea e de mare însemnătate și pentru noi, fiind și o garanție pentru învierea noastră. Hristos a înviat pentru ca și noi să înviem împreună cu El, Cel ce tainic continuă să moară și învie în fiecare om care I-a îmbrăcat chipul, până la sfârșitul timpului.

Slujba de Paști și din toată săptămâna luminată reprezintă gândirea, simțirea și peste tot trăirea cea mai înaltă pe care o cunoaște Biserica Ortodoxă. Ortodoxia în cea mai înaltă cotă a ei se cuprinde în slujba de la Paști și din toată Săptămâna luminată. Slujba de la Paști este culmea spiritualității ortodoxe.

Duminica a doua după Paști, a Sfântului Toma

A doua săptămână după Paști este a opta zi a celebrării pascale și ultima zi a săptămânii luminate. Această duminică este celebrată în memoria întâlnirii lui Iisus cu Apostolul Toma.

În această zi, Biserica reamintește celor care nu l-au văzut pe Hristos cu ochii (și nici nu s-au atins de trupul înviat al Domnului), că ating și gustă pe Domnul în Sfânta Împărtășanie și în Cuvântul lui dătător de viață.

Citiri din Scriptură:

Duminica a treia după Paști, a femeilor mironosițe

Femeile mironosițe

A treia duminică după Paști este dedicată femeilor mironosițe care s-au îngrijit de trupul lui Hristos la moartea Lui și care au fost primele înștiințate de Învierea Lui.

În Biserica Ortodoxă Duminica Mironosițelor este și ziua dedicată special cinstirii tuturor femeilor. Pentru creștini se dorește evidențierea valorii și aprecierii femeii în general, în calitatea ei fie de soră, mamă, bunică, soție, fiică ori prietenă. Prin intermediul acestei sărbători stabilite, întreaga Biserică își manifestă recunoștința și prețuirea față de "cea prin care este adusă viața". Prin aceasta înțelegându-se cinstirea acordată atât față de menirea firească a unei femei de a naște, dar și cea duhovnicească, prin care poate lumina și conduce suflete spre Dumnezeu. Şi aceasta cu ajutorul virtuților pe care și le poate însuși conlucrând cu Dumnezeu. Se arată astfel o egală prețuire atât față de mamă cat și de monahie sau fecioară, căi binecuvântate de Biserica Creștină.

Citiri din Scriptură:

Duminica a patra după Paști, a slăbănogului (paraliticul)

Vindecarea slăbănogului

A patra duminică este dedicată însănătoșirii de către Hristos a slăbănogului, după cum spune evanghelia lui Ioan.

Biserica ne aduce aminte de adevărul că prin botezul în biserică și noi am fost însănătoșiți și mântuiți de Hristos, spre viața veșnică.

Citiri din Scriptură:

Joi în a patra săptămână după Paști: înjumătățirea praznicului

Joia celei de-a patra săptămâni este numită înjumătățirea praznicului, în care Iisus îi învață pe ucenicii săi despre misiunea Sa și le cere să ducă mai departe învățătura Lui.

Din nou ni se amintește adevărul prezenței Stăpânului și a promisiunii Lui: "Dacă e cineva însetat lăsați-l să vină la Mine și să bea." (Ioan 7,37).

Duminica a cincea după Paști, a femeii samaritence

Femeia samariteancă

A cincea duminică de după Paști este a unei femei din Samaria cu care Hristos a vorbit la fântâna lui Iacob (Evanghelia după Ioan, cap. 4). Tema este "apa vieții" și recunoașterea lui Iisus ca Mesia. (Ioan 4,1-10; 25-26)

Citiri din Scriptură:

Duminica a șasea după Paști, a orbului din naștere

Însănătoșirea orbului din naștere

A șasea duminică comemorează însănătoșirea orbului din naștere. Evanghelia Sfântului Ioan (cap.9) ne spune cum Iisus a folosit lut din salivă și i-a spus omului să se spele în apele Siloamului.

