{{Articol de calitate}}[[ImageImagine:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|170 250 px|Fericitul Cuviosul stareț Paisie Aghioritul]][[Cuvios]]ul '''Cuviosul Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiţi părinţi iubiți părinți care au vieţuit viețuit la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]. A adormit în întru Domnul la [[12 iulie ]] 1994, fiind îngropat în incinta [[Mănăstirea Sf. Ioan Evanghelistul (Suroti-Tesalonic, Grecia)|Mănăstirii "Sfântul „Sfântul Ioan Evanghelistul" Evanghelistul” din Suroti]] , lângă Tesalonic. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[12 iulie]].

==Scurtă însemnare biografică=Copilăria în Konița===Fericitul În Farasa, pe [[stareţ7 august]] Paisie1924, cu puțină vreme înainte de plecarea lor înspre Grecia (odată cu schimbul de populație de după numele lui din lume primul război mondial), a fost botezat de către Sfântul [[Arsenie EznepidisCapadocianul]], scare i-a născut în Farasa Capadociei pus la 25 iulie 1924[[botez]] numele său. A venit în Grecia odată cu Pe [[Schimbarea 114 septembrie]] şi 1924 părinții lui ajunseră în portul Pireu. După ce au trecut prin multe greutăți și neajunsuri, zăbovind o scurtă vreme și în Kerkira, s-au stabilit în Konița, unde micul Arsenie a terminat școala primară. Până să meargă în armată, a crescut in Koniţalucrat ca tâmplar.

Din fragedă vârstă În 1945 s-a trăit înrolat în [[nevoinţă]]; bucuria lui erau [[Vieţile Sfinţilor]]armată, ale căror lupte se nevoia să le simtă cu râvnă mai presus de masură şi cu scumpătate minunată. Sunde s-a dedat rugăciunii neîncetatedistins prin integritatea caracterului său, cultivând în acelaşi timp [[smerenia]] şi dragostea. A învăţat meseria prin spiritul de sacrificiu, prin vitejie și prin însemnatul prinos de tâmplar ca şi astfel să-L imite jertfă adus patriei, pe Hristosdurata acțiunilor militare din timpului războiului civil. În armată a servit trei ani şi jumătate A fost lăsat la vatră în timpul [[războiului răzvrătiţilor]] ca telegrafistanul 1950.

În tot ceea ce întreprindea===Plecarea în Sfântul Munte===După îndeplinirea serviciului militar, a vizitat [[Muntele Athos|Sfântul Munte]], dar nu a putut rămâne aici. Revine și se distingea prin vioiciuneastabilește definitiv în Athos (la Sfânta [[Mănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos)|Mănăstire Esfigmenu]]) în 1953. Acolo, jertfirea de sineîn 1954, moralitatea şi a fost făcut [[harismeleCălugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|rasofor]] luiși a luat numele de Averchie. După ce şi-În 1956, din pricina unor felurite situații, a îndeplinit datoria faţă fost silit să plece de Patrie la această [[mănăstire]], cu [[binecuvântare]]a intrat in viaţa [[călugărduhovnic|monahalăpărintelui său duhovnicesc]] și să meargă la Sfânta [[Mănăstirea Filotheu (Muntele Athos)|Mănăstire Filotheu]], pe care a doritunde viețuia ca [[Călugăr|monah]] și un unchi de-o din copilărieal său.

Fiind el incă mirean avusese cercetări dumnezeieşti===Primirea îngerescului chip monahal===Pe [[3 martie]] 1957, [[stareț]]ul lui l-a făcut „[[Călugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|stavrofor]]”, dându-i [[Schima mică]] cu numele de Paisie, dar în viaţa sa monahală bunăvoinţa cinstea [[Mitropolit]]ului Paisie al II-lea Cezareanul, cu care era și compatriot. În 1958 se mută la Sfânta Mănăstire a Nașterii Maicii Domnului, la Stomio – Konița, unde a rămas până în 1962. Prezența lui aici a fost binefăcătoare pentru întreaga regiune. În 1962, a plecat în peninsula [[Muntele Sinai|Sinai]] și a locuit la [[Chilia Sfinților Galaction și Epistimia]]. În 1964, a revenit la Sfântul Munte și s-a stabilit la [[Maicii DomnuluiSchitul Ivironului]], la [[Chilia Sfinților Arhangheli]]. Atunci s-a legat și mai mult duhovnicește de sfântul stareț [[Tihon]], rus de neam, care se nevoia la [[Chilia Cinstita Cruce]] şi a Sfintei [[SfinţilorMănăstirea Stavronikita (Muntele Athos)|Mănăstiri Stavronikita]] către el . Acesta i-a atins culmi înaltedat [[Schima mare]] la [[11 ianuarie]] 1966.

