OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva4

Nu scrieţi mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriţi să continuaţi o discuţie arhivată aici copiaţi fragmentul care vă interesează, introduceţi-l la sfîrşitul paginii OrthodoxWiki:Cafenea şi scrieţi mesajul acolo.

Schiţe de format(e)

Încerc să creez (potrivit discuţiei de aici) un format de inclus în articolele despre sinoadele cu autoritate în Biserica Ortodoxă (ecumenice+locale). Cam aşa arată provizoriu. Am inclus Sinoadele pe baza informatiilor de aici, iar pt sinoadele locale le-am adăugat pe cele incluse în colecţia arhid. Ioan D. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Sibiu, 2005. Pe urmă mi-am dat seama că avem mai multe posibilităţi:

1. fie să facem un format (sa zicem {{Sinoade}}) pentru documentele cu autoritate doctrinară in BO (asta înseamnă să includem în el Sinoadele Ecumenice plus toate documentele menţionate la art. Sinoade Ecumenice),
2. fie să facem un format (de ex. {{Dreptcanonic}}) pentru documentele cu relevanţă canonică, caz în care aş adăuga o secţiune cu canoanele Sf. Părinţi incluse în Floca, Pidalion etc., plus eventual o secţiune cu canonişti vechi (Aristen/Vlastares/Zonaras) şi moderni.
3. în sfârşit, am putea avea un format mai micuţ, separat ({{Sinoadeecumenice}} ?), strict pentru sinoadele ecumenice, pe care să le includem doar în paginile acestora, cu excluderea altor formate.

Cum nu am denumiri clare în cap, am pus o primă schiţă [care ar fi un început pe direcţia canonică] într-o subpagină a pg mele de utilizator ca să vedem cum ar arăta mai bine şi pentru că nu am în minte o denumire clară pentru formatul în sine. Revin zilele astea cu completări şi cu o schiţă pe direcţia doctrinară, care cred că era şi cea pe care o sugeram în discuţia de la art. „Sinoade Ecumenice”. V-aş fi recunoscătoare pentru idei, sugestii, soluţii de denumire, ce ar trebui/n-ar trebui inclus etc. fie la cafenea, fie in pagina de discutii a subpaginii Utilizator:Kamasarye/schitaformat. Am pus deocamdata acolo doua prime schite de schite :). Va multumesc. Iuliana 26 ianuarie 2012 17:45 (HST)

Iniţiativa dvs. este salutară. La o primă apreciere, mi se pare cea mai potrivită varianta 3 (format pentru Sinoadele ecumenice, care este practic finalizat - mai trebuie doar aplicat la articolele respective). Primele două variante sunt mai „delicate”, în sensul că este discutabilă selectarea „documentelor cu autoritate doctrinară in BO” sau a „documentelor cu relevanţă canonică”. De fapt, chiar şi în cazul sinoadelor ecumenice sunt discuţii în contradictoriu între istorici - astfel Sinodul Quinisext (al cinci-șaselea), numit și Sinodul in Trullo (trulan) (692), este acceptat de către Biserica Ortodoxă drept parte a celui de-al șaselea Sinod Ecumenic, dar este respins de catre romano-catolici, iar Sinodul VIII Ecumenic şi Sinodul IX Ecumenic nu sunt recunoscute de toate Bisericile Ortodoxe. --Sîmbotin 26 ianuarie 2012 21:27 (HST)

Da, si mie mi se pare ca va fi greu sa definim sinoadele si documentele care fac autoritate si relevanta canonica. De aceea, eu as inclina pentru o varianta mau neutra, si anume: {{Sinoade}} - care sa cuprinda atat sinoadele ecumenice cat si cele locale pe care le avem in enciclopedie. Un alt format, {{Dreptcanonic}}, ar putea trata despre alte chestiuni iar "sinoade ecumenice" si "sinod" sa fie doar ele listate acolo ca notiuni. --Inistea 27 ianuarie 2012 02:24 (HST)

