Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Păstorul lui Herma

Versiunea din 30 august 2011 10:00, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (legături interne)

Păstorul lui Herma este un text din vremea Bisericii primare din secolul al II-lea d.Hr., din perioada în care a fost stabilit canonul Noului Testament. Păstorul este un text popular din secolele al II-lea şi al III-lea care este considerat ca făcând parte din Sfintele Scripturi de către mulţi teologi ai acelor vremuri. Păstorul este scris ca o chemare la pocăinţă şi respectare întocmai la o viaţă morală strictă.

Origini, autor, receptare

Ca o mărturie a creştinismului timpuriu din Roma, Păstorul lui Herma include o mărturie evreiască distinctă asupra formei creştinismului primar.

Autorul sau autorii Păstorului nu sunt cunoscuţi. Diferite surse din vechime (între care Fragmentul Muratori) îi atribuie lucrarea unui Herma, frate al episcopului Romei, Pius I. Pius I a fost episcop al Romei din 140 până în 155.

De asemenea, limbajul şi teologia unor părţi din Păstor sugerează o compoziţie timpurie a scrierii.

Trimiterile la Clement I al Romei sugerează că cel puţin primele două viziuni pot fi datate în vremea acestuia, adică în perioada dintre 88 şi 97 d.Hr.

Origen îl propune pe Apostolul Pavel ca autor, deoarece în Romani 16:14 el trimite salutări către Herma, un creştin din Roma. Totuşi, deoarece autorul este familiarizat cu Apocalipsa şi cu alte scrieri ioanine sugerează o compunere a textului în secolul al II-lea.

Irineu de Lyon (în Contra tuturor ereziilor) consideră scrierea ca având autoritatea cărților biblice.

Sfântul Atanasie cel Mare, în Scrisoarea de Paști (373), în care stabilește canonul Noului Testament, o enumeră printre cărțile acceptate de Biserică. Totuși, în cele din urmă Păstorul lui Herma nu a afost acceptată în canon.

Conţinut

În lucrarea sa, Herma, vorbeşte despre însuşirea virtuţilor creştine în timp ce îşi descrie viaţa de sclav creştin eliberat. Astfel, subiectul cărţii este unul etic şi nu teologic. Lucrerea este împărţită în trei secţiuni mari. Prima parte descrie cinci viziuni, a doua parte prezintă 12 mandate iar a treia parte conţine zece parabole, uneori prezentate ca similitudini.

Herma îşi începe cartea cu relatarea vânzării sale unei anume Rhoda, care mai târziu îl va elibera şi cu care se va reîntâlni ulterior. În călătoriile sale, Herma o vede iarăşi într-o viziune în care ea relatează nevoia de a se ruga pentru iertare pentru un incest pe care ea l-ar fi făcut. În vedenia sa, Herma este ajutat de o femeie în vârstă care îi spune să facă penitenţă pentru păcatele fiilor săi. Într-o viziune ulterioară, un înger de pocăinţă îi apare deghizat ca păstor şi îi dă lui Herma preceptele sau mandatele, care, sub acea formă, reprezintă dezvoltarea eticii creştine timpurii. Mandatele, sau similitudinile, sunt urmărite, de asemenea, sub formă de viziuni care îi sunt explicate de un păstor îngeresc.

De-a lungul cărţii, Herma se prezintă pe sine însuşi ca o persoană simplă care este cu adevărat smerită şi conştiincioasă.

Manuscrise

În prezent se cunosc doar câteva manuscrise greceşti incomplete. Pe lângă acestea, au fost descoperite numeroase fragmente, inclusiv o traducere în persana mijlocie. Este de notat, de asemenea, faptul că un Codex Sinaiticus de la mijlocul secolului al III-lea conţine o copie a Păstorului lui Herma la sfârşitul Noului Testament, ilustrând astfel popularitatea de care se bucura în acele timpuri.

Legături externe