Pascalia: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
 
[[Image:Pascha.jpg|right|Sfânta şi Dumnezeiasca Înviere]]
 
[[Image:Pascha.jpg|right|Sfânta şi Dumnezeiasca Înviere]]

Versiunea de la data 11 august 2008 16:26

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Sfânta şi Dumnezeiasca Înviere

Pascalia Bisericii Ortodoxe combină ciclurile calendaristice lunar şi solar pentru a determina data Sfintelor Paşti pentru un aunumit an. O formulă simplă pentru determinarea Sfintelor Paşti a fost concepută în legătură cu Primul Sinod Ecumenic, ţinut la Niceea în 325 DH.

Formula niceeană

Începând cu anul 326 DH (primul an după Sinodul de la Niceea), Sfintele Paşpti au fost oficial stabilite pentru prima duminică de după Luna Plină Pascală ("LPP") pentru un anumit an. Totuşi, LPP nu este, aşa cum se crede de obicei, prima lună plină după echinocţiul de primăvară. Dimpotrivă, LPP este prima Lună Plină Ecleziastică ("LPE") urmând după data de 20 martie. LPE sunt date calendaristice care aproximează ciclul astronomic al lunilor pline (LPE sunt, de obicei, situate la 1-3 zile de luna plină astronomică), şi se repetă la fiecare 19 ani. 20 martie se foloseşte la calcularea LPP pentru că în anul 325 DH, anul în care a fost stabilit ciclul LPE de către astronomi, era data echinocţiului de primăvară.

Deoarece Calendarul iulian nu este exact, Sfintele Paşti întârzie în fiecare an câte puţin. Astfel, cu toate că în conformitate cu propriul calendar Sfintele Paşti vor fi întotdeauna în martie sau aprilie, ulterior, pentru cei din emisfera nordică, acestea vor fi sărbătorite din ce în ce mai târziu în primăvară, apoi în vară, toamnă, iarnă, până la Venirea cea de a Doua a Domnului. Pentru cei care folosesc Calendarul iulian revizuit, data calendaristică a Sfintelor Paşti se deplasează odată cu poziţia astronomică a echinocţiului de primăvară. Calendarul gregorian, care are propria Pascalie revizuită, nu are nic una dintre aceste probleme.

Reforma gregoriană

În octombrie 1582, Biserica Romano-Catolică a adoptat o reformă majoră a calendarului destinată să corecteze diferenţa de 10 zile a echinocţiului de primăvară faţă de Primul Sinod Ecumenic. Calendarul iulian, în uz în vremea aceea, se baza pe un an mediu de 365.25 de zile, puţin mai lung decât anul mediu tropical actual de 365.24219 de zile.

Noul calendar s-a numit gregorian după sponsorul său, Papa Grigore al XIII-lea. De asemenea, această reformă a introdus şi modificări în calcularea datei Sfintelor Paşti.

Răsărit şi Apus în zilele noastre

Apusul romano-catolic şi protestant a adoptat, ulterior, Calendarul gregorian în scopuri civile şi bisericeşti, inclusiv în calcularea datei Sfintelor Paşti. Răsăritul ortodox, totuşi, nu a fost aşa grăbit în schimbare. Chiar şi atunci când ţările tradiţionale ortodoxe au început să adopte Calendarul gregorian pentru scopuri civile, Biserica Ortodoxă a rămas la Calendarul iulian şi la Pascalia iniţială. De dragul aparenţelor, data Sfintelor Paşti este adesea transpusă în data similară din Calendarul gregorian pentru referinţă.

Din cauza diferenţelor de calendar şi formulă, adesea, Sfintele Paşti răsăritean şi cel apusean nu coincid. În general, Paştele ortodox urmează după cel apusean la o distanţă între una şi cinci săptămâni.

Algoritmi

Mulţi matematicieni iluştri au dezvoltat algoritmi de calcul pentru Sfintele Paşti ortodoxe de-a lungul secolelorMetoda simplă şi elegantă de mai jos a fost dezvoltată de strălucitul matematician Jacques Oudin în anii 1940:

N.B. – În această formulă MOD este funcţia modulus, în care primul număr este împărţit la cel de al doilea şi se păstrează doar restul. Astfel, toate împărţirile sunt împărţiri de numere întregi, care dau numere întregi ca rezultat. Astfel 22 MOD 7 = 1 dar 22 / 7 = 3.

G = anul MOD 19
I = ((19 * G) + 15) MOD 30
J = (anul + (anul/4) + I) MOD 7
L = I - J
Luna Sfintelor Paşti = 3 + ((L + 40)/44)
Ziua Sfintelor Paşti = L + 28 - 31 * (Luna Sfintelor Paşti/4)

Luna Sfintelor Paşti va fi un număr corespunzător unei luni calendaristice (de ex 4 = aprilie) iar ziua Sfintelor Paşti va fi numărul de ordine al zilei din acea lună. Reţineţi că se obţine astfel data Sfintelor Paşti conform Calendarului Iulian. Pentru obţinerea datei corespunzătoare din Calendarul gregorian adăugaţi 13 zile (14 zie după 1 martie 2100).

Vezi şi

Legături externe