Pentru un format "sinoade", am facut aici si o varianta strict cu art. pe care le avem pana acum. Am zis "importante/semnificative pentru istoria BO" (da, evident, "cu autoritate" poate da nastere la discutii), tot pe ideea de neutralitate. Asa are avantajul ca omul afla imediat ce articole avem - si dezavantajul ca in categoria a doua sunt puse mai la gramada. Merge asa sau sa introducem alte distinctii? Iuliana 27 ianuarie 2012 06:10 (HST)

Pot utiliza formatul „Sinoade ecumenice”? L-aş introduce la articolele respective. Mi se pare reuşit, atât din punct de vedere al conţinutului cât şi ca aspect (casetă „pe lat”, utilizabilă la sfârşitul articolului, spre deosebire de unele din casetele actuale „verticale”, care depăşesc lungimea articolului propriu-zis...). --Sîmbotin 27 ianuarie 2012 06:21 (HST)

Din partea mea da, sigur. Si eu as folosi formatul simplu (doar sinoade ecumenice) pentru articolele despre sinoadele ecumenice. Un format mai elaborat as include doar in articolele despre sinoadele locale. Iuliana 27 ianuarie 2012 06:42 (HST)

Daca tot m-am apucat sa experimentez cu casetele, mi-am incercat mana pe alte doua, cu structura asemanatoare: cateva experimente pentru o caseta {{Drept canonic}} si una de {{Imnografie}}. Am lasat deocamdata deoparte problema sinoadelor altele decat ecumenice, pentru ca deocamdata sunt relativ putine articole.

V-as fi recunoscatoare daca ati arunca o privire pe ultimele incercari si sa-mi spuneti ce credeti despre ele - daca vi se par utile sau nu, iar daca da, ce-ar mai trebui sa contina sau sa nu mai contina, organizarea in pagina, formulari si tot ce mai credeti de cuviinta. Va multumesc. Iuliana 3 februarie 2012 07:33 (HST)

Prima pagină

Iată cum arată o parte din prima pagină

Selecţie de articole de calitate

Acatist, Adormirea Maicii Domnului, Agheasmă, Ammun Egipteanul, Anafură, Apostolul Andrei (cel Întâi chemat), Antonie cel Mare, Arsenie cel Mare, Anul bisericesc, Apostol, Avva, Biserică, Botez, Bunavestire, Canon, Căţuie, Clopot, Contemplaţie, Constantin cel Mare, Crăciunul, Cunoaştere, Cuvânt, Cuvios, Daniel (Ciobotea) al României, Diacon, Diavol, Duhovnic, Duhul Sfânt, Sf. Mare Muceniţă Ecaterina din Alexandria, Ectenie, Efrem Sirul, Epifania, Epifanie de Salamina, Erezie, Euharistie, Felon, Filocalia, Gavriil (Arhanghelul), Maica Gavrilia (Papaiannis), sfântul mare mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă, Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Glas, Sfântul Grigorie Palama, Heruvic, Hirotonie, Iconostas, Icos, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, Sf. Ioan Botezătorul, Isihasm, Istoria Bisericii Ortodoxe, Înălţarea Domnului, Înălţarea Sfintei Cruci, Închinare, Învierea Domnului, Gheron Iosif Isihastul, Listă de arhaisme în cărţile de cult‎, Sfânta Liturghie, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, Lumină lină, Macarie al Corintului, Maica Domnului, Maria Magdalena, Minei, Mirungere, Mucenic, Muntele Athos, Nebun pentru Hristos, Nicodim Aghioritul, Sfântul Nicolae, Nicolae Steinhardt, sf. Episcop Nicolae (Velimirovici), Obedniţa, Octoih, Paisie Aghioritul, Paisie de la Neamţ, Păcatul, Penticostar, Pidalionul, Pogorârea Duhului Sfânt, Postul Mare, Proscomidia, Postul Naşterii Domnului, Rafail (Noica), Rugăciuni, Rai, Saduchei, Săptămâna luminată, Săptămâna Patimilor, Sfânt, Sfinţi, Sfinţii Trei Ierarhi‎, Sfeştania, Sfinţire, Sfinţirea casei, Sinaxar al Sfinţilor secolului XX, Stareţul Sofronie de la Essex, Spiritualitate, Stihiră, Sfântul Teodor Studitul, Cuv. Teodosie cel Mare, Sfânta Tradiţie, Triodul, Tropar, Ucenic, Utrenia, Sf. Vasile cel Mare, Vechiul Testament, Apostolul Zaheu, Ziua Domnului

