Paremie: Diferență între versiuni
m |
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare legătură) |
||
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | '''Paremia''' (gr. παροιμία ; sl. ''paremia''<ref>În limba română bisericească „paremie” pare să fi intrat pe filieră slavonă - deși la origine este un termen grecesc -, pentru că termenul „parimie” exista în limba | + | '''Paremia''' (gr. παροιμία ; sl. ''paremia''<ref>În limba română bisericească „paremie” pare să fi intrat pe filieră slavonă - deși la origine este un termen grecesc -, pentru că termenul „parimie” exista în limba nebisericească a secolului XIX-XX cu referire la: ”Expresie concisă, deseori figurată, care conține o generalizare sub formă de povață sau de gând înțelept; vorbă din bătrâni; aforism popular; proverb. [Var. paremie] /<ngr. parimía” - NODEX (2002), după http://dexonline.ro/definitie/parimie</ref>) este o citire sau lectură a unor extrase din [[Vechiul Testament|Vechiul]] sau [[Noul Testament]], alese în raport cu [[sărbătoare]]a la care se citesc. |
De exemplu, la sărbătorile Maicii Domnului se citesc paremii care sunt considerate de Biserică drept profeții legate de [[Maica Domnului]]. Sau, la diferitele sărbători ale Domnului nostru [[Iisus Hristos]] se citesc fragmente din [[Sfânta Scriptură]] (de obicei din Vechiul Testament), considerate profeții ale acelui eveniment sau aducând o explicație sau un înțeles pentru acel eveniment. | De exemplu, la sărbătorile Maicii Domnului se citesc paremii care sunt considerate de Biserică drept profeții legate de [[Maica Domnului]]. Sau, la diferitele sărbători ale Domnului nostru [[Iisus Hristos]] se citesc fragmente din [[Sfânta Scriptură]] (de obicei din Vechiul Testament), considerate profeții ale acelui eveniment sau aducând o explicație sau un înțeles pentru acel eveniment. | ||
Paremiile se citesc în sărbătorile mari de peste an (și la praznicele [[sfinți]]lor mari) la [[vecernie]], după imnul [[Lumină lină]] și după [[prochimen]]. | Paremiile se citesc în sărbătorile mari de peste an (și la praznicele [[sfinți]]lor mari) la [[vecernie]], după imnul [[Lumină lină]] și după [[prochimen]]. | ||
| + | |||
| + | Cartea de slujbă care cuprinde aceste lecturi biblice (paremii) se numeşte ''Paremiar'' sau ''Parimiar''. Parimiarul a fost tradus în [[limba română]] de [[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei]], [[Mitropolit|Mitropolitul]] Moldovei, la Iași în 1683. Din Paremiar se citește la Vecernia sărbătorilor din [[Octoihul|perioada Octoihului]] și a [[Penticostarul|Penticostarului]] și la Vecernia zilelor de rând din [[Triodul|perioada Triodului]], miercuri și vineri seara, din săptămâna premergătoare Postului Mare și în toate zilele din [[Postul Mare]]. | ||
| + | |||
| + | ==Surse== | ||
| + | * [[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2 | ||
==Note== | ==Note== | ||
Versiunea curentă din 5 februarie 2024 23:16
Paremia (gr. παροιμία ; sl. paremia[1]) este o citire sau lectură a unor extrase din Vechiul sau Noul Testament, alese în raport cu sărbătoarea la care se citesc.
De exemplu, la sărbătorile Maicii Domnului se citesc paremii care sunt considerate de Biserică drept profeții legate de Maica Domnului. Sau, la diferitele sărbători ale Domnului nostru Iisus Hristos se citesc fragmente din Sfânta Scriptură (de obicei din Vechiul Testament), considerate profeții ale acelui eveniment sau aducând o explicație sau un înțeles pentru acel eveniment.
Paremiile se citesc în sărbătorile mari de peste an (și la praznicele sfinților mari) la vecernie, după imnul Lumină lină și după prochimen.
Cartea de slujbă care cuprinde aceste lecturi biblice (paremii) se numeşte Paremiar sau Parimiar. Parimiarul a fost tradus în limba română de Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, la Iași în 1683. Din Paremiar se citește la Vecernia sărbătorilor din perioada Octoihului și a Penticostarului și la Vecernia zilelor de rând din perioada Triodului, miercuri și vineri seara, din săptămâna premergătoare Postului Mare și în toate zilele din Postul Mare.
Surse
- Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
Note
- ↑ În limba română bisericească „paremie” pare să fi intrat pe filieră slavonă - deși la origine este un termen grecesc -, pentru că termenul „parimie” exista în limba nebisericească a secolului XIX-XX cu referire la: ”Expresie concisă, deseori figurată, care conține o generalizare sub formă de povață sau de gând înțelept; vorbă din bătrâni; aforism popular; proverb. [Var. paremie] /<ngr. parimía” - NODEX (2002), după http://dexonline.ro/definitie/parimie