Modificări

Salt la: navigare, căutare

Paisie de la Neamț

1.473 de octeți adăugați, 15 noiembrie 2019 04:21
Legături externe: +categ.
{{Sfinti|nume= Cuviosul Paisie de la Neamț|Imagine=[[ImageImagine:Paisius.jpg|300px|right290 px|Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț - Portret din secolul al XVII-lea al sfântului Paisie de la NeamţNeamț]] |nastere= [[21 decembrie]] 1722, Poltava, Ucraina|adormire= [[15 noiembrie]] 1794, [[Mănăstirea Neamț]]|localizare= Imperiul Rus<br/>Principatele Române|recunoastere=[[Biserica Ortodoxă Rusă]]<br/>[[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie= ucrainean|tip= [[cuvios]], [[isihast]]|canonizare= 1988 ([[Biserica Ortodoxă Rusă]])<br/>1992 ([[Biserica Ortodoxă Română]])|calendar= [[15 noiembrie]]|biserici=|site=|}}Sfântul [[Cuvios]] '''Paisie (Velicicovschi)''' a fost, în secolul al XVIII-lea, îndrumător al vieţii vieții monahale în din Moldova şi și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice şi și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]]. Este [[Praznic|prăznuit ]] la [[15 noiembrie]].
== Viaţa Viața ==Cuviosul şi și de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Paisie de la Neamţ Neamț s-a născut în oraşul orașul Poltava din Ucraina în anul 1722, la [[21 decembrie]], într-o binecuvântată familie preoţeascăpreoțească, fiind al unsprezecelea copil din cei doisprezece fraţifrați. Tatăl său se numea Ioan şi și era [[protopop|protoiereu]] al Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit Petru.
Tatăl său murind de tânăr, în anul 1735 copilul a fost dat de mama sa să înveţe învețe carte la [[Academia Teologică din Kiev]], întemeiată de [[mitropolit]]ul moldovean [[Petru Movilă]]. După patru ani, părăsind şcoalașcoala, intră în viaţa viața monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După puţină şedere puțină ședere în [[Mănăstirea Pecerska]] (Ucraina), vine în Moldova, în anul 1745, şi și se stabileşte stabilește la schitul Trăisteni - Râmnicu Sărat şi și apoi la [[Mănăstirea DălhăuţiDălhăuți]].
În vara anului 1746 se duce la [[Muntele Athos]], unde se nevoieşte nevoiește ca [[Călugăr|sihastru]] patru ani de zile. În anul 1750 este tuns, aici, în monahism de Cuviosul [[Vasile de la Poiana Mărului]], [[duhovnic]]ul său, primind numele de Paisie. Apoi, este hirotonit [[ieromonah]] şi și întemeiază o obşte obște monahală în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde se nevoieşte nevoiește până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşiși ruși.
Cum turcii pretindeau obştii obștii lui Paisie dări pe care aceasta nu le putea plăti, în vara aceluiaşi aceluiași an, cuviosul Paisie se reîntoarce în Moldova împreună cu toţi toți ucenicii săi şi și se stabileşte stabilește la [[Mănăstirea Dragomirna]], unde se nevoieşte nevoiește doisprezece ani, până în 1775. Aici, Cuviosul Paisie formează o obşte obște mare de 350 de călugări şi și traduce, împreună cu ucenicii săi români, care erau buni cunoscători ai limbii eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți|Sfinţilor PărinţiSfinților Părinți]], devenind, astfel, ctitorul Filocaliei în limbile română şi și slavonă. Filocalia de la Dragomirna din 1769 este prima colecţie colecție majoră de traduceri româneşti românești filocalice (626 pagini), adunate de [[monahCălugăr|monahul]]ul Rafail.
În anul 1775, Moldova de Nord (Bucovina) căzând sub ocupaţie ocupație austriacă, Cuviosul Paisie a fost nevoit să se stabilească la [[Mănăstirea Secu (Neamț, România)|Mănăstirea Secu]], cu încuviinţarea încuviințarea Mitropolitului [[Gavriil Calimachi]] şi și a domnitorului [[Grigorie Ghica]], în data de [[14 octombrie]], împreună cu 200 de monahi, lăsând la Dragomirna o obşte obște de 150 de monahi. Aici se nevoieşte nevoiește patru ani, continuând aceeaşi aceeași rânduială de viaţă viață duhovnicească atonită, ca şi și la Dragomirna. Cuviosul Paisie Velicicovski a fost stareţ stareț la Secu de la 14 octombrie 1775 până la [[15 august]] 1779. Aşezarea Așezarea pitorească şi liniştea și liniștea de aici au produs asupra cuviosului şi și a ucenicilor săi o impresie atât de puternică, încât în august 1779, când primeşte primește scrisoare din partea domnitorului Moldovei, [[Alexandru Moruzi]], şi și a boierilor ţăriițării, prin care i se cerea să fie stareţ [[stareț]] al [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii NeamţNeamț]], el refuză. În cele din urmă însă acceptă şiși, cu o parte din călugarii călugării de la Secu, se mută la NeamţNeamț, unificând astfel cele două mănăstiri sub povăţuirea povățuirea unui singur stareţstareț.
Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareţ stareț al celor două mănăstiri unificate, Neamţ Neamț - Secu, Cuviosul Paisie păstrează cu sfinţenie acelaşi sfințenie același regulament de viaţă viață monahală din Sfântul Munte Athos, atât în ceea ce priveşte privește rânduiala sfintelor slujbe, cât şi nevoinţa și nevoința monahilor la [[chilie]]. La biserică erau datori să ia parte toţi părinţii şi fraţiitoți părinții și frații, afară de cei bolnavi sau cei trimişi trimiși la ascultări. Marele stareţ stareț venea cel dintâi la sfintele slujbe şi și neîncetat se ruga cu [[rugăciunea Rugăciunea lui Iisus|Rugăciunea inimii]], vărsând în taină multe lacrimi. În obştea obștea Cuviosului Paisie de la Neamţ Neamț se aflau mai mulţi mulți călugări, sporiţi duhovniceştesporiți duhovnicește, care aveau [[darul lacrimilor]] şi și al neîncetatei rugăciuni, căutând să-i urmeze întru toate părintelui lor sufletesc.
[[Spovedania]] fraţilor obştii fraților obștii se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiţisporiți, o dată la trei zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rânduit 24 de [[duhovnic]]i, care spovedeau şi și îndrumau duhovniceşte duhovnicește întreaga obşteobște, iar marele stareţ stareț supraveghea bunul mers al celor două mănăstiri, atât în cele duhovniceştiduhovnicești, cât şi și în ascultările de obşteobște, primind la chilia sa pe cei care veneau pentru sfat şi și binecuvântare. Cei neascultători primeau canon şi și mustrare părintească.
O atenţie atenție deosebită a acordat Cuviosul Paisie traducerii din limba greacă a scrierilor patristice filocalice, continuând, astfel, şirul șirul traducerilor de la Dragomirna şi și Secu. Unii călugări moldoveni, munteni şi și ardeleni, fiind buni eleniştieleniști, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi Sfinților Părinți din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din [[Mănăstirea NeamţNeamț]] o adevărată academie patristică şi și duhovnicească, nemaiîntâlnită în alte ţări țări ortodoxe din acea vreme.
Cuviosul Paisie era şi și un bun organizator şi și înnoitor al vieţii vieții monahale, întemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugăriţecălugărițe, pe care le îndruma duhovniceşteduhovnicește, rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul [[Iosif Pustnicul]] (+1828), unul dintre ucenicii săi de la NeamţNeamț. Alt ucenic al său cu viaţă viață sfântă era Cuviosul [[Irinarh Rosetti]] (+1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, fondatorul Mănăstirii Horaiţa şi Horaița și al altor aşezăminte așezăminte monahale din Moldova, din Athos, precum şi și al bisericii de pe [[Muntele Tabor]], din [[Ţara Sfântă|Țara Sfântă]].
Pentru sfinţenia vieţii sfințenia vieții sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamţ Neamț era cunoscut în toate ţările țările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peşterilor Peșterilor din Kiev şi și de la [[Mănăstirea Optina (Rusia)|Mănăstirea Optina]] până în sihăstriile din nordul Rusiei. De aceea, în 1790, mitropolitul Ambrozie, trecând prin Moldova, l-a făcut [[arhimandrit]]. În vremea aceea, mulţi mulți dregători, boieri şi și chiar [[ierarh]]i sau domnitori poposeau la Mănăstirea NeamţNeamț, dorind să vadă pe acest mare stareţ stareț cu viaţă viață sfântă. Influenţa Influența lui a fost mare asupra multor mănăstiri şi și schituri din Moldova: Dragomirna, Secu, NeamţNeamț, Agapia, Văratec, Bisericani, RâşcaRâșca, Vovidenia, Pocrov, Tarcău, precum şi și Cernica, Robaia, Căldăruşani Căldărușani etc., din Ţara Țara Românească.