Aici este o greşeală: nu cele multe sunt articolele de calitate!! Aşa cum este acum pare că ,,selecţie de articole de calitate" este titlu, urmând ca mai jos să fie o selecţie de articole de calitate (să zicem vreo 20). Dar, surpriză, cele de mai jos sunt însă articole din Ortodoxwiki luate cumva aleator în ordine alfabetică. Eu nu văd de ce nu s-au pus efectiv pe prima pagină articolele de calitate (în locul articolelor puse alfabetic aleator) în locul situaţiei de acum când la articolele de calitate se ajunge doar dând click pe ,,selecţie de articole de calitate". Mi se pare că ar fi logic şi raţional să ieşi cumva în faţă cu ceea ce ai mai bun (articolele de calitate), nu cu articole în ordine alfabetică luate aleator. --Vladimir-Adrian 1 februarie 2012 10:08 (HST)

Capitolul respectiv a început odata cu începuturile ro.OrthodoxWiki. Atunci au fost create o serie de articole unice pe internetul de limba româna si de calitate. Mai tarziu, titlul sectiunii a ramas acelasi, dar am adaugat: articole care desi nu puteau avea pretentia labelului "de calitate", erau totusi cele mai complete de internetul de lb rom; articole care erau legate de perioada liturgica si praznicele in curs; articole care am considerat ca sunt importante si trebuie promovate. Cu timpul, sectiunea aceea a devenit un amestec de mai multe cu titlul initial. Cei care sunteti familiari cu continutul ro.OrthodoxWiki puteti sa propuneri schimbari de tot felul in acea sectiune. --Inistea 3 februarie 2012 10:01 (HST)

Good point, Père. Traduttore traditore... noi le-am spus "articole de calitate", iar termenul romanesc capata alte conotatii (de ex. exhaustivitate).

Daca e sa schimbam prezentarea art. din lista actuala mie mi-ar placea asa: o sectiune cum era la wikipedia "Articolul saptamanii" si cum e la OrthodoxWiki de limba engleza "Featured article" (de pe pagina 1 si care se schimba periodic), cu sensul de articol despre care credem ca merita sa fie scos in evidenta. Imi place solutia lor de a afisa si "recently featured" si de a da apoi trimiterea la lista completa. Nu prea stiu cum se face si daca nu cumva asta inseamna munca mai multa pt admin :). Cred ca ar pune mai bine in evidenta articolele decat lista actuala care mi se pare mai greu de citit datorita lungimii. Iuliana 3 februarie 2012 15:57 (HST)

Am înţeles care este originea acelei liste de articole şi evoluţia ei în timp.

Eu cred aşa:

1. Cred că trebuie scoase în faţă articolele de calitate, oamenii care vin trebuie să fie făcuţi să mai revină să citească iar acest lucru se va realiza în mult mai mare măsură dacă vor alege rapid de pe prima pagină un articol de calitate şi îl vor aprecia. Am numărat articolele din listă aşa cum sunt ele, acum sunt cca 100. Aşa că putem pune cele 66 articole de calitate (sunt 66 de articole sau sunt doar jumătate, vezi punctul 3?) lejer şi mai rămâne şi loc, ba chiar mult, aproape jumătate. Iar articolele de calitate trebuie puse în ordine, nu aşa la grămadă, adică să se spună la început sfinţi (şi apoi lista), obiecte bisericeşti (şi apoi să fie enumerate), deci neapărat pe categorii.

2. Cred că trebuie adus în faţă permanent un articol care nu a atins încă standardele Ortodoxwiki (având nevoie fie de îmbunătăţiri, fie de transformare din ciorne în articole enciclopedice, fie de reorganizare, fie de completare, fie de traducere, fie de scriere cu diacritice, sau sunt suspecte de violarea drepturilor de autor). Aceste articole care sunt sub standarde sunt în număr de 325 (16% din totalul articolelor) şi dacă nu sunt rulate pentru a fi îmbunătăţite, aşa vor rămâne pentru decenii de acum încolo. Dacă însă vor fi rulate unul câte unul să zicem câteva zile sau o săptâmână, va fi altceva, uşor, uşor lucrurile se vor ameliora.