A pustnicit în [[Muntele AthosImagine:Paisieagh7.jpg|Sfântul Muntethumb|left|200 px|Părintele Paisie cel iubitor de Hristos]], la mănăstirea Stomiu din Koniţa şi la [[Sinai]]. A trăit ascuns, s-a dăruit întregii lumi. A îndrumat, a mângâiat, a tămăduit, a odihnit mulţimea oamenilor care alergau la el. Sufletul lui [[sfinţit]] s-a umplut cu totul de dragostea dumnezeiască şi chipul său cuvios iradia harul dumnezeiesc. Toată ziua aduna neobosit durerea omenească şi împrăştia mângâierea dumnezeiască.

După dureri martirice===Mănăstirea Sfântului Ioan Teologul din Suroti===În 1966, cares-a îmbolnăvit și a fost internat mai multe luni în Spitalul Papanicolau din Tesalonic, precum spuneaunde i-a fost extirpată o mare parte dintr-un plămân, din cauza existenței unor bronșectazii (dilatație a bronhiilor). Pe durata bolii l-au folosit aşa cum slujit măicuțele de la [[Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul (Suroti, Grecia)|Mănăstirea Sfântului Ioan Evanghelistul și Teologul din Suroti]], care în acea vreme încă nu l-au folosit nevoinţele lui pustniceşti erau călugărițe. De atunci, simțind o mare recunoștință față de toată viaţaaceste surori, pentru sprijinul lor, s-a odihnit în Domnul angajat să le ajute la 12 iulie 1994 la Sihăstria Sfântului Ioan Evanghelistul însemnata lucrare duhovnicească pe care tocmai o începeau, ridicarea Sfintei Mănăstiri. Odată cu temeliile clădirilor, a pus și temeliile cele duhovnicești. Astfel, Starețul s-a legat mult de la Suroti-Tesalonic. A fost înmormântat lângă biserica Mănăstirea Sfântului [[Sfântul Arsenie CapadocianulApostolul Ioan|Arsenie CapadocianulIoan Teologul]], pe care a iubit-o și pe care nu a părăsit-o nici după adormirea sa.

[[Image:Paisieagh7.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie şi ucenicul necuvântător]]==Minuni ale Fericitului stareţ Paisie=Revenirea în Sfântul Munte===La exact 1 an si 1 zi de Pe la sfârșitul lui 1967, s-a dus la plecarea [[Katunakia (Muntele Athos)]] și s-a stabilit la Domnul [[Chilia Sfântului Ipatie]] a Mănăstirii [[Arhimandritului SofronieMănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos)|Marea Lavră]]. În 1968, a mers la Mănăstirea Stavronikita, pe 12 iulie 1994 unde a fost chemat ajutat la lacasurile ceresti si un alt sfant dntre cei mai mari daruiti noua in aceste “timpuri trecerea acesteia de cernere”dinaintea sfarsitului veacului: Cuviosul Paisie Aghioritulla viața [[Lavră|idioritmică]] la cea [[chinovie|chinovial]], precum și la punerea bazelor duhovnicești ale noii obști. Pe [[10 septembrie]] 1968 a adormit în Domnul duhovnicul Starețului, [[cuvios]]ul Tihon. De ziua nasterii L-a slujit în ultimele zile ale sale pentru Imparatia lui Dumnezeuși, ascultându-i dorința, intru pomenirea si cinstirea sai-a urmat peste puțin timp (în [[1 martie]] 1969) la [[Chilia Sfânta Cruce]], va impartasim astazi minunile savarsite dupa sfanta sa adormireunde a rămas până în 1979. În mai 1979, extrase din s-a înscris ca monah aparținând de [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)|Sfânta Mănăstire Kutlumuș]] și a preluat [[“Viata”Chilia Nașterii Maicii Domnului – Panaguda]] scrisa , locul pe unde au trecut și au primit ajutor mii de Ieromonahul Isaac[[suflet]]e.

Minunile sale vor fi===Îmbolnăvirea și ultimii ani ai vieții Cuviosului===Cam de prin 1988, a început să aibă probleme cu intestinul. Hemoragia sporea, atât în cantitate, cât și în frecvență, fara indoialaastfel încât în 1993 starea lui se înrăutățise mult. Situația a continuat până în octombrie 1993. Pe [[4 noiembrie]]/ [[22 octombrie]] 1993, o intarire nepretuita si un balsam a ieșit pentru toate sufletele necajiteultima oară din Sfântul Munte, tulburatepentru a fi prezent, debusolate si deprimate ca de incercarile grele ale acestor zile si obicei, la [[Privegherea de dureroasa dezbinare ce toată noaptea|privegherea]] [[sărbătoare|sărbătorii]] Sfântului Arsenie ([[10 noiembrie]]), la Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti. Acolo a rămas pentru puțin timp și a inceput sa bantuie printre noihotărât să se întoarcă în Sfântul Munte. Toti cei care ne simtim În vreme ce se pregătea de un cugetplecare, chiar daca nu ne cunoastem personal, sa ne unim azi inimile intrstarea sănătății sale s-a înrăutățit brusc. I s-a descoperit o rugaciune catre Cuviosul Paisie, si el un luptator pentru apararea credintei si un marturisitor impotriva ecumenismuluitumoare canceroasă la intestinul gros și s-a luat hotărârea de a fi operat pe data de [[4 februarie]] 1994. A stat internat la Spitalul Theaghenio (Tesalonic) timp de 10 zile, după care a masoneriei si fost adus să se refacă la Mănăstirea Suroti. Însă starea sănătății sale s-a ratacirilor modernisteînrăutățit și mai mult din cauza metastazelor localizate la ficat și plămâni. Pe la sfârșitul lui iunie 1994, doctorii l-au anunțat că, omenește vorbind, ca sa ne daruiasca ajutorul sauîi mai rămăseseră cam două-trei săptămâni din viață.

*===Adormirea sa întru Domnul===Pe [[http://www.razbointrucuvant.ro/2008/07/12/minunile-cuviosului-paisie-aghioritul-14-aniiulie]] 1994, la ora 11 noaptea, într-o zi demarți, Starețul și-a dat cuviosul lui [[suflet]] în mâinile Domnului. A adormit și a fost înmormântat la-mutarea-Sfânta Mănăstire a Sfântului Ioan Teologul de laSuroti (Tesalonic), potrivit dorinței sale. Mormântul său a devenit o nouă scăldătoare a Siloamului pentru mulțimile care vin zilnic aici într-cer/ Aici poţi citi căteva din minunile Cuviosului]un șuvoi nesecat.

==[[Image:Righteous-paisios-the-athonite.jpgMinune|thumbMinuni]] ale Fericitului stareț Paisie==La exact 1 an și 1 zi de la plecarea la Domnul a [[Sofronie (Saharov)|right|170 px|Fericitul Arhimandritului Sofronie]], pe 12 iulie 1994 a fost chemat la lăcașurile cerești și un alt sfânt dintre cei mai mari dăruiți nouă în aceste „timpuri de cernere” dinaintea sfârșitului veacului: Cuviosul Paisie Aghioritul. De ziua nașterii sale pentru [[Împărăția lui Dumnezeu]], întru pomenirea și cinstirea sa, vă împărtășim minunile săvârșite după sfânta sa adormire, extrase din „Viața” scrisă de [[Ieromonah]]ul Isaac.

==Troparul Fericitului Paisie Aghioritul (glas I)==*[http:Să//www.razbointrucuvant.ro/2008/07/12/minunile-l lăudăm toţi credincioşii întrcuviosului-paisie-aghioritul-14-ani-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi îndrumarea noastră, :Pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, arzând de dragoste pentru întreaga lume,:Pe Paisie mult minunatul, care inima şila-a pus pentru noi şi pentru mântuirea noastră,:Şi sămutarea-i cântăm cu mulţumire zicând: '''Bucurăla-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!'''cer/ Aici poți citi câteva din minunile Cuviosului]

[[ImageImagine:01Righteous-paisios-the-athonite.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Fericitul Paisie şi ucenicul necuvântătorAghioritul]]==Acatistul Cuviosului Paisie==*[http://bastrix.wordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareţ se află în curs de desfăşurare)

==[[FericirileAcatist]] Părintelui ul Cuviosului Paisie=='''1*[http://bastrix. Fericiţi''' sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi trăiesc departe de lume şi aproape de Dumnezeu împărtăşinduwordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareț se află în curs de bucurii paradisiace încă de pe pământ.desfășurare)

==[[Fericiri]]le Părintelui Paisie==[[Imagine:Icon_of_Elder_Paisios.jpg|thumb|left|220 px|Sfântul Paisie Aghioritul]]'''21. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să trăiască ascunşi şi, dobândind virtuţi mari, niubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii și trăiesc departe de lume și aproape de Dumnezeu împărtășindu-au dobândit nici măcar o faimă micăse de bucurii paradisiace încă de pe pământ.

'''32. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindutrăiască ascunși și, dobândind [[virtuți]] mari, n-şi în felul acesta bogăţia lor duhovniceascăau dobândit nici măcar o faimă mică.

'''43. FericiţiFericiți''' sunt cei care nu propovăduiesc Evanghelia prin cuvinte, ci o trăiesc şi o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează.'''5. Fericiţi''' sunt cei care se bucură când sunt clevetiţi au izbutit să facă pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudaţi pe drept nebunii pentru viaţa Hristos păzindu-și în felul acesta bogăția lor virtuoasă. Acesta este semnul sfinţeniei şi nu nevoinţa seacă a faptelor trupeşti şi numărul mare al nevoinţelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie şi cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, creează numai simţăminte false[[duhovnic|duhovnicească]].

'''64. FericiţiFericiți''' sunt cei care preferă să fie nedreptăţiţi decât să nedreptăţească şi primesc netulburaţi şi în tăcere nedreptăţilenu propovăduiesc [[Evanghelie|Evanghelia]] prin cuvinte, arătând cu fapta că ei cred “întru Unul ci o trăiesc și o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul” şi de Acesta aşteaptă să fie îndreptăţiţi, iar nu de oameni, în felul acesta izbăvindu-se de deşertăciunecare îi trădează.

'''75. FericiţiFericiți''' sunt cei care fie s-au născut betegise bucură când sunt clevetiți pe nedrept, fie s-au făcut din neatenţia lor, dar iar nu murmură, ci slavoslovesc atunci când sunt lăudați pe Dumnezeudrept pentru viața lor virtuoasă. Aceştia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii şi muceniciiAcesta este semnul sfințeniei și nu nevoința seacă a faptelor trupești și numărul mare al nevoințelor, care pentru dragostea lui Hristos şi-au dat mâinile şi picioarele lor spre tăiere, iar acumatunci când nu se fac cu smerenie și cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele şi mâinile lui Hristoscreează numai simțăminte false.

'''86. FericiţiFericiți''' sunt cei care s-au născut urâţi şi sunt dispreţuiţi aicipreferă să fie nedreptățiți decât să nedreptățească și primesc netulburați și în tăcere nedreptățile, pe pământarătând cu fapta că ei cred „întru Unul Dumnezeu, deoarece acestoraTatăl Atotțiitorul” și de Acesta așteaptă să fie îndreptățiți, dacă slavoslovesc pe Dumnezeu şi iar nu cârtescde oameni, li în felul acesta izbăvindu-se păstrează locul cel mai frumos din raide deșertăciune.