În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, şiși-a dat sufletul său curat în mâinile Domnului nostru [[Iisus Hristos]] în seara zilei de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obştea obștea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruşiruși, ucraineni, greci, bulgari. Sâmbătă, 17 noiembrie, a fost înmormântat în gropniţa gropnița bisericii mari, zidită de Binecredinciosul Voievod [[Ştefan Ștefan cel Mareși Sfânt]] şi Sfânt. Fiind cinstit ca sfânt, încă din viaţăviață, ucenicii săi i-au săvârşit săvârșit slujba de pomenire, rânduindu-i ca zi anuală de prăznuire 15 noiembrie. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, precum şi și în secolul al XIX-lea, ucenicii lui români au răspândit [[isihasm]]ul în Ţările Țările Române, iar cei slavi în peste 100 de mănăstiri din Rusia şi și Ucraina.
În 1988, Sfântul Sinod al [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse ]] l-a canonizat pe Cuviosul Paisie Velicicovschi. În 1992, Sfântul Sinod al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române ]] i-a rânduit pomenirea ca sfânt sub numele de Cuviosul Paisie de la NeamţNeamț, fiind trecut în calendar la data de 15 noiembrie. La mormântul lui de la Mănăstirea Neamţ Neamț vin să se închine şi și să-i ceară ajutor nu numai credincioşi credincioși din România, ci şi și din alte ţărițări.
==Imnografie==
===Tropar, glasul al 4-lea===
[[Tropar]], [[glas]]ul al 4-lea: :Apărătorule al dreptei credinţe şi credințe și lauda monahilor, Cuvioase Părinte Paisie, din pruncie iubind pe Hristos, ca un alt Avraam ai părăsit patria ta, în [[Muntele Athosului Athos]]ului nevoindu-te; şiși, adunând ceată de ucenici, te-ai aşezat așezat în ţara țara Moldovei cea binecuvântată şi și [[Mănăstirea Neamţului Neamț]]ului rai pământesc ai făcut-o. Pentru aceasta, împreună cu îngerii, nu înceta a te ruga lui Dumnezeu pentru sufletele noastre. Alt '''tropar''', glasul al 2-lea:  :Străin fiind pe pământ, ai dobândit patria cerească, pe cei credincioși învățându-i, preacuvioase părinte Paisie, nevoitor al Filocaliei, să-și înalțe mintea către Dumnezeu și din inimă să strige către El: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul. [[Condac]], glasul al 8-lea: :Ales râvnitor al vieții călugărești, ca o albină truditoare, cu scrierile Sfinților Părinți ai îndestulat sufletele noastre, pe fiecare povățuindu-l pe calea mântuirii. Pentru aceasta îți strigăm: Bucură-te, Paisie, preaînțelept înnoitor al stăreției duhovnicești în patria noastră.
==Legături externe==
* [http://biserica.org/WhosWho/DTR/P/PaisieVelicicovschi.html Paisie VeliciconvschiVelicicovschi] - în ''Dicţionarul Dicționarul Teologilor Români''* [http://www.ziarullumina.ro/articole;91;0;3156;0;Paisie-Velicicovschi:-intoarcerea-la-Scriptura.html Paisie Velicicovschi: întoarcerea la Scriptură] - în ziarul ''Lumina''* [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie15.htm Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Paisie de la Mănăstirea NeamţNeamț] - în [http://www.calendar-ortodox.ro/ Calendar-Ortodox.ro]* [http://secu.mmb.ro/velicicovski.html Cuviosul Paisie Velicicovschi] - pe situl site-ul [http://secu.mmb.ro/ Mănăstirii Secu]
* [http://paisius-niamets.orthodoxy.ru/ill.html Icoane cu sfântul Paisie]
* [http://www.nistea.com/Acatist_Paisie_Velicicovschi.htm Acatistul Sf. Paisie Velicicovschi]
[[Categorie:SfinţiSfinți]][[Categorie:Sfinţi Cuvioși]][[Categorie:Sfinți români]][[Categorie:Sfinţi ruşiSfinți ruși]][[Categorie:Sfinţi Sfinți ucraineni]]
[[Categorie:Monahism]]
[[en:Paisius Velichkovsky]]
[[el:Άγιος Παΐσιος Βελιτσκόφσκυ]]
[[fr:Païssi Vélitchkovsky]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare