Părinții pustiei: Diferență între versiuni
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | {{ | + | {{Îmbunătăţire}} |
{{Spiritualitate}} | {{Spiritualitate}} | ||
− | + | '''Părinţii pustiei''' sunt [[monahism|monahi]] fondatori ai comunităţilor monahale din pustia Egiptului, din perioada de început a monahismului, care au fugit din oraşe în căutarea unui mod de viaţă ascetic şi solitar, în sălbăticia pustiei. | |
− | == | + | ==Definiţia oficială== |
− | + | Denumirea de "părinţii pustiei" cuprinde un grup influent, din secolul al IV-lea, de [[eremit|eremiţi]] şi cenobiţi care s-au stabilit în deşertul egiptean. Originile monahismului apusean se găsesc în aceste comunităţi solitare şi religioase. [[Pavel al Tebei]] este primul pustnic menţionat care a stabilit o tradiţie monahală ascetică şi de contemplaţie, iar [[Pahomie Părintele Monahismului Cenobitic|Pahomie al Tebaidei]] este considerat fondatorul cenobitismului sau a monahismului timpuriu. Cu toate acestea, la sfârşitul secolului al III-lea, [[Antonie cel Mare|Antonie al Egiptului]] conducea colonii de pustnici în mijlocul acestei regiuni. El a devenit curând eroul religios şi al retragerii arhetipale pentru Biserica Apusului--faimă datorată în mare parte şi vastei encomiums? arătate lui în biografia lui [[Atanasie de Alexandria|Atanasie]] ([http://www.zeitun-eg.net/ecf1.htm ''Vita St. Antoni'']). Aceşti primi monahi au atras numeroşi ucenici în jurul aşezărilor lor austere mai ales prin modul lor simplu, individualist, neobişnuit şi concentrat de căutare a mântuirii şi [[Îndumnezeire|îndumnezeirii]]. Părinţilor pustiei li se cereau adesea călăuzire spirituală şi sfaturi de către ucenicii lor. Aceste rspunsuri, au fost păstrate şi adunate în lucrarea numită [[Raiul Părinţilor Pustiei|Raiul sau Apoftegmele Părinţilor]]. ([http://www2.evansville.edu/ecoleweb/glossary/desert.html Definition by Emily K. C. Strand].) | |
− | {{ | + | {{ciornă}} |
==A se vedea şi== | ==A se vedea şi== | ||
Linia 16: | Linia 16: | ||
*[[Schetia]] | *[[Schetia]] | ||
− | [[ | + | [[Categorie:Părinţi ai pustiei]] |
− | [[ | + | [[Categorie:Monahism]] |
− | [[ | + | [[Categorie:Sfinţi]] |
[[en:Desert Fathers]] | [[en:Desert Fathers]] | ||
[[fr:Pères du désert]] | [[fr:Pères du désert]] |
Versiunea de la data 1 aprilie 2009 15:36
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Acest articol face parte din seria Spiritualitate ortodoxă | |
Sfintele Taine | |
Botezul – Mirungerea Sf. Împărtășanie – Spovedania Căsătoria – Preoția Sf. Maslu | |
Starea omului | |
Păcatul – Patima – Virtutea Raiul – Iadul | |
Păcate | |
Păcate strigătoare la cer | |
Păcate capitale | |
Alte păcate | |
Păcatele limbii | |
Virtuți | |
Virtuțile teologice | |
Virtuțile morale Înțelepciunea – Smerenia | |
Etapele vieții duhovnicești | |
Despătimirea (Curățirea) Contemplația Îndumnezeirea | |
Isihasm | |
Trezvia – Pocăința Isihia – Discernământul Mintea | |
Asceza | |
Fecioria – Ascultarea Statornicia – Postul Sărăcia – Monahismul | |
Rugăciunea | |
Închinarea – Cinstirea Pravila de rugăciune Rugăciunea lui Iisus Sf. Moaște – Semnul Sf. Cruci | |
Sfinții Părinți | |
Părinții apostolici Părinții pustiei Părinții capadocieni Filocalia Scara dumnezeiescului urcuș | |
Editați această casetă |
Părinţii pustiei sunt monahi fondatori ai comunităţilor monahale din pustia Egiptului, din perioada de început a monahismului, care au fugit din oraşe în căutarea unui mod de viaţă ascetic şi solitar, în sălbăticia pustiei.
Definiţia oficială
Denumirea de "părinţii pustiei" cuprinde un grup influent, din secolul al IV-lea, de eremiţi şi cenobiţi care s-au stabilit în deşertul egiptean. Originile monahismului apusean se găsesc în aceste comunităţi solitare şi religioase. Pavel al Tebei este primul pustnic menţionat care a stabilit o tradiţie monahală ascetică şi de contemplaţie, iar Pahomie al Tebaidei este considerat fondatorul cenobitismului sau a monahismului timpuriu. Cu toate acestea, la sfârşitul secolului al III-lea, Antonie al Egiptului conducea colonii de pustnici în mijlocul acestei regiuni. El a devenit curând eroul religios şi al retragerii arhetipale pentru Biserica Apusului--faimă datorată în mare parte şi vastei encomiums? arătate lui în biografia lui Atanasie (Vita St. Antoni). Aceşti primi monahi au atras numeroşi ucenici în jurul aşezărilor lor austere mai ales prin modul lor simplu, individualist, neobişnuit şi concentrat de căutare a mântuirii şi îndumnezeirii. Părinţilor pustiei li se cereau adesea călăuzire spirituală şi sfaturi de către ucenicii lor. Aceste rspunsuri, au fost păstrate şi adunate în lucrarea numită Raiul sau Apoftegmele Părinţilor. (Definition by Emily K. C. Strand.)
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.