'''97. FericiteFericiți''' sunt văduvele cei care fie s-au purtat haine negre în aceasta viaţănăscut betegi, fie şi fără voie şi s-au trăit o viaţă duhovnicească albă slavoslovind făcut din neatenția lor, dar nu murmură, ci slavoslovesc pe Dumnezeu fără să murmure. Aceștia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii și mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos și-au dat mâinile și picioarele lor spre tăiere, iar nu cele care poartă haine pestriţe şi duc o viaţă pestriţăacum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele și mâinile lui Hristos.

'''108. Fericiţi''' şi '''de trei ori fericiţiFericiți''' sunt orfanii cei care s-au fost lipsiţi de afecţiunea părinţilor lornăscut urâți și sunt disprețuiți aici, pe pământ, deoarece unii ca aceştia au izbutit să-şi facă acestora, dacă [[doxologie|slavoslovesc]] pe Dumnezeu Tată încă și nu cârtesc, li se păstrează locul cel mai frumos din această viaţă, având în acelasi timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecţiunea părinţilor lor, de care s-au lipsit şi care creşte cu dobândărai.

'''119. FericiţiFericite''' sunt părinţii văduvele care nu folosesc cuvântul “nu” pentru copiii lorau purtat haine negre în aceasta viață, ci îi înfrânează de la rău prin viaţa lor sfântăfie și fără voie și au trăit o viață duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu fără să murmure, pe iar nu cele care copiii poartă haine pestrițe și duc o imită şi, bucuroşi, urmează lui Hristos cu nobleţe duhovniceascăviață pestriță.

'''1210. FericiţiFericiți''' și '''de trei ori fericiți''' sunt copiii orfanii care s-au născut sfinţi “din pântecele maicii lor”fost lipsiți de afecțiunea părinților lor, dar mai fericiţi sunt aceia care sdeoarece unii ca aceștia au izbutit să-au născut cu tot felul și facă pe Dumnezeu Tată încă din această viață, având în același timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecțiunea părinților lor, de patimi moştenite, însă care s-au nevoit lipsit și care crește cu sudori şi le-au dezrădăcinat dobândind împărăţia lui Dumnezeu “întru sudoarea feţii” lordobândă.

'''1311. FericiţiFericiți''' sunt copiii părinții care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc şi astfel, fără osteneală, au sporit în viaţa cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiţi''' sunt nu folosesc cuvântul „nu” pentru copiii cei nedreptăţiţi care nu au fost ajutaţi deloclor, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciţi spre îi înfrânează de la răuprin viața lor sfântă, dar pe carecopiii o imită și, bucuroși, îndată ce au auzit de urmează lui Hristos, au tresăltat în inima lor şi întorcându-se cu 180 de grade, şi-au întraripat sufletul ieşind din sfera de atracţie a pământului şi mişcându-se în orbita noblețe duhovnicească.

'''1412. MireniiFericiți''' îi numesc norocoşi pe astronauţii sunt copiii care se mişcă în spaţius-au născut [[sfinți]] „din pântecele maicii lor”, câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă '''dar mai fericiţi''' fericiți sunt nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, aceia care urcă la Dumnezeu şi adeseori umblă prin rai, în adevărata lor locuinţă, s-au născut cu mijlocul cel mai rapid şi fără mult combustibiltot felul de patimi moștenite, ci doar însă s-au nevoit cu un posmagsudori și le-au dezrădăcinat dobândind împărăția lui Dumnezeu „întru sudoarea feții” lor.

'''1513. FericiţiFericiți''' sunt cei copiii care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează şi îi ajută să meargă noapteade mici au trăit într-un mediu duhovnicesc și astfel, fără osteneală, însă au sporit în viața cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiţifericiți''' sunt copiii cei nedreptățiți care nu au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii şi nici lumina lor duhovnicească nu este a lorfost ajutați deloc, ci a lui Dumnezeu. Căci zidiriledimpotrivă, fie că lucesc ca oglindaau fost îmbrânciți spre rău, fie ca sticladar care, fie ca un capac îndată ce au auzit de conservăHristos, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste eleau tresăltat în inima lor și întorcându-se cu 180 de grade, nu este cu putinţă să luceascăși-au întraripat sufletul ieșind din sfera de atracție a pământului și mișcându-se în orbita duhovnicească.

