Pârvu Mutu: Diferență între versiuni
(a nu se confunda iconografia cu pictarea icoanelor) |
m (→Viața: typo) |
||
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{În curs}} | {{În curs}} | ||
[[Fișier:Parvu_Mutu.jpg|thumb|200px|<center>Pârvu Mutu - autoportret,<br>frescă de la Biserica din Bordești</center>]] | [[Fișier:Parvu_Mutu.jpg|thumb|200px|<center>Pârvu Mutu - autoportret,<br>frescă de la Biserica din Bordești</center>]] | ||
− | '''Pârvu Mutu''' (cunoscut și ca '''Pârvu Mutu Zugravul'''; n. 1657, Câmpulung – d. 1735) a fost un vestit zugrav de biserici și pictor de [[Icoană|icoane]], considerat ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai stilului brâncovenesc. | + | '''Pârvu Mutu''' (cunoscut și ca '''Pârvu Mutu Zugravul'''; n. [[12 octombrie]] 1657, Câmpulung – d. 1735) a fost un vestit zugrav de biserici și pictor de [[Icoană|icoane]], considerat ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai stilului brâncovenesc. Spre sfârșitul vieții a fost [[Tundere|tuns]] în [[monah]]ism, primind numele de Pafnutie. |
==Viața== | ==Viața== | ||
+ | Născut la Câmpulung (12 octombrie 1659), Pârvu Mutu era fiul [[preot]]ului Ioan Pârvescu (1623-1702). Pe când avea doar șase ani, Pârvu și-a pierdut mama, care a murit de tânără. Preotul Ioan, tatăl său, s-a retras la Mănăstirea lui Negru Vodă din Câmpulung, luându-l cu el și pe Pârvu. Copilul a învățat carte la sfânta [[mănăstire]], dar atras de frumusețea icoanelor și a picturilor murale a început și el să deprindă acest minunat meșteșug. Talentul copilului a fost remarcat de [[monah]]ii zugravi din mănăstire încă de la primele creații ale acestuia. Impresionat, nașul lui Pârvu, clucerul Tudoran Vlădescu, l-a trimis pe cheltuiala sa, spre desăvârșirea învățăturii, în Moldova (în partea de nord a acesteia, denumită mai târziu, după anexarea de către Imperiul Habsburgic, Bucovina), unde Pârvu și-a petrecut șase ani de ucenicie, deprinzând tainele și meșteșugul zugrăvirii icoanelor de la [[călugăr]]ii din vestitele mănăstiri de acolo.<ref>[http://adevarul.ro/locale/pitesti/povestea-impresionanta-parvu-mutu-mai-respectat-pictor-biserici-istoria-romaniei-1_588efd1d5ab6550cb8ee3379/index.html Denis Grigorescu, ''Povestea impresionantă a lui Pârvu Mutu, cel mai respectat pictor de biserici din istoria României''], 31 ianuarie 2017, ''Adevarul.ro''</ref> | ||
+ | |||
+ | Ulterior, a revenit în Țara Românească, unde a pictat mai multe ansambluri murale în biserici și mănăstiri, majoritatea acestora fiind [[ctitor]]ii ale familiei Cantacuzinilor și ale Sf. voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. | ||
==Opera== | ==Opera== |
Versiunea de la data 27 mai 2017 18:18
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Pârvu Mutu (cunoscut și ca Pârvu Mutu Zugravul; n. 12 octombrie 1657, Câmpulung – d. 1735) a fost un vestit zugrav de biserici și pictor de icoane, considerat ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai stilului brâncovenesc. Spre sfârșitul vieții a fost tuns în monahism, primind numele de Pafnutie.
Cuprins
Viața
Născut la Câmpulung (12 octombrie 1659), Pârvu Mutu era fiul preotului Ioan Pârvescu (1623-1702). Pe când avea doar șase ani, Pârvu și-a pierdut mama, care a murit de tânără. Preotul Ioan, tatăl său, s-a retras la Mănăstirea lui Negru Vodă din Câmpulung, luându-l cu el și pe Pârvu. Copilul a învățat carte la sfânta mănăstire, dar atras de frumusețea icoanelor și a picturilor murale a început și el să deprindă acest minunat meșteșug. Talentul copilului a fost remarcat de monahii zugravi din mănăstire încă de la primele creații ale acestuia. Impresionat, nașul lui Pârvu, clucerul Tudoran Vlădescu, l-a trimis pe cheltuiala sa, spre desăvârșirea învățăturii, în Moldova (în partea de nord a acesteia, denumită mai târziu, după anexarea de către Imperiul Habsburgic, Bucovina), unde Pârvu și-a petrecut șase ani de ucenicie, deprinzând tainele și meșteșugul zugrăvirii icoanelor de la călugării din vestitele mănăstiri de acolo.[1]
Ulterior, a revenit în Țara Românească, unde a pictat mai multe ansambluri murale în biserici și mănăstiri, majoritatea acestora fiind ctitorii ale familiei Cantacuzinilor și ale Sf. voievod Constantin Brâncoveanu.
Opera
Proslăvirea
PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a anunțat că Sfântul Sinod, la propunerea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului și a Arhiepiscopiei Bucureștilor, va proslăvi în ședința din iulie 2017 pe marele rugător isihast și pictor Pârvu Mutu, care va avea numele de „Sfântul Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul de la Mănăstirea Robaia”. Acest anunț a fost făcut la 22 mai 2017, în cadrul Congresului Internațional de Teologie care s-a desfășurat la București.[2]
Proclamarea canonizării va avea loc la 6 august 2017, în ziua Schimbării la Față a Domnului, la Mănăstirea Robaia. Prăznuirea sa anuală va fi pe data de 7 august.[2]
Note
- ↑ Denis Grigorescu, Povestea impresionantă a lui Pârvu Mutu, cel mai respectat pictor de biserici din istoria României, 31 ianuarie 2017, Adevarul.ro
- ↑ 2,0 2,1 Iulian Dumitrașcu, Un nou sfânt român. Pictorul Pârvu Mutu va fi canonizat în iulie, Agenția de știri Basilica, 22 mai 2017.
Bibliografie
- Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medieval românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 236.
Categorii > Arte
Categorii > Arte
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Liturgică
Categorii > Liturgică > Sărbători > Icoane > Iconografie
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți români
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Iconografi