Citiri din Scriptură:

Odovania praznicului Învierii Domnului

Încheierea (odovania) praznicului Paștilor se face în a 39-a zi, în Miercurea din a șasea săptămână după Paști. În unele tradiții, serviciile acestei zile sunt la fel de sărbătorite ca cele de la Paști, deși citirile zilnice din Sfânta Scriptură diferă. După apolisul (încheierea) de la Sfânta Liturghie imnele pascale nu mai sunt cântate, iar rugăciunea "Împărate Ceresc" nu mai este spusă sau cântată până la Cincizecime. Antimisul este luat de pe altar și pus la locul său.

Înălțarea Domnului

Înălțarea la Cer a Domnului
Articol dedicat: Înălțarea Domnului

După 40 de zile de la Paști, Iisus s-a înălțat la cer pentru a fi preamărit la dreapta Tatălui. Înălțarea lui Hristos este plecarea Sa fizică finală din această lume după înviere. Este încheierea formală a misiunii Sale în această lume ca Mântuitor Mesianic. Este întoarcerea glorioasă la Tatăl care L-a trimis în lume să îndeplinească lucrarea pe care I-o încredințase. (Ioan 17,4-5)

Citiri din Scriptură:

Duminica a șaptea după Paști, a Sfinților Părinți de la Sinodul întâi ecumenic

În Duminica a șaptea după Paști, comemorăm pe Sfinții Părinți de la Sinodul întâi ecumenic.

Citiri din Scriptură:

Cincizecimea

Articol dedicat: Pogorârea Duhului Sfânt‎

Cincizecimea sau Pogorârea Duhului Sfânt‎ este împlinirea misiunii lui Hristos și începutul erei mesianice a Împărăției lui Dumnezeu care este prezent în lume în mod mistic în Biserica lui Hristos. Cea de-a cincizecea zi reprezintă un început al veacului care este dincolo de limitele acestei lumi, cincizeci fiind acel număr care înseamnă etern și împlinire cerească în ebraică, iar la creștini pietate mistică: șapte ori șapte, plus unu.

Citiri din Scriptură:

Duminica tuturor sfinților

Soborul tuturor Sfinților

Duminica ce urmează după Cincizecime este dedicată tuturor Sfinților, atât celor cunoscuți nouă, cât și celor pe care-i cunoaște numai Dumnezeu. Sfinții au existat în toate timpurile, și au apărut din toate colțurile lumii. Aceștia au fost Apostoli, Martiri, Profeți, Ierarhi, Monahi și Drepți, diferiți și totuși toți au fost insuflați de același Duh Sfânt.

Pogorârea Sfântului Duh ne ajută pe noi să ne ridicăm deasupra stării de păcătoșenie și să atingem starea de sfințenie, împlinind astfel îndemnul lui Dumnezeu: "fiți sfinți, pentru că și Eu sunt sfânt" (Lev. 11,44, 1 Petru 1,16 etc.). De aceea, Biserica a rânduit ca să-i comemorăm pe toți Sfinții în prima Duminică după Cincizecime.

Citiri din Scriptură:

Duminica sfinților locali

În a doua Duminică după Cincizecime, bisericile ortodoxe îi comemorează pe toți sfinții, cunoscuți și necunoscuți, care au strălucit în teritoriile lor.

Sfinții din toate timpurile, și din toate neamurile sunt văzuți ca o îndeplinire a promisiunii lui Dumnezeu de a mântui omenirea căzută. Exemplul lor ne încurajează să "lăsăm grijile deoparte și păcatul care ne copleșește cu atâta ușurință" și să "alergăm cu răbdare în cursa care ne este pusă înainte". (Evrei 12:1).

Astfel, în această duminică, Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește pe sfinții români, conform hotărârii din 20 iunie 1992 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române[1].

Citiri din Scriptură:

Articole înrudite

Note

  1. ↑ Patriarhia Română - Sfinții canonizați de către Biserica Ortodoxă Română

Legături externe


Imnografia Bisericii Ortodoxe
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Penticostar&oldid=48511”