'''1614. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei astronauții care trăiesc se mișcă în palate de cristal şi au toate înlesnirilespațiu, însă câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care au izbutit să-şi simplifice viaţa urcă la Dumnezeu și adeseori umblă prin rai, în adevărata lor şi s-au eliberat de lanţul acestei evoluţii lumeşti a multor înlesniri (de fapt a multor greutăţi) şi astfel s-au slobozit de neliniştea înfricoşătoare a epocii noastrelocuință, cu mijlocul cel mai rapid și fără mult combustibil, ci doar cu un posmag.

'''17. Mirenii''' îi numesc norocoşi pe cei care pot să dobândească bunătăţile lumii. Dar '''mai fericiţi''' sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos şi se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi şi noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu[[Imagine: “Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă şi nu încape în inima mea cea mică”Paisios telos 2b.jpg|thumb|right|155 px|Părintele Paisie]]

'''1815. MireniiFericiți''' îi numesc norocoşi pe sunt cei care au funcţiile cele mai înalte şi casele cele mai marislavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează și îi ajută să meargă noaptea, deoarece aceştia au toate înlesnirile şi duc o viaţă tihnită. Dar însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc şi puţină hrană şi îmbrăcămintepriceput că nici lumina lunii nu este a lunii și nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, după cum spune dumnezeiescul Pavelci a lui Dumnezeu. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deşartă folosind pământul doar Căci zidirile, fie că lucesc ca oglinda, fie ca reazem picioarelor lorsticla, fie ca nişte fii ai lui Dumnezeuun capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, iar nu este cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinteputință să lucească.

'''1916. NorocoşiMirenii''' sunt îi numesc norocoși pe cei care devin generali şi miniştriitrăiesc în palate de cristal și au toate înlesnirile, dar şi cei care devin şi pentru câteva ore, atunci când se îmbată şi se bucură pentru aceasta. Dar însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au omorât pe omul izbutit să-și simplifice viața lor cel vechi, și s-au imaterializat şi eliberat de lanțul acestei evoluții lumești a multor înlesniri (de fapt a multor greutăți) și astfel s-au izbutit prin Duhul Sfânt să devină îngeri pământeşti. Unii ca aceştia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau şi se îmbată mereu slobozit de vinul paradisiacneliniștea înfricoșătoare a epocii noastre.

'''2017. FericiţiMirenii''' îi numesc norocoși pe cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecaţi ca nebuni şi astfel vor intra în rai fără paşaportpot să dobândească bunătățile lumii. Dar '''mai fericiţi şi de trei ori fericiţifericiți''' sunt cei foarte învăţaţi, care o fac le dau pe nebunii toate pentru dragostea lui Hristos şi îşi bat joc și se lipsesc de toată deşertăciunea lumii. Această nebunie pentru orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos preţuieşte mai mult decât toată ştiinţa şi înţelepciunea înţelepţilor întregii lumizi și noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: „Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă și nu încape în inima mea cea mică”.

[[Image:Paisieagh4'''18.jpg|thumb|right|170 px|Cuviosul Paisie Aghioritul Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care au funcțiile cele mai înalte și casele cele mai mari, deoarece aceștia au toate înlesnirile și duc o viață tihnită. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc și puțină hrană și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu ucnicii]]mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.

==Crâmpeie de viaţă (câteva sfaturi duhovniceşti ale părintelui)=="Dumnezeu este foarte aproape de noi'''19. Norocoși''' sunt cei care devin generali și miniștrii, dar si la mare inaltime. Pentru ca cineva sa-L “indoaie” pe Dumnezeu, sa-L faca sa Se coboare si sa ramana cu elși cei care devin și pentru câteva ore, trebuie sa atunci când se smereasca si sa îmbată și se pocaiascabucură pentru aceasta. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, vazand smerenia luiDar '''mai fericiți''' sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechi, il inalta pana la ceruri sis-l iubeste foarte multau imaterializat și au izbutit prin [[Duhul Sfânt]] să devină [[îngeri]] pământești. “Bucurie se face in cer pentru un pacatos Unii ca aceștia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau și se pocaieste”(Lcîmbată mereu de vinul paradisiac.[[Imagine:Cuviosul-paisie-aghioritul.jpg|frame|left|Cuviosul Paisie Aghioritul]]'''20. 15Fericiți''' cei care s-au născut nebuni, 7)căci vor fi judecați ca nebuni și astfel vor intra în rai fără pașaport. Dar '''mai fericiți și de trei ori fericiți''' sunt cei foarte învățați, spune Evanghelia"care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos și își bat joc de toată deșertăciunea lumii. Această [[nebun pentru Hristos|nebunie pentru Hristos]] prețuiește mai mult decât toată știința și înțelepciunea înțelepților întregii lumi.