3. Există unele articole care, deşi apar în lista cu articole de calitate, asta de aici http://ro.orthodoxwiki.org/Categorie:Articole_de_calitate, nu au eticheta că ar fi de calitate. Vorbesc de articolele următoare:Adunarea din Ligonier, agheasmă, anafură, Antonie cel Mare, Cartea din Kells, Efrem Sirul, Epifania, Episcopi vagantes ( nu e mai logic să se folosească limba română în titlu adică "episcopi rătăcitori"), euharistie, Gavriil (Arhanghelul), George Florovsky, Iacov Persul, Ioan Gură de Aur, Irina (din Hrisovalant), Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie), Lindisfarne, Mirungere, Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt), Ortodoxia în Australasia (articol care are nevoie de îmbunătăţiri), Pidalion, Proscomidia, ROCOR şi OCA, Sfintele Paşti, Sfinţii Părinţi, Săptămâna Patimilor, Teodor II (Choreftakis) al Alexandriei, Învierea Domnului (le-am indicat pe toate care nu au etichetă de articol de calitate) Aşadar astea sunt articole de calitate şi dacă sunt, de ce nu au etichetă, iar dacă nu sunt, cum se face că apar în lista cu articole de calitate, cea indicată la început? Sunt nelămurit, există 63 de articole de calitate (65 fără cele două formate) sau sunt doar cam jumătate? Chiar sunt curios.--Vladimir-Adrian 4 februarie 2012 01:55 (HST)

Apropo de Comori Nemuritoare

Problema Comori Nemuritoare mi-a atras atenția că nu avem o secțiune ca http://en.orthodoxwiki.org/Category:Media și să avem în vedere pentru viitor. --Inistea 9 februarie 2012 01:37 (HST)

Întrerupere OrthodoxWiki

Ştie cineva ce s-a întâmplat cu OrthodoxWiki? De şase zile (mai exact de la 1 martie a.c.) nu s-a mai putut face autentificarea - am încercat şi cu alt cont utilizator. Cred că nici alţii nu s-au putut loga, ultima contribuţie fiind a Iulianei (Kamasarye), pe 1 martie. Aceeaşi situaţie văd că este şi pe OrthodoxWiki în limbile engleză, franceză şi celelalte. Acum văd că s-a remediat situaţia, sper să nu mai avem probleme. Doamne ajută! --Sîmbotin 6 martie 2012 21:43 (HST)

Da, nu m-am mai putut autentifica nici eu zilele astea. Nu stiu de ce. M-am gandit ca a fost poate vreun "accident" de programare legat de incercarea colegilor de limba engleza de a rezolva problema atacurilor spam. Sa speram ca s-a rezolvat.Iuliana 7 martie 2012 08:32 (HST)

Părintele John nu mi-a comunicat tipul de problema, dar a intervenit rapid când i-am scris ca urmare a unui email primit de la dl Sîmbotin. --Inistea 11 martie 2012 04:56 (HST)

Facebook

Am creat o pagina pentru ro.orthodoxwiki pe Facebook: http://www.facebook.com/ro.OrthodoxWiki . Nu ezitati sa o faceti cunoscuta. :-) --Inistea 11 martie 2012 04:56 (HST)

Foarte bună ideea! Vladimir-Adrian 11 martie 2012 06:06 (HST)

Ideal ar să fie şi un dialog între cititori şi autorii articolelor.Vladimir-Adrian 12 martie 2012 07:11 (HST)

Pai, da, ar fi bine, comentariile sunt deschise, dar ele sunt deocamdata inexistente. Voi incuraja aceasta. --Inistea 12 martie 2012 08:03 (HST)

