Pavecernița: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(ortografie)
m
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
''Pavecerniţa''' (în greceşte: ''Apodeipnon''; în [[slavona veche|slavonă]]: ''Povocherniya''; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de [[rugăciune|rugăciuni]] şi [[psalm]]i, citiţi după cină şi care se slujeşte după [[Vecernie]].  
+
'''Pavecernița''' (în grecește: ''Apodeipnon''; în [[slavona veche|slavonă]]: ''Povocerniia''; literal, rugăciunea de „după cină”) este o slujbă de [[rugăciune|rugăciuni]] și [[psalm]]i, citiți după cină și care se slujește după [[Vecernie]].  
  
 
==Dezvoltarea istorică==
 
==Dezvoltarea istorică==
:''Această secţiune conţine informaţii din Enciclopedia Catolică din 1917. Referinţele la [[Psaltirea|psalm]]i urmăresc sistemul de numerotare din [[Septuaginta]]. {{Slujbe}}
+
:''Această secțiune conține informații din Enciclopedia Catolică din 1917. Referințele la [[Psaltirea|psalm]]i urmăresc sistemul de numerotare din [[Septuaginta]]. {{Slujbe}}
  
Originea Pavecerniţei a dus la discuţii îndelungate între liturgişti. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer şi Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului Benedict al Nursiei, la începutul secolului al VI-lea. Dar Părintele Pargoire şi, mai târziu, A. Vandepitte s-au opus acestei presupuneri şi au căutat după o origine şi mai veche a acestei forme de cult.  
+
Originea Pavecerniței a dus la discuții îndelungate între liturgiști. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer și Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului Benedict al Nursiei, la începutul secolului al VI-lea. Dar Părintele Pargoire și, mai târziu, A. Vandepitte s-au opus acestei presupuneri și au căutat după o origine și mai veche a acestei forme de cult.  
  
Un text din Callinicus (dintre 447 şi 450), care este primul argument al Părintelui Pargoire, ne spune că între [[Vecernie]] şi [[Miezonoptica|Miezonoptică]], în Răsărit se mai slujeşte o slujbă numită în acest text ''protipnia'', pentru că se slujeşte înainte de primul somn, numită în zilele noastre în greceşte ''apodeipnon'', după numele mesei care urmează. De asemenea, în întrebarea a 37-a din ''Great Asketikon'' (''Regulile Lungi'') ale Sfântului [[Vasile cel Mare]], se vorbeşte despre o slujbă intermediară între Vecernie şi [[Miezonoptica|Miezonoptică]]. Astfel Părintele Pargoire pune sub semnul întrebării aserţiunea că Sfântul Benedict este iniţiatorul Pavecerniţei, el ducându-i originea, în timp, înapoi până la Sfântul Vasile.  
+
Un text din Callinicus (dintre 447 și 450), care este primul argument al Părintelui Pargoire, ne spune că între [[Vecernie]] și [[Miezonoptica|Miezonoptică]], în Răsărit se mai slujește o slujbă numită în acest text ''protipnia'', pentru că se slujește înainte de primul somn, numită în zilele noastre în grecește ''apodeipnon'', după numele mesei care urmează. De asemenea, în întrebarea a 37-a din ''Great Asketikon'' (''Regulile Lungi'') ale Sfântului [[Vasile cel Mare]], se vorbește despre o slujbă intermediară între Vecernie și [[Miezonoptica|Miezonoptică]]. Astfel Părintele Pargoire pune sub semnul întrebării aserțiunea că Sfântul Benedict este inițiatorul Pavecerniței, el ducându-i originea, în timp, înapoi până la Sfântul Vasile.  
  
