Pafnutie

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Pafnutie este un nume de origine egipteană (pa-ph-nuti "omul lui Dumnezeu" sau "cel care aparține lui Dumnezeu"), popular în Egiptul antic creștin și printre copții creștini până în zilele noastre (Papnouti/Papnuti în coptă sau Babnouda în arabă). În limba greacă a fost preluat ca Paphnutios (Παφνούτιος), în rusă ca Pafnutii (Пафнутий), în română ca Pafnutie. Este un nume folosit mai ales în lumea monastică.

Sfinți

Numele de Pafnutie este purtat de mai mulți sfinți:

  • Pafnutie, diacon al bisericii din Boou, în Egipt, care a suferit mucenicia în timpul persecuției lui Dioclețian (284-305), sub prefectul Culcianus[1].
  • cuviosul Pafnutie Egipteanul, care a suferit mucenicia în timpul persecuției lui Dioclețian (284-305), sub guvernatorul Arianus, prăznuit în Biserica Ortodoxă la 25 septembrie.
  • Pafnutie Chebala, cuvios, prăznuit la 25 februarie, contemporan cu Sf. Antonie cel Mare (sec. al IV-lea). Il vécut pendant quatre-vingts ans dans le désert, en ne portant qu’un seul vêtement... Ignoré des recueils hagiographiques grecs et latins, il est commémoré par les Synaxaires d’Alexandrie et d’Éthiopie, ainsi que par quelques rares ménologes slaves. Les sources littéraires de l’ancien monachisme égyptien mentionnent plusieurs saints Paphnuce. C’est probablement lui qui, parti dans le désert à la recherche de saints ascètes, découvrit S. Onuphre [11 juin] et raconta leur entretien après l’avoir enterré. Mais il est difficile de dire s’il s’agit du même Paphnuce, prêtre de Scété, surnommé le « bœuf sauvage », dont S. Cassien rapporte l’admirable mode de vie (Conférences III, 1-2, SC 54, 139-140 et XVIII, 15, SC 64, 28-31).
  • Pafnutie, cuvios, tatăl sfintei cuvioase Eufrosina, care au trait în timpul împărăției lui Teodosie al II-lea (408-450), prăznuiți împreună la 25 septembrie.
  • Pafnutie, călugăr și mucenic, prăznuit la 19 aprilie
  • Pafnutie, călugăr zăvorât din Mănăstirea Peșterilor din Kiev (Ucraina) în sec. XIII, prăznuit la 15 februarie
  • Pafnutie din Borovsk (1394-1477), prăznuit la 1 mai

Personalități

  • Pafnutie al Tebaidei (sec. IV), participant la Sinodul I Ecumenic din 325.
  • Pafnutie din El-Bandarah, călugăr copt, prăznuit în Biserica coptă la data de 5 Bashans[2].
  • Pafnutie (sec. X), călugăr copt în pustia sfântului Macarie cel Mare din Egipt, hirotonit episcop de patriarhul copt Filoteu I (al 63-lea patriarh copt al Bisericii Ortodoxe Copte), în secolul al X-lea. În Biserica coptă este prăznuit la data de 11 Bashans[3].
  • Pafnutie (+1627) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, Arhiepiscop de Tver și Kashin.
  • Pafnutie (+1570) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, episcop de Suzdal și Tarusa.
  • Pafnutie (+1611) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, Mitropolit de Sarskoe și Podonsky.

Note

Surse