OrthodoxWiki:Cutia cu nisip

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Această pagină este destinată testelor, încercărilor, experimentelor. Simţiţi-vă liber(ă) să modificaţi, să adăugaţi sau să ştergeţi text din această pagină în orice fel doriţi!

Scopul acestei pagini este acela de a vă permite experimente legate de OrthodoxWiki.

Datorită naturii inerent experimentale ale acestei pagini, conţinutul ei este şters periodic. Prin urmare, vă rugăm nu scrieţi texte importante, mesaje, întrebări ş.a.m.d. aici, deoarece vor fi considerate experimente şi vor fi şterse. Pentru astfel de mesaje, vă rugăm să folosiţi Cafeneaua.

Exersaţi-vă deci în sistemul wiki şi în formatele ro.OrthodoxWiki!





  1. Meletie (360—361), depus sub împăratul Valens sub acuzația de Homoiousian-ism; se întoarce din exil în 362 și este recunoscut în Orient drept episcop de Antiohia până la moarte (381, în timp ce participa la Sinodul II Ecumenic). În paralel, pe linia „eustatienilor”, este Paulin al II-lea (362-382/383) - nerecunoscut în Orient, dar recunoscut de Biserica Romei și cea a Alexandriei.

Depunerea lui Meletie declanșează Schisma meletiană, care durează 55 de ani și în timpul căreia mai multe grupuri au pretins scaunul Antiohiei:

Grupul Homoian

Grupul „meletian”

Grupul „meletian” este grupul canonic recunoscut în Orient, care adera la Crezul de la Niceea și care a participat, cu sfinții Meletie și Flavian la Sinodul II Ecumenic, dar care nu a fost recunoscut de Bisericile Alexandriei și Romei decât mai târziu:

  • Sf. Meletie (362–381), a doua oară, după întoarcerea din exil.
  • Sf. Flavian I (381–404), care a obținut recunoașterea Bisericilor Alexandriei și Romei în 399.
  • Porfirie (404–412)
  • Alexandru (412–417), care a încheiat definitiv schisma cu „eustatienii” în 415.

Grupul „eustatienilor”

Considerându-se următori ai lui Eustatie al Antiohiei, anti-arieni radicali care aderau cu cea mai mare strictețe la Crezul de la Niceea, „eustatienii” au avut următorii episcopi, recunoscuți de Bisericile Alexandriei și Romei, dar nerecunoscuți în Orient:

După moartea lui Evagrie „eustatienii” nu au mai avut al episcop. În 399 ei au pierdut recunoașterea Alexandriei și a Romai, dar au rămas în schimă până în anul 415.

Grupul „apolinarist”

  • Teodot (417–428) (sau 420–429)