În articolul menţionat anterior, Părintele Vandepitte confirmă aceste concluzii; cu toate acestea, el declară, în cei mai limpezi termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din Pontus (358-362), a conceput Sfântul Vasile Pavecerniţa, care nu exista înaintea vremii sale, adică la puţin timp după mijlocul secolului al IV-lea. De asemenea, Dom Plaine aşează originea Pavecerniţei în secolul al IV-lea, pe baza unui pasaj din [[Eusebiu de Cezareea|Eusebiu]] şi a unuia din Sfântul [[Ambrozie]] şi din Sfântul [[Ioan Casian]]. Aceste fragmente au fost analizate critic iar Părinţii Pargoire şi Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile această formă de cult era necunoscută.  
+
În articolul menționat anterior, Părintele Vandepitte confirmă aceste concluzii; cu toate acestea, el declară, în cei mai limpezi termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din Pontus (358-362), a conceput Sfântul Vasile Pavecernița, care nu exista înaintea vremii sale, adică la puțin timp după mijlocul secolului al IV-lea. De asemenea, Dom Plaine așează originea Pavecerniței în secolul al IV-lea, pe baza unui pasaj din [[Eusebiu de Cezareea|Eusebiu]] și a unuia din Sfântul [[Ambrozie]] și din Sfântul [[Ioan Casian]]. Aceste fragmente au fost analizate critic iar Părinții Pargoire și Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile această formă de cult era necunoscută.  
  
În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puţin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragerea pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniţă aşa cum o ştim astăzi, era cu siguranţă o formă preliminară a acesteia.  
+
În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puțin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragerea pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniță așa cum o știm astăzi, era cu siguranță o formă preliminară a acesteia.  
  
Aceeaşi scriitori resping opinia lui Ladeuze şi a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecerniţa face parte din Regula Sfântului [[Pahomie]], ceea ce înseamnă că îşi are originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea.  
+
Aceeași scriitori resping opinia lui Ladeuze și a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecernița face parte din Regula Sfântului [[Pahomie]], ceea ce înseamnă că își are originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea.  
  
Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deşi este un fapt acceptat că Sfântul Vasile a instituit şi fixat forma Pavecerniţei pentru Răsărit, aşa cum Sfântul [[Benedict al Nursiei|Benedict]] a făcut pentru Apus, totuşi a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului [[Ciprian al Cartaginei]] şi a Sfântului [[Clement al Alexandriei|Clement din Alexandria]], în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a Pavecerniţei.  
+
Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deși este un fapt acceptat că Sfântul Vasile a instituit și fixat forma Pavecerniței pentru Răsărit, așa cum Sfântul [[Benedict al Nursiei|Benedict]] a făcut pentru Apus, totuși a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului [[Ciprian al Cartaginei]] și a Sfântului [[Clement al Alexandriei|Clement din Alexandria]], în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a Pavecerniței.  
  
 
==Practica ortodoxă contemporană==
 
==Practica ortodoxă contemporană==
Pavecerniţa are două forme distincte: Pavecerniţa mică şi Pavecerniţa mare. Cele două versiunei au lungimi destul de diferite.  
+
Pavecernița are două forme distincte: Pavecernița mică și Pavecernița mare. Cele două versiuni au lungimi destul de diferite.  
  
La Pavecerniţă (mică sau mare), se citeşte un [[canon]] al [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] în glasul săptămânii (aceste canoane se găsesc în [[Octoih]]). Slujbele [[sfânt|sfinţilor]] din [[Minei]] care, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi prăznuiţi în ziua stabilită lor, pot fi slujite  în cea mai apropiată zi disponibilă la Pavecerniţă. În aceste cazuri, canonul sfântului respectiv va fi citit împreună cu canonul Maicii Domnului, urmat de [[stihiră|stihira]] a sfântului de la [[Vecernie]]. De asemenea, există zile speciale (cum sunt unele [[Anteprăznuire|anteprăznuiri]], odovanii şi zile din perioada [[Penticostar]]ului) care au canoane ale lor pentru Pavecerniţă.
+
La Pavecerniță (mică sau mare), se citește un [[canon]] al [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] în glasul săptămânii (aceste canoane se găsesc în [[Octoih]]). Slujbele [[sfânt|sfinților]] din [[Minei]] care, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi prăznuiți în ziua stabilită lor, pot fi slujite  în cea mai apropiată zi disponibilă la Pavecerniță. În aceste cazuri, canonul sfântului respectiv va fi citit împreună cu canonul Maicii Domnului, urmat de [[stihiră|stihira]] a sfântului de la [[Vecernie]]. De asemenea, există zile speciale (cum sunt unele [[Înainteprăznuire|înainteprăznuiri]], odovanii și zile din perioada [[Penticostar]]ului) care au canoane ale lor pentru Pavecerniță.
  
