Modificări

Salt la: navigare, căutare

Patimă

36 de octeți adăugați, 28 februarie 2011 16:10
legături interne
==Definiţii==
Patimi trupeşti sunt de exemplu bolile şi rănile. Patima sufletească este o mişcare a părţii active (sau pasionale) a [[suflet]]ului, prin [[poftă]] / dorinţă sau [[mânia|mânie]] / iuţime.
Sfântul [[Ioan Damaschin]] defineşte patimile sufleteşti în mai multe feluri: "patima sufletească este o mişcare sensibilă a puterii apetitive, provocată de reprezentarea unui bine sau rău. Sau altfel: patima sufletească este o mişcare iraţională a sufletului, provocată de ideea de bine sau de rău. Ideea de bine provoacă pofta; ideea de rău provoacă mânia. Dar patima generală adică comună se defineşte astfel: patima este o mişcare care se petrece în cineva, provocată de altcineva." <ref>Ioan Damaschin, ''Dogmatica'', Capitolul XXII: Despre patimă şi activitate.</ref>
Părintele Teofil Părăian prezintă astfel sistemul de împărţire a patimilor <ref>Cf. Arhimandritul Teofil Părăian, "Despre patimi şi despătimire" (conferinţă, publicată în volumul "Prescuri pentru cuminecaturi")</ref> :
:Părinţii cei duhovniceşti care s-au ocupat de viaţa lăuntrică, de curăţirea sufletului, şi au scris despre acestea, în general pomenesc opt patimi, opt deprinderi rele, opt bântuieli şi asupreli asupra sufletului omenesc. Şi Sfântul [[Ioan Casian]] de pildă, un [[sfânt]] din părţile noastre, originar din Dobrogea, de prin părţile Mării Negre, care şi-a sfârşit viaţa în Franţa de astăzi, în sudul Franţei, organizator de mănăstiri, a scris despre cele opt gânduri ale răutăţii, adică despre cele opt patimi. În Filocalia volumul I putem găsi această scriere a Sfântul Ioan Casian în care el pomeneşte opt chipuri ale răutăţii, opt realităţi rele care se înstăpânesc în sufletul omenesc când omul este fără de grijă în privinţa eliberării lui, în privinţa mântuirii lui. Şi anume, pomeneşte el mai întâi patima [[lăcomia|lăcomiei]] pântecelui, a doua patima [[desfrânarea|desfrânării]] - patima [[desfrânarea|curviei]] -, a treia patimă este [[iubirea de arginţi]] - adică iubirea de avere -, apoi scrie despre [[mânia|mânie]], despre întristare, despre [[lenea|lene]] sau trândăvie, şi după aceea despre slava deşartă şi despre [[mândria|mândrie]] care de fapt sunt foarte apropiate, existând nuanţe neînsemnate între slava deşartă şi mândrie. El totuşi, după gândirea de atunci, împarte mândria în două şi vorbeşte şi despre slava deşartă şi despre [[mândria]] propriu-zisă.
:Aceste opt gânduri ale răutăţii - sau aceste şapte gânduri ale răutăţii - sunt de fapt patimile de care ne ocupăm noi acum. Sfântul Ioan Casian ia fiecare patimă în parte. El nu este singurul care vorbeşte despre patimi, care a scris despre patimi. Despre patimi a mai scris şi cuviosul Dorotei. Putem să citim scrierile cuviosului Dorotei în al IX-lea volum din Filocalie. El vorbeşte despre anumite patimi: despre [[mândrie]], despre [[mânie]], despre întristare, despre [[iubirea de arginţi]], pomeneşte câteva din patimi. Şi apoi Sfântul Ioan cel ce a scris "Scara" - Sfântul [[Ioan Sinaitul]] - în "Scara" lui, despre care a vorbit Înalt Prea Sfinţitul acum o săptămână când a prezentat-o ca având 30 de trepte, şi el cuprinde în scrierea aceasta numită "Scara" câteva din patimile acestea, şi anume scrie despre [[mândrie]], despre [[mânie]], despre [[trândăvie]], despre iubirea de argint. Şi în scrierile lor găsim şi felul cum se manifestă patimile, şi leacuri împotriva patimilor.
==Legături externe==
5.288 de modificări

Meniu de navigare