Pascalia: Diferență între versiuni
(-categ. articole de calitate) |
|||
| (Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | [[Image:Pascha.jpg|right|Sfânta | + | [[Image:Pascha.jpg|right|Sfânta și Dumnezeiasca Înviere]] |
| − | '''Pascalia''' [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]] combină ciclurile calendaristice lunar | + | '''Pascalia''' [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]] combină ciclurile calendaristice lunar și solar pentru a determina data [[Sfintele Paști|Sfintelor Paști]] pentru un anumit an. O formulă simplă pentru determinarea Sfintelor Paști a fost concepută în legătură cu [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]], ținut la [[Niceea]] în 325 DH. |
==Formula niceeană== | ==Formula niceeană== | ||
| − | Începând cu anul 326 | + | Începând cu anul 326 d.Hr. (primul an după [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul de la Niceea]]), Sfintele Paști au fost oficial stabilite pentru prima duminică de după Luna Plină Pascală („LPP”) pentru un anumit an. Totuși, LPP nu este, așa cum se crede de obicei, prima lună plină după echinocțiul de primăvară. Dimpotrivă, LPP este prima Lună Plină Ecleziastică („LPE”) urmând după data de [[20 martie]]. LPE sunt date calendaristice care aproximează ciclul astronomic al lunilor pline (LPE sunt, de obicei, situate la 1-3 zile de luna plină astronomică) și se repetă la fiecare 19 ani. 20 martie se folosește la calcularea LPP pentru că în anul 325 d.Hr., anul în care a fost stabilit ciclul LPE de către astronomi, era data echinocțiului de primăvară. |
| − | Deoarece [[Calendarul iulian]] nu este exact, Sfintele | + | Deoarece [[Calendarul iulian]] nu este exact, Sfintele Paști întârzie în fiecare an câte puțin. Astfel, cu toate că în conformitate cu propriul calendar Sfintele Paști vor fi întotdeauna în martie sau aprilie, ulterior, pentru cei din emisfera nordică, acestea vor fi sărbătorite din ce în ce mai târziu în primăvară, apoi în vară, toamnă, iarnă, până la Venirea cea de a Doua a Domnului. Pentru cei care folosesc [[Calendarul iulian revizuit]], data calendaristică a Sfintelor Paști se deplasează odată cu poziția astronomică a echinocțiului de primăvară. [[Calendarul gregorian]], care are propria Pascalie revizuită, nu are nici una dintre aceste probleme. |
==Reforma gregoriană== | ==Reforma gregoriană== | ||
| − | În octombrie 1582, [[Biserica Romano-Catolică]] a adoptat o reformă majoră a calendarului destinată să corecteze | + | În octombrie 1582, [[Biserica Romano-Catolică]] a adoptat o reformă majoră a calendarului destinată să corecteze diferența de 10 zile a echinocțiului de primăvară față de Primul Sinod Ecumenic. Calendarul iulian, în uz în vremea aceea, se baza pe un an mediu de 365.25 de zile, puțin mai lung decât anul mediu tropical actual de 365.24219 de zile. |
| − | Noul calendar s-a numit [[Calendarul gregorian|gregorian]] după sponsorul său, Papa Grigore al XIII-lea. De asemenea, această reformă a introdus | + | Noul calendar s-a numit [[Calendarul gregorian|gregorian]] după sponsorul său, Papa Grigore al XIII-lea. De asemenea, această reformă a introdus și modificări în calcularea datei Sfintelor Paști. |
| − | ==Pascalia în prezent - Bisericile apusene | + | ==Pascalia în prezent - Bisericile apusene și Bisericile Ortodoxe== |