Pavecerniţa se încheie întotdeauna cu o cerere reciprocă de iertare. În unele tradiţii, îndeosebi printre ruşi, Rugăciunile de seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârşitul Pavecerniţei. În zilele noastre la [[Muntele Athos]] dar şi la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârşitul Pavecerniţei, toţi cei prezenţi se închină  [[moaşte]]lor şi [[icoană|icoanele]] din biserică şi primesc binecuvântarea preotului.  
+
Pavecernița se încheie întotdeauna cu o cerere reciprocă de iertare. În unele tradiții, îndeosebi printre ruși, Rugăciunile de seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârșitul Pavecerniței. În zilele noastre la [[Muntele Athos]] dar și la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârșitul Pavecerniței, toți cei prezenți se închină  [[moaște]]lor și [[icoană|icoanele]] din biserică și primesc binecuvântarea preotului.  
  
===Pavecerniţa mică ===
+
===Pavecernița mică ===
Pavecerniţa mică se slujeşte în zilele de peste an (i.e., atunci când nu se slujeşte Pavecerniţa mare). În serile de sâmbătă şi sărbători cu [[Veghe de toată noaptea]], Pavecerniţa poate fi citită în particular sau omisă. Printre greci, care în mod normal nu slujesc Veghea de toată noaptea în serile de sâmbătă, Pavecerniţa poate fi slujită ca de obicei.
+
Pavecernița mică se slujește în zilele de peste an (i.e., atunci când nu se slujește Pavecernița mare). În serile de sâmbătă și sărbători cu [[Veghe de toată noaptea]], Pavecernița poate fi citită în particular sau omisă. Printre greci, care în mod normal nu slujesc Veghea de toată noaptea în serile de sâmbătă, Pavecernița poate fi slujită ca de obicei.
  
Slujba Pavecerniţei mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), [[Doxologie|Doxologia mică]], [[Crezul]] de la Niceea, canonul urmat de ''Cuvine-se cu adevărat'',<ref>unele canoane solicită înlocuirea ''Cuvine-se cu adevărat'' cu [[irmos]]ul [[odă|odei]] a noua.</ref> [[Trisaghion]], [[Tropar]]ul zilei, ''Doamne, miluieşte'' (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul şi Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.<ref name="NtPray">Apoi urmează Rugăciunea de seară, acolo unde se practică la Pavecerniţă.</ref> După care se cere iertare reciprocă şi urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o [[litanie]] şi închinarea la icoane şi la moaşte.
+
Slujba Pavecerniței mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), [[Doxologie|Doxologia mică]], [[Crezul]] de la Niceea, canonul urmat de ''Cuvine-se cu adevărat'',<ref>unele canoane solicită înlocuirea ''Cuvine-se cu adevărat'' cu [[irmos]]ul [[odă|odei]] a noua.</ref> [[Trisaghion]], [[Tropar]]ul zilei, ''Doamne, miluiește'' (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.<ref name="NtPray">Apoi urmează Rugăciunea de seară, acolo unde se practică la Pavecerniță.</ref> După care se cere iertare reciprocă și urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o [[litanie]] și închinarea la icoane și la moaște.
  
