Păstorul lui Herma

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Păstorul lui Ermie este un text din vremea bisericii primare din secolul al II-lea DH, din perioada în care a fost stabilit canonul Noului Testament. Păstorul este un text popular din secolele al II-lea şi al III-lea care este considerat ca făcând parte din Sfintele Scripturi de către mulţi teologi ai acelor vremuri. Păstorul este scris ca o chemare la pocăinţă şi respectare întocmai la o viaţă morală strictă.

Origini

Ca o mărturie a creştinismului timpuriu din Roma, Păstorul lui Ermie include o mărturie evreiască distinctă asupra formei creştinismului primar. Autorul sau autorii Păstorului nu sunt cunoscuţi. Diferite surse din vechime îi atribuie lucrarea unui Ermie, frate al episcopuului Romei, Pius I. Pius I a fost episcop al Romei din 140 până în 155. De asemenea, limbajul şi teologia lucrării sugerează o compoziţie timpurie a unor părţi din Păstor. Trimiteri-le la Clement I al Romei sugerează că cel puţin primele două viziuni pot fi datate în vremea acestuia, adică în perioada dintre 88 şi 97 DH. Origen îl propune pe Apostolul Pavel ca autor, deoarece în Romani 16:14 el trimite salutări către Ermie, un creştin din Roma. Totuşi, deoarece autorul este familiarizat cu Apocalipsa şi cu alte scrieri ioanine sugerează o compunere a textului în secolul al II-lea.

Conţinut

În lucrarea sa, Ermie, vorbeşte despre însuşirea virtuţilor creştine în timp ce îşi descrie viaţa de sclav creştin eliberat. Astfel, subiectul cărţii este unul etic şi nu teologic. Lucrerea este împărţită în trei secţiuni mari. Prima parte descrie cinci viziuni, a doua parte prezintă 12 mandate iar a treia parte conţine zece parabole, uneori prezentate ca similitudini.

Ermie îşi începe cartea cu relatarea vânzării sale unei anume Rhoda, care mai târziu îl va elibera şi cu care se va reîntâlni ulterior. În călătoriile sale, Ermie o vede iarăşi într-o viziune în care ea relatează nevoia de a se ruga pentru iertare pentru un incest pe care ea l-ar fi făcut. În vedenia sa, Ermie este ajutat de o femeie în vârstă care îi spune să facă penitenţă pentru păcatele fiilor săi. Într-o viziune ulterioară, un înger de pocăinţă îi apare deghizat ca păstor şi îi dă lui Ermie preceptele sau mandatele, care, sub acea formă, reprezintă dezvoltarea eticii creştine timpurii. Mandatele, sau similitudinile, sunt urmărite, de asemenea, sub formă de viziuni care îi sunt explicate de un păstor îngeresc.

De-a lungul cărţii, Ermie se prezintă pe sine însuşi ca o persoană simplă care este cu adevărat smerită şi conştiincioasă.

Manuscrise

În prezent se cunosc doar câteva manuscrise greceşti incomplete. Pe lângă acestea, au fost descoperite numeroase fragmente, inclusiv o traducere în persana mijlocie. Este de notat, de asemenea, faptul că un Codex Sinaiticus de la mijlocul secolului al III-lea conţine o copie a Păstorului lui Ermie la sfârşitul Noului Testament, ilustrând astfel popularitatea de care se bucura în acle timpuri.

Legături externe