Schimbarea diacriticelor

Schimbarea diacriticelor cu sedilă în diacritice cu virgulă se poate face automat cu programul Autocorect în mai puţin de o secundă apăsând butonul editare, apoi conversie diacritice. Am făcut o încercare la articolul Iisus Hristos, merge perfect. Vladimir-Adrian 11 martie 2012 06:49 (HST)

Daca schimbam diacriticele, trebuie sa redenumim si toate articolele care contin ş, ţ, altfel se "rup" o gramada de legaturi interne. [Si atunci ar trebui sa schimbam si caracterele din caseta de editare din josul paginii. Cel putin Ş,ş din caseta mie imi apar cu sedila (in Windows XP, cu Firefox).] Iuliana 11 martie 2012 07:48 (HST)

Şi eu consider că este prematură schimbarea diacriticelor. Vor fi mari dificultăţi, şi la legăturile interne, cum a observat Iuliana, şi la funcţia de căutare. De exemplu, la articolul Iisus Hristos, amintit mai sus, nu mai funcţionează multe legături interne (e.g. vândut pentru treizeci de arginți, sau bogăției, care înainte de transformare trimiteau corect la vândut pentru treizeci de arginți, respectiv la bogăției). O astfel de schimbare necesită o atentă pregătire şi multe teste. --Bătrânul (discuție) 11 martie 2012 21:14 (HST)

S-ar putea face pagini #redirect (ca pe ro.wikipedia) doar că s-ar dubla numărul paginilor. Ar fi o problemă? Oql 11 martie 2012 23:56 (HST)

Pare cam simplistă rezolvarea, dar s-ar putea încerca. Am observat că deja aţi făcut redirectări în acest sens. Se mai pot ivi şi alte probleme pe parcurs, mai ales datorită faptului că softul pe care îl utilizează OrthodoxWiki reacţionează destul de ciudat la diacritice. Un mic exemplu: la Special:Statistici apare un număr de 6 Utilizatori activi, dar dând click pe listă de membri, în lista respectivă apar doar 5 utilizatori, lipsind subsemnatul (Utilizator:Sîmbotin). Culmea este că la pagina similară de pe OrthodoxWiki în l. engleză apar, deşi am avut acolo doar contribuţii minore. --Bătrânul (discuție) 12 martie 2012 00:55 (HST)

Parerea mea este ca schimbarea diacriticelor este o chestiune mai mult migaloasa decat importanta, in masura in care nu ramân legaturi rupte (broken links). De aceea, daca cineva vrea sa se angajeze la aceasta treaba eu zic ca e binevenit, dar sa o faca pâna la capat pentru fiecare articol, adica sa nu lase in urma lui legaturi sparte/rupte/broken. Win 7 + Vista depaseste Win XP actualmente - http://www.netmarketshare.com/operating-system-market-share.aspx?qprid=11&qpcustomb=0 - si tendinta va continua mai accentuat in urmatoarele luni, asa ca poate e timpul sa facem si noi ceva in sensul diacriticelor. --Inistea 12 martie 2012 06:19 (HST)

Da, trebuie să nu ne grăbim, trebuie să se facă unele testări, corect, pentru a nu avea surprize neplăcute mari. Cred că ar fi bine de vorbit cu Străinu de la Wikipedia, să vedem ce zice şi el căci el a rulat robotul respectiv acolo, poate obţinem nişte informaţii utile în plus. În privinţa conţinutului schimbarea nu aduce nimic nou în plus. Atâta vreme cât toţi care contribuie aici folosesc diacriticele cu sedilă e bine, dacă cineva va începe să scrie cu diacritice cu virgulă, acolo apar problemele. Totuşi care ar fi argumentele pentru trecerea la scrierea cu diacritice cu virgulă? pentru cititor e acelaşi lucru, eu târziu am aflat de diferenţă. Aşadar eu cred că ar fi bine de făcut nişte teste întâi şi văzut dacă iese bine căci dacă nu iese bine, n-are rost să schimbăm doar aşa de formă. Eu voi anula încercarea făcută la articolul Iisus Hristos până se va vedea dacă e bine de făcut schimbarea sau nu. În plus, mi se pare cam aiurea să mărim numărul articolelor, dă impresia de neseriozitate.Vladimir-Adrian 12 martie 2012 07:06 (HST)