===Pavecerniţa Mare===
+
===Pavecernița Mare===
Pavecerniţa mare este o slujbă de pocăinţă care se slujeşte în următoarele zile:
+
Pavecernița mare este o slujbă de pocăință care se slujește în următoarele zile:
*Marţi şi miercuri noaptea în Săptămâna brânzei (săptămâna anterioară [[Postul Mare|Postului Mare]])
+
*Marți și miercuri noaptea în Săptămâna brânzei (săptămâna anterioară [[Postul Mare|Postului Mare]])
*De luni până joi, noaptea, în Postul Mare<ref>Cu excepţia zilei de miercuri din a cincea săptămână de post. În seara de dinainte din această zi se slujeşte Canonul cel Mare al Sfântului [[Andrei Criteanul]] şi apoi urmează Pavecerniţa Mică.</ref>
+
*De luni până joi, noaptea, în Postul Mare<ref>Cu excepția zilei de miercuri din a cincea săptămână de post. În seara de dinainte din această zi se slujește Canonul cel Mare al Sfântului [[Andrei Criteanul]] și apoi urmează Pavecernița Mică.</ref>
*Nopţile de vineri din Postul Mare <ref>Printre greci există obiceiul să se slujească o Pavecerniţă mică în fiecare noapte de vineri din Postul Mare; în schimb, ruşii slujesc Pavecerniţa Mare şi în aceste zile de vineri dar cu unele modificări (vezi n. 7, mai jos). În noaptea de vineri a celei de-a cincea săptămâni a Postului Mare este cântat în mod solemn [[Acatist]]ul Maicii Domnului, astfel încât Pavecerniţa Mică din acea seară va fi citită în particular sau va fi suspendată complet.</ref>
+
*Nopțile de vineri din Postul Mare <ref>Printre greci există obiceiul să se slujească o Pavecerniță mică în fiecare noapte de vineri din Postul Mare; în schimb, rușii slujesc Pavecernița Mare și în aceste zile de vineri dar cu unele modificări (vezi n. 7, mai jos). În noaptea de vineri a celei de-a cincea săptămâni a Postului Mare este cântat în mod solemn [[Acatist]]ul Maicii Domnului, astfel încât Pavecernița Mică din acea seară va fi citită în particular sau va fi suspendată complet.</ref>
*Luni şi joi din [[Săptămâna Mare]]
+
*Luni și joi din [[Săptămâna Mare]]
*De luni până vineri în posturile mai mici: [[Postul Crăciunului]], [[Postul Sfinţilor Apostoli]] şi [[Postul Adormirii Maicii Domnului]] <ref>În unele locuri, Pavecerniţa Mare se va sluji doar în prima noapte a fiecăruia dintre posturile enumerate mai susu.</ref>  
+
*De luni până vineri în posturile mai mici: [[Postul Crăciunului]], [[Postul Sfinților Apostoli]] și [[Postul Adormirii Maicii Domnului]] <ref>În unele locuri, Pavecernița Mare se va sluji doar în prima noapte a fiecăruia dintre posturile enumerate mai sus.</ref>  
*În ajunul unor [[Praznice Împărăteşti]], ca parte componentă din Veghea de toată noaptea:  
+
*În ajunul unor [[Praznice Împărătești]], ca parte componentă din Veghea de toată noaptea:  
**[[Naşterea Domnului|Crăciun]]
+
**[[Nașterea Domnului|Crăciun]]
 
**[[Epifania]]
 
**[[Epifania]]
 
**[[Bunavestire]]
 
**[[Bunavestire]]
  
Spre deosebire de sora sa mai mică, Pavecerniţa mare are porţiuni care sunt cântate de cor <ref>Cu excepţia nopţilor de vineri, când majoritatea acestor porţiuni sunt citite. Pe lângă aceasta, în nopţile de vineri se fac mai puţine mătănii.</ref> iar în timpul Postului Mare este spusă [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]] cu mătănii. În prima săptămână din Postul Mare se slujeşte Canonul cel Mare al Sfântului [[Andrei Criteanul]], împărţit în patru părţi, de luni până joi câte una.
+
Spre deosebire de sora sa mai mică, Pavecernița mare are porțiuni care sunt cântate de cor <ref>Cu excepția nopților de vineri, când majoritatea acestor porțiuni sunt citite. Pe lângă aceasta, în nopțile de vineri se fac mai puține mătănii.</ref> iar în timpul Postului Mare este spusă [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]] cu mătănii. În prima săptămână din Postul Mare se slujește Canonul cel Mare al Sfântului [[Andrei Criteanul]], împărțit în patru părți, de luni până joi câte una.
  
În Ceaslovul grecesc se găseşte o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineaţă a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniţei mici este folosită ca Rugăciune de seară.  
+
În Ceaslovul grecesc se găsește o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineață a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniței mici este folosită ca Rugăciune de seară.  
  