"Mult ma bucur cand vad suflete care iau aminte si se nevoiesc in lumea care s-a umplut ==Crâmpeie de diavoli. Dumnezeu, ca un bun si drept cum viață (câteva sfaturi duhovnicești ale părintelui)==„Dumnezeu estefoarte aproape de noi, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecaruia - de pilda barbatilor barbatia si femeilor dragostea - ca sa ne nevoim si sa urcam treptele duhovnicesti cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce in ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostrudar și la mare înălțime. Nu trebuie sa uitam niciodata Pentru ca avem alaturi de noi, afara de oameni ce ne pot ajuta duhovniceste, si cineva să-L „îndoaie” pe Iisus HristosDumnezeu, Care ne ajutasă-L facă să Se coboare și să rămână cu el, pe Maica Domnuluitrebuie să se smerească și să se pocăiască. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, pe heruvimivăzând smerenia lui, pe serafimi si pe toti sfintii. Asadar, curaj! Hristos este îl înalță până la ceruri și-l iubește foarte puternic, este atotputernic si ne va da puterea Sa cea dumnezeiasca sa sfaramam coarnele celui vicleanmult. Ne urmareste mereu nevazut si ne intareste atunci cand noi avem intentie buna si ne facem„Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește”(Luca 15, dupa putere7), mica noastra nevointa"spune Evanghelia”.

"- „— Gheronda(''părinte''), la ce sa luam să luăm aminte mai mult in în Postul Mare?:- — La nobletenoblețe, la nobletea duhovniceascanoblețea duhovnicească.:- — Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioada perioadă de pocaintapocăință?:- Noblete— Noblețe, nobletenoblețe, ca sa fiti prinsi in să fiți prinși în mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip sa sporitisă sporiți. Daca ati sti Dacă ați ști ce aduce nobleteanoblețea, ati vanaați vâna-o zi si și noapte; nici n-ati ați mai dormi. Daca Dacă cercetezi cu de-amanuntul nobletea duhovniceascaamănuntul noblețea duhovnicească, vei vedea ascunsa in ascunsă în ea maretia măreția lui Dumnezeu."”

"- Cate greutati intampinati la Coliba„— Părinte, Gheronda! Vin acolo bolnavi psihicați spus că pe cât te depărtezi de mângâierea omenească, consumatori de droguri…pe atât o primești pe cea dumnezeiască. De aceea înțelegi mai bine rugăciunea atunci când ești flămând?:— Da, pentru că un flămând înțelege pe cel flămând. Unul sătul nu- Aici l înțelege. Am auzit că undeva se vede daca avem dragoste adevarataaruncă mâncarea, iar puțin mai departe niște refugiați ruși nu au ce mânca. Trăiesc săptămâni în sere, în niște bărăci de tablă. Să zicem că nu știi că acolo, aproape, există oameni care au nevoie. In persoana fratelui nostru Il vedem Bine, dar nu întrebi ca să afli? Să arunci mâncarea? Noi nici lucrul cel nefolositor pe Hristoscare îl avem nu îl dam. Caci tot ce facem Este păcat ca sa-l odihnim unul să nu poată cumpăra ceva de care are nevoie și altul să aibă lucruri pe fratele nostru care nu le folosește și să nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este ca si cum o facem pentru Insusi Hristosiadul cel mai mare. “Intrucat ati fracut unuia dintre acesti frati ai MeiLa Judecată, prea mici, Mie Hristos ne va spune: „Am flămânzit și nu Mi-ati facut”"ați dat să mănânc.””