| − | Apusul romano-catolic | + | Apusul romano-catolic și protestant a adoptat, ulterior, Calendarul gregorian în scopuri civile și bisericești, inclusiv în calcularea datei Sfintelor Paști. Răsăritul ortodox, totuși, nu a fost așa grăbit în schimbare. Chiar și atunci când țările tradiționale ortodoxe au început să adopte Calendarul gregorian pentru scopuri civile, Biserica Ortodoxă a rămas la [[Calendarul iulian]] și la Pascalia inițială. De dragul aparențelor, data Sfintelor Paști este adesea transpusă în data similară din Calendarul gregorian pentru referință. |
| − | Din cauza | + | Din cauza diferențelor de calendar și formulă, adesea, Sfintele Paști răsăritean și cel apusean nu coincid. În general, Paștele ortodox urmează după cel apusean la o distanță între una și cinci săptămâni. |
==Algoritmi== | ==Algoritmi== | ||
| − | + | Mulți matematicieni iluștri au dezvoltat algoritmi de calcul pentru Sfintele Paști ortodoxe de-a lungul secolelor. Metoda simplă și elegantă de mai jos a fost dezvoltată de strălucitul matematician Jacques Oudin în anii 1940: | |
| − | ''N.B. – În această formulă MOD este | + | ''N.B. – În această formulă MOD este funcția modul, în care primul număr este împărțit la cel de al doilea și se păstrează doar restul. Astfel, toate împărțirile sunt împărțiri de numere întregi, care dau numere întregi ca rezultat. De exemplu '' <tt>'''22 MOD 7 = 1'''</tt> ''iar'' <tt>'''22/7 = 3'''. |
| − | + | :G = ''anul'' MOD 19 | |
| − | + | :I = ((19 * G) + 15) MOD 30 | |
| − | + | :J = (''anul'' + (''anul''/4) + I) MOD 7 | |
| − | + | :L = I - J | |
| − | + | :Luna Sfintelor Paști = 3 + ((L + 40)/44) | |
| − | + | :Ziua Sfintelor Paști = L + 28 - 31 * (Luna Sfintelor Paști/4) | |
| − | </tt>Luna Sfintelor | + | </tt>Luna Sfintelor Paști va fi un număr corespunzător unei luni calendaristice (de ex. 4 = aprilie), iar ziua Sfintelor Paști va fi numărul de ordine al zilei din acea lună. Trebuie reținut faptul că se obține astfel data Sfintelor Paști conform Calendarului Iulian. Pentru obținerea datei corespunzătoare din Calendarul gregorian se adăugă 13 zile (sau 14 zile, după 1 martie 2100). |
| − | ==Vezi | + | ==Vezi și== |
*[[Calendar]]ul Bisericii | *[[Calendar]]ul Bisericii | ||
*[[Kyriopascha]] | *[[Kyriopascha]] | ||
| Linia 42: | Linia 42: | ||
| − | [[Categorie: | + | [[Categorie:Viața Bisericii]] |
[[Categorie:Sărbători]] | [[Categorie:Sărbători]] | ||
[[en:Paschalion]] | [[en:Paschalion]] | ||
Versiunea curentă din 1 septembrie 2014 13:34
Pascalia Bisericii Ortodoxe combină ciclurile calendaristice lunar și solar pentru a determina data Sfintelor Paști pentru un anumit an. O formulă simplă pentru determinarea Sfintelor Paști a fost concepută în legătură cu Primul Sinod Ecumenic, ținut la Niceea în 325 DH.
Cuprins
Formula niceeană
Începând cu anul 326 d.Hr. (primul an după Sinodul de la Niceea), Sfintele Paști au fost oficial stabilite pentru prima duminică de după Luna Plină Pascală („LPP”) pentru un anumit an. Totuși, LPP nu este, așa cum se crede de obicei, prima lună plină după echinocțiul de primăvară. Dimpotrivă, LPP este prima Lună Plină Ecleziastică („LPE”) urmând după data de 20 martie. LPE sunt date calendaristice care aproximează ciclul astronomic al lunilor pline (LPE sunt, de obicei, situate la 1-3 zile de luna plină astronomică) și se repetă la fiecare 19 ani. 20 martie se folosește la calcularea LPP pentru că în anul 325 d.Hr., anul în care a fost stabilit ciclul LPE de către astronomi, era data echinocțiului de primăvară.