Pavecerniţa Mare este compusă din trei părţi, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniţi să ne-nchinăm...":  
+
Pavecernița Mare este compusă din trei părți, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniți să ne-nchinăm...":  
  
 
''Prima parte'''
 
''Prima parte'''
:Este compusă din psalmii <ref>De luni până joi în prima săptămână a Postului Mare, se începe cu psalmul 69, urmat de partea corespunzătoare a Canonului cel Mare (în acest caz psalmul 69 este omis în partea a treia).</ref> 4, 6, şi 12; Slavă..., etc.; psalmii 24, 30, 90; apoi urmează imnul "Domnul este cu noi" şi tropar, Crezul, imnul "Preasfântă Născătoare de Dumnezeu", Trisaghionul şi troparul zilei, ''Doamne miluieşte'' (de 40 de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." şi Rugăciunea Sfântului [[Vasile cel Mare]].
+
:Este compusă din psalmii <ref>De luni până joi în prima săptămână a Postului Mare, se începe cu psalmul 69, urmat de partea corespunzătoare a Canonului cel Mare (în acest caz psalmul 69 este omis în partea a treia).</ref> 4, 6, și 12; Slavă..., etc.; psalmii 24, 30, 90; apoi urmează imnul "Domnul este cu noi" și tropar, Crezul, imnul "Preasfântă Născătoare de Dumnezeu", Trisaghionul și troparul zilei, ''Doamne miluiește'' (de 40 de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." și Rugăciunea Sfântului [[Vasile cel Mare]].
  
 
''Partea a doua'''
 
''Partea a doua'''
:Este compusă din paslmii 50 şi 101, [[Rugăciunea lui Manase]]; Trisaghion şi Troparul de Pocăinţă,<ref>Sau, dacaă este ajunul unui Praznic Împărătesc, [[Condac]]ul zilei.</ref>  ''Doamne miluieşte'' (de patruzeci de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." şi Rugăciunea Sfântului Mardarie.
+
:Este compusă din paslmii 50 și 101, [[Rugăciunea lui Manase]]; Trisaghion și Troparul de Pocăință,<ref>Sau, dacă este ajunul unui Praznic Împărătesc, [[Condac]]ul zilei.</ref>  ''Doamne miluiește'' (de patruzeci de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." și Rugăciunea Sfântului Mardarie.
  
 
''Partea a treia'''
 
''Partea a treia'''
:Este compusă din psalmii 69 şi 142, Doxologia Mică;<ref>La Praznicele Împărăteşti, Pavecerniţa mare se termică aici şi începe Veghea de toată noaptea cu Litia.</ref> apoi canonul care este urmat de ''Cuvine-se cu adevărat'', [[Trisaghion]], imnul "Doamne al Puterilor, fii cu noi...", ''Doamne miluieşte'' (de 40 de ori), Rugăciunea orelor, "Mai slăvită decât heruvimii....", [[Rugăciunea Sfântului Efrem]], Trisaghion, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul şi Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.<ref name="NtPray"/> Apoi urmează iertarea reciprocă. În loc de binecuvântarea obişnuită a preotului, toţi fac mătănii în timp ce preotul citeşte o rugăciune specială de mijlocire. După aceea se slujeşte Litia şi toţi se închină la icoane şi la moaşte.
+
:Este compusă din psalmii 69 și 142, Doxologia Mică;<ref>La Praznicele Împărătești, Pavecernița mare se termică aici și începe Veghea de toată noaptea cu Litia.</ref> apoi canonul care este urmat de ''Cuvine-se cu adevărat'', [[Trisaghion]], imnul "Doamne al Puterilor, fii cu noi...", ''Doamne miluiește'' (de 40 de ori), Rugăciunea orelor, "Mai slăvită decât heruvimii....", [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]], Trisaghion, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.<ref name="NtPray"/> Apoi urmează iertarea reciprocă. În loc de binecuvântarea obișnuită a preotului, toți fac mătănii în timp ce preotul citește o rugăciune specială de mijlocire. După aceea se slujește Litia și toți se închină la icoane și la moaște.
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 64: Linia 64:
 
[[Wikipedia:Compline]]
 
[[Wikipedia:Compline]]
  
==Vezi şi==
+
==Vezi și==
 
*[[Ceasurile zilei]]
 
*[[Ceasurile zilei]]
 
*[[Ceaslov]]
 
*[[Ceaslov]]

Versiunea curentă din 3 decembrie 2018 13:29

Pavecernița (în grecește: Apodeipnon; în slavonă: Povocerniia; literal, rugăciunea de „după cină”) este o slujbă de rugăciuni și psalmi, citiți după cină și care se slujește după Vecernie.

