[[ImageFișier:Hosea.jpg|thumb|right|200px|Sfântul Prooroc Osea (icoană rusească)]]{{VechiulTestament}}Sfântul '''Prooroc Osea''' (ebr.:הוֹשֵׁעַ, Hôšēă, gr. '''Ὠσηέ''' = '''Ōsēe''') sau '''Osie''' era fiul lui Beeri şi și [[prooroc]] al neamului lui Israel în secolul al VIII-lea î.Hr. Este unul din cei doisprezece Profeţi Profeți Mici din [[Vechiul Testament]]. A fost contemporan cu proorocii [[Isaia]], [[Miheia]] şi și [[Amos]]. [[Praznic|Prăznuire]]a lui se face pe [[17 octombrie]], precum şi și în Duminica Sfinţilor Părinţi Sfinților Părinți după trup ai Domnului (Duminica de dinainte de [[Crăciun|Naşterea Nașterea Domnului]]).

==ViaţaViața==Nu se cunosc prea multe despre viaţa şi viața și statutul social al proorocului Osea. Osea era membru al tribului lui [[Isahar]] şi și a trăit în Regatul de Nord al Israelului în perioada 740-725 î.Hr. În Cartea lui Osea ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=60&cap=5#8 Osea 5, 8]), acesta face referire şi și la războaiele care au dus la cucerirea regatului de către asirieni (cca. 734-732 î.Hr.). Nu este sigur că a fost martor şi și la distrugerea Samariei, pe care însă o prevesteşte prevestește ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=60&cap=14 Osea 14, 1]).

Potrivit [[Cartea lui Osea|Cărţii Cărții lui Osea]], acesta s-a însurat cu o prostituată pe nume Gomer, fiica lui Diblaim, la porunca Domnului, pentru a arăta necredinţa necredința lui Israel faţă față de Dumnezeul său. Cu aceasta a avut mai întâi un fiu, pe nume Izreel (pentru a vesti pedeapsa Domnului pentru războaiele dintre cele două regate ale neamului lui Israel), apoi o fiică, Lo-Ruhama (însemând „Cea Neiubită”, pentru a arăta sfârşitul sfârșitul răbdării şi și al milei Domnului faţă față de fărădelegile lui Israel) şi și încă un fiu, Lo-Ami (însemând „Nu este poporul Meu”, pentru a arăta că aşa așa cum israelitenii israeliții Îl părăsiseră pe Dumnezeul lor, aşa şi așa și El avea să-i părăsească). Metafora poporului ales ca Mireasă a Domnului se conturează de-a lungul primelor trei capitole ale cărţii cărții sale.

Proorocul Osea s-a străduit să-i aducă înapoi la dreapta credinţă credință pe israeliţii israeliții care uitaseră de Dumnezeul cel adevărat, Dumnezeul părinţilor părinților lor. A mustrat poporul din Regatul de nord al lui Israel pentru fărădelegile lor, îndeosebi pentru [[închinarea la dumnezei străini|idolatrie]] şi și le-a prevestit nenorocirile pe care aveau să le sufere din cauza invadatorilor străini. A proorocit sfârşitul jerfelor şi sfârșitul jertfelor și a preoţiei preoției celor din neamul lui Aaron ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=60&cap=3#4-5 Osea 3, 4-5]). A proorocit şi și despre Hristos, prevestind întoarcerea Lui din Egipt ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=60&cap=11 Osea 11, 1]), învierea Lui a treia zi ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=60&cap=6#2 Osea 6, 2]) şi biruinţa și biruința Lui asupra morţii morții ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=60&cap=13#14 Osea 13, 14]).

:Prăznuind pomenirea proorocului Tău Osia, Doamne, printr-însul Te rugăm, mântuieşte mântuiește sufletele noastre.

:Luminându-se cu Duhul curat, inima ta vas de proorocie prea luminat s-a făcut, pentru că mai înainte ai grăit cele ce erau departe, ca şi și cum ar fi fost acum. Pentru aceasta te rog pe tine, fericite Osia, mărite, pe Hristos Dumnezeu roagă-L neîncetat pentru noi toţitoți.

[[Dionisie din Furna]] arată în Erminia sa (ed. Sophia, BucureştiBucurești, 2000, p. 91 şi și urm.) că Sf. Prooroc Osea se zugrăveşte zugrăvește ca un bătrân cu barba rotundă, purtând în mână un înscris care zice „Milă voiesc, iar nu jertfă” (Osea 6, 6) sau „Unde este, moarte, biruinţa biruința ta? Unde sunt chinurile tale?” (Osea 13, 14). Mai poate fi zugrăvit la icoana intoarcerii întoarcerii lui Hristos din Egipt sau în icoana Pogorârii la iad a Domnului, cu înscrisurile cu citatele potrivite din scrierile sale.