"*'''Mai multe cuvântări duhovnicești ale Cuviosului:''' [http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti- Parinte, ati spus ca pe cat te departezi de mangaierea omeneasca, pe atat o primesti pe cea dumnezeiasca. De aceea intelegi mai bine rugaciunea atunci cand esti flămând?:parinti-recenti/cuviosul- Da, pentru ca un flămând intelege pe cel flămând. Unul sătul nupaisie-l intelegeaghioritul/ Apasă aici!] și [http://www. Am auzit ca undeva se arunca mancarea, iar putin mai departe niste refugiati rusi nu au ce mancasfaturiortodoxe. Traiesc saptamani in sere, in niste baraci de tabla. Sa zicem ca nu stii ca acolo, aproape, exista oameni care au nevoie. Bine, dar nu intrebi ca sa afli? Sa arunci mancarea? Noi nici lucrul cel nefolositor pe care il avem nu il dam. Este pacat ca unul sa nu poata cumpara ceva de care are nevoie si altul sa aiba lucruri pe care nu le foloseste si sa nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este iadul cel mai mare. La Judecata, Hristos ne va spune: “Am flamanzit si nu Miro/avortul/avort-nastere-copil-5-ati dat sa mananc“luni."htm aici]

"- Părinte, spune-ţi-ne ceva?:- Ce să vă spun?:- Ce vă spune inima...:- Ceea ce îmi spune inima este să iau cuţitulAceste două icoane reprezintă chipurile [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] și Mântuitorului [[Iisus Hristos]], după cum i s-o tai, s-o împart lumii, şi apoi să morau arătat în vedenie Cuviosului Paisie Aghioritul."

==Cărţi ale Părintelui Paisie==*:''"Cu durere şi cu dragoste pentru omul contemporan"''*''"Nevoinţă duhovnicească"''*''"Trezvie duhovnicească"''*''"Viaţa de familie"''*''"Epistole"''*''"Părinţi aghioriţiCărțile sunt tipărite la Editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos. Flori din Grădina Maicii Domnului"''*''"Sfântul Arsenie Capadocianul"''*'ro]'"Patimi şi virtuţi"''

:'''Cărţile sunt tipărite la editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos.ro]''' ==Cărţi Cărți despre Părintele Paisie==*"Viaţa ''„Viața Cuviosului Paisie Aghioritul", Aghioritul”'' de ierom. Isaac Aghioritul*"Părintele ''„Părintele Paisie mi-a spus...", ”'' de Athanasios Rakovalis[[Imagine:Paisieaghioritul11.jpg|right|thumb|170 px|Părintele Paisie adâncit în rugăciunea către Dulcele Iisus!]]*"Cuviosul ''„Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor", închinătorilor”'' de Nicolae Zurnazoglu*''[http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/ "Marii iniţiaţi „Marii inițiați ai Indiei şi și Părintele Paisie"Paisie”], '' de Dyonysios Farasiotis (puteţi puteți citi şi și descărca integral cartea de pe site)

==A se vedea şiși==

*[[Mănăstirea "Sfântul Sf. Ioan Botezătorul" Evanghelistul (Suroti-Tesalonic, Grecia)]]

*[http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Nevoia Necesitatea de a-L mărturisi pe Hristos lumii], (fragmente ale Părintelui Paisie despre situaţia situația Bisericii Ortodoxe în lume şi și necesitatea mărturisirii credinţeicredinței).*[http://www.scribd.com/doc/4034309/Pr-Paisie-Aghioritul-Scrisoare-despre-semnele-vremurilor Pr. Paisie - Despre semnele vremurilor], (se poate face download)

[[Categorie:SfinţiCuvioși]][[Categorie:CuvioşiSfinți athoniți]][[Categorie:Muntele AthosSfinți greci]][[Categorie:Sfinţi greciMonahism]][[Categorie:OameniPărinți duhovnicești ai secolului XX]]

 [[el:Παΐσιος ο Αθωνίτης]][[Categorieen:MonahismPaisios of Mount Athos]][[Categoriept:Părinţi duhovniceşti ai secolului XXPaísios do Monte Athos]]