Dezvoltarea istorică

Această secțiune conține informații din Enciclopedia Catolică din 1917. Referințele la psalmi urmăresc sistemul de numerotare din Septuaginta.
Slujbele din Biserica Ortodoxă
Sfânta Liturghie
Slujbele zilei
Vecernia | Pavecernița | Miezonoptica
Privegherea de toată noaptea | Ceasurile | Utrenia
Alte slujbe
Acatistul | Paraclisul
Sfințirea mare a apei | Litia
Slujba Botezului-Creștinării
Hirotonirea | Slujba căsătoriei
Slujba de înmormântare | Parastasul


Originea Pavecerniței a dus la discuții îndelungate între liturgiști. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer și Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului Benedict al Nursiei, la începutul secolului al VI-lea. Dar Părintele Pargoire și, mai târziu, A. Vandepitte s-au opus acestei presupuneri și au căutat după o origine și mai veche a acestei forme de cult.

Un text din Callinicus (dintre 447 și 450), care este primul argument al Părintelui Pargoire, ne spune că între Vecernie și Miezonoptică, în Răsărit se mai slujește o slujbă numită în acest text protipnia, pentru că se slujește înainte de primul somn, numită în zilele noastre în grecește apodeipnon, după numele mesei care urmează. De asemenea, în întrebarea a 37-a din Great Asketikon (Regulile Lungi) ale Sfântului Vasile cel Mare, se vorbește despre o slujbă intermediară între Vecernie și Miezonoptică. Astfel Părintele Pargoire pune sub semnul întrebării aserțiunea că Sfântul Benedict este inițiatorul Pavecerniței, el ducându-i originea, în timp, înapoi până la Sfântul Vasile.

În articolul menționat anterior, Părintele Vandepitte confirmă aceste concluzii; cu toate acestea, el declară, în cei mai limpezi termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din Pontus (358-362), a conceput Sfântul Vasile Pavecernița, care nu exista înaintea vremii sale, adică la puțin timp după mijlocul secolului al IV-lea. De asemenea, Dom Plaine așează originea Pavecerniței în secolul al IV-lea, pe baza unui pasaj din Eusebiu și a unuia din Sfântul Ambrozie și din Sfântul Ioan Casian. Aceste fragmente au fost analizate critic iar Părinții Pargoire și Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile această formă de cult era necunoscută.

În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puțin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragerea pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniță așa cum o știm astăzi, era cu siguranță o formă preliminară a acesteia.

Aceeași scriitori resping opinia lui Ladeuze și a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecernița face parte din Regula Sfântului Pahomie, ceea ce înseamnă că își are originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea.

Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deși este un fapt acceptat că Sfântul Vasile a instituit și fixat forma Pavecerniței pentru Răsărit, așa cum Sfântul Benedict a făcut pentru Apus, totuși a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului Ciprian al Cartaginei și a Sfântului Clement din Alexandria, în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a Pavecerniței.

Practica ortodoxă contemporană

Pavecernița are două forme distincte: Pavecernița mică și Pavecernița mare. Cele două versiuni au lungimi destul de diferite.

La Pavecerniță (mică sau mare), se citește un canon al Maicii Domnului în glasul săptămânii (aceste canoane se găsesc în Octoih). Slujbele sfinților din Minei care, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi prăznuiți în ziua stabilită lor, pot fi slujite în cea mai apropiată zi disponibilă la Pavecerniță. În aceste cazuri, canonul sfântului respectiv va fi citit împreună cu canonul Maicii Domnului, urmat de stihira a sfântului de la Vecernie. De asemenea, există zile speciale (cum sunt unele înainteprăznuiri, odovanii și zile din perioada Penticostarului) care au canoane ale lor pentru Pavecerniță.

Pavecernița se încheie întotdeauna cu o cerere reciprocă de iertare. În unele tradiții, îndeosebi printre ruși, Rugăciunile de seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârșitul Pavecerniței. În zilele noastre la Muntele Athos dar și la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârșitul Pavecerniței, toți cei prezenți se închină moaștelor și icoanele din biserică și primesc binecuvântarea preotului.