Deoarece Calendarul iulian nu este exact, Sfintele Paști întârzie în fiecare an câte puțin. Astfel, cu toate că în conformitate cu propriul calendar Sfintele Paști vor fi întotdeauna în martie sau aprilie, ulterior, pentru cei din emisfera nordică, acestea vor fi sărbătorite din ce în ce mai târziu în primăvară, apoi în vară, toamnă, iarnă, până la Venirea cea de a Doua a Domnului. Pentru cei care folosesc Calendarul iulian revizuit, data calendaristică a Sfintelor Paști se deplasează odată cu poziția astronomică a echinocțiului de primăvară. Calendarul gregorian, care are propria Pascalie revizuită, nu are nici una dintre aceste probleme.
Reforma gregoriană
În octombrie 1582, Biserica Romano-Catolică a adoptat o reformă majoră a calendarului destinată să corecteze diferența de 10 zile a echinocțiului de primăvară față de Primul Sinod Ecumenic. Calendarul iulian, în uz în vremea aceea, se baza pe un an mediu de 365.25 de zile, puțin mai lung decât anul mediu tropical actual de 365.24219 de zile.
Noul calendar s-a numit gregorian după sponsorul său, Papa Grigore al XIII-lea. De asemenea, această reformă a introdus și modificări în calcularea datei Sfintelor Paști.
Pascalia în prezent - Bisericile apusene și Bisericile Ortodoxe
Apusul romano-catolic și protestant a adoptat, ulterior, Calendarul gregorian în scopuri civile și bisericești, inclusiv în calcularea datei Sfintelor Paști. Răsăritul ortodox, totuși, nu a fost așa grăbit în schimbare. Chiar și atunci când țările tradiționale ortodoxe au început să adopte Calendarul gregorian pentru scopuri civile, Biserica Ortodoxă a rămas la Calendarul iulian și la Pascalia inițială. De dragul aparențelor, data Sfintelor Paști este adesea transpusă în data similară din Calendarul gregorian pentru referință.
Din cauza diferențelor de calendar și formulă, adesea, Sfintele Paști răsăritean și cel apusean nu coincid. În general, Paștele ortodox urmează după cel apusean la o distanță între una și cinci săptămâni.
Algoritmi
Mulți matematicieni iluștri au dezvoltat algoritmi de calcul pentru Sfintele Paști ortodoxe de-a lungul secolelor. Metoda simplă și elegantă de mai jos a fost dezvoltată de strălucitul matematician Jacques Oudin în anii 1940:
N.B. – În această formulă MOD este funcția modul, în care primul număr este împărțit la cel de al doilea și se păstrează doar restul. Astfel, toate împărțirile sunt împărțiri de numere întregi, care dau numere întregi ca rezultat. De exemplu 22 MOD 7 = 1 iar 22/7 = 3.
- G = anul MOD 19
- I = ((19 * G) + 15) MOD 30
- J = (anul + (anul/4) + I) MOD 7
- L = I - J
- Luna Sfintelor Paști = 3 + ((L + 40)/44)
- Ziua Sfintelor Paști = L + 28 - 31 * (Luna Sfintelor Paști/4)
Luna Sfintelor Paști va fi un număr corespunzător unei luni calendaristice (de ex. 4 = aprilie), iar ziua Sfintelor Paști va fi numărul de ordine al zilei din acea lună. Trebuie reținut faptul că se obține astfel data Sfintelor Paști conform Calendarului Iulian. Pentru obținerea datei corespunzătoare din Calendarul gregorian se adăugă 13 zile (sau 14 zile, după 1 martie 2100).
Vezi și
Legături externe
- Concerning the Date of Pascha and the 1st Ecumenical Council, by Archbishop Peter (L'Huillier) of New York
- The Calendar Issue in the Orthodox Church, by John Parsells (PDF)
- Frequently Asked Questions about Calendars by Claus Tondering (everything you ever wanted to know)
- Calendar and Easter Topics