Pavecernița mică

Pavecernița mică se slujește în zilele de peste an (i.e., atunci când nu se slujește Pavecernița mare). În serile de sâmbătă și sărbători cu Veghe de toată noaptea, Pavecernița poate fi citită în particular sau omisă. Printre greci, care în mod normal nu slujesc Veghea de toată noaptea în serile de sâmbătă, Pavecernița poate fi slujită ca de obicei.

Slujba Pavecerniței mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), Doxologia mică, Crezul de la Niceea, canonul urmat de Cuvine-se cu adevărat,[1] Trisaghion, Troparul zilei, Doamne, miluiește (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.[2] După care se cere iertare reciprocă și urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o litanie și închinarea la icoane și la moaște.

Pavecernița Mare

Pavecernița mare este o slujbă de pocăință care se slujește în următoarele zile:

Spre deosebire de sora sa mai mică, Pavecernița mare are porțiuni care sunt cântate de cor [6] iar în timpul Postului Mare este spusă Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul cu mătănii. În prima săptămână din Postul Mare se slujește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, împărțit în patru părți, de luni până joi câte una.

În Ceaslovul grecesc se găsește o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineață a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniței mici este folosită ca Rugăciune de seară.

Pavecernița Mare este compusă din trei părți, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniți să ne-nchinăm...":

Prima parte'

Este compusă din psalmii [7] 4, 6, și 12; Slavă..., etc.; psalmii 24, 30, 90; apoi urmează imnul "Domnul este cu noi" și tropar, Crezul, imnul "Preasfântă Născătoare de Dumnezeu", Trisaghionul și troparul zilei, Doamne miluiește (de 40 de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." și Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare.

Partea a doua'

Este compusă din paslmii 50 și 101, Rugăciunea lui Manase; Trisaghion și Troparul de Pocăință,[8] Doamne miluiește (de patruzeci de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." și Rugăciunea Sfântului Mardarie.

Partea a treia'

Este compusă din psalmii 69 și 142, Doxologia Mică;[9] apoi canonul care este urmat de Cuvine-se cu adevărat, Trisaghion, imnul "Doamne al Puterilor, fii cu noi...", Doamne miluiește (de 40 de ori), Rugăciunea orelor, "Mai slăvită decât heruvimii....", Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, Trisaghion, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul și Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.[2] Apoi urmează iertarea reciprocă. În loc de binecuvântarea obișnuită a preotului, toți fac mătănii în timp ce preotul citește o rugăciune specială de mijlocire. După aceea se slujește Litia și toți se închină la icoane și la moaște.

Note

  1. unele canoane solicită înlocuirea Cuvine-se cu adevărat cu irmosul odei a noua.
  2. 2,0 2,1 Apoi urmează Rugăciunea de seară, acolo unde se practică la Pavecerniță.
  3. Cu excepția zilei de miercuri din a cincea săptămână de post. În seara de dinainte din această zi se slujește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul și apoi urmează Pavecernița Mică.
  4. Printre greci există obiceiul să se slujească o Pavecerniță mică în fiecare noapte de vineri din Postul Mare; în schimb, rușii slujesc Pavecernița Mare și în aceste zile de vineri dar cu unele modificări (vezi n. 7, mai jos). În noaptea de vineri a celei de-a cincea săptămâni a Postului Mare este cântat în mod solemn Acatistul Maicii Domnului, astfel încât Pavecernița Mică din acea seară va fi citită în particular sau va fi suspendată complet.
  5. În unele locuri, Pavecernița Mare se va sluji doar în prima noapte a fiecăruia dintre posturile enumerate mai sus.
  6. Cu excepția nopților de vineri, când majoritatea acestor porțiuni sunt citite. Pe lângă aceasta, în nopțile de vineri se fac mai puține mătănii.
  7. De luni până joi în prima săptămână a Postului Mare, se începe cu psalmul 69, urmat de partea corespunzătoare a Canonului cel Mare (în acest caz psalmul 69 este omis în partea a treia).
  8. Sau, dacă este ajunul unui Praznic Împărătesc, Condacul zilei.
  9. La Praznicele Împărătești, Pavecernița mare se termică aici și începe Veghea de toată noaptea cu Litia.

Izvoare

Wikipedia:Compline

Vezi și

Legături externe