De schimbat intr-un final trebuie schimbate, pur si simplu cele cu virgula sunt cele corecte in limba romana. Sursa greşelii e la Microsoft, care o remediaza. Si problema mea tine de cantitatea de munca necesara pentru a reformata tot sistemul cu diacriticele corecte, fara a crea mari probleme functionarii sistemului de legaturi interne. Daca merge cu redenumirea articolelor (numele vechi inteleg ca devin pagini de redirectionare), n-am nimic impotriva. Dar in cazul asta cred ca ar fi mai practic de inceput cu schimbarea denumirilor, nu a continutului articolelor.

PS. Cred ca dublarea paginilor se poate rezolva cand terminam, cu stergerea paginilor supranumerare. A-propos, daca incepem povestea asta, poate ar fi bine sa-i anuntam si pe colegii de la engleza, sa nu se sperie de redenumirile in masa. Iuliana 12 martie 2012 07:48 (HST)

Mass-media ortodoxe

A-propos de ce zicea Père Iulian mai sus, ca nu avem articole despre mass-media ortodoxe, as incepe un articol-lista, pe modelul en:Orthodox Media, dar nu stiu cum sa il numesc. O solutie ar fi chiar "Mass-media ortodoxe", dar nu sunt sigura de titlu. Mai avem un articol care se cheama Lista comunităţilor ortodoxe de pe internet la noi pe ro.orthodoxwiki. V-as fi recunoscatoare pentru comentarii, idei, sugestii. Iuliana 10 aprilie 2012 07:29 (HST)

"Mass-media ortodoxe" mie mi se pare ok. --Inistea 10 aprilie 2012 14:07 (HST)

Hristos a înviat!

Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului se apropie!
Să vă aducă tuturor lumină, încredere, iubire şi speranţă!
Hristos a înviat!
--Bătrânul (discuție) 14 aprilie 2012 05:40 (HST)

Adevărat a înviat! Cu toate urarile de bine şi bucurie! Iuliana 17 aprilie 2012 09:30 (HST)

Lămurire

Tocmai citeam ceva pe pagina Pretexte şi justificări pentru necredinţă și am dat peste ceva ciudat:

Apoi uneori păcatele ne rămân nouă necunoscute dar Dumnezeu le ştie şi le pedepseşte. (primul paragraf de la prima secțiune)

Așa este? Suntem pedepsiți pentru păcate pe care le facem neștiind că sunt păcate? Mă cam sperie un pic gândul ăsta. -- Petru Dimitriu 28 aprilie 2012 12:12 (HST)

Eu personal cred că exprimarea nu e cea mai fericită (accentul ar trebui să cadă pe „îndreptare”: tatăl nu pedepsește în sensul comun de pedeapsă, ci caută îndreptarea și întoarcerea și mântuirea fiului), dar oricum ar fi fraza trebuie citită în contextul ei (articolul este despre „necredință” totuși). --Inistea 29 aprilie 2012 05:55 (HST)

Mulțumesc pentru observație, Petru. Am formulat un răspuns preliminar dar cred că am răspuns doar la o mică parte a problemei. Morala creștină ortodoxă este mult mai strictă și mai puțin permisivă decât cred unii care se consideră chiar credincioși și care merg să zicem mai rar la biserică, care citesc mai rar Biblia sau cărțile de rugăciuni, care sunt mai ocupați. Unii dintre aceștia săvărșesc unele păcate fără a crede că sunt păcate, în special cele pe care morala laică le consideră ok. Câteva exemple dincolo de ceea ce am menționat în articol: avortul în anumite situații, răsfățarea copiilor (credința creștină pune mare preț pe educația cu nuiaua și pe certare), unele minciuni de conveniență, unele bârfe, lesbianismul, nuditatea (vezi nudiștii de pe la mare), seminuditatea (vezi filmele, videoclipurile, ziarele, discotecile, reclamele, etc), egalitatea dintre femeie și bărbat (credința creștină spune că bărbatul e capul femeii), nepăsarea (dacă nu am făcut nimic am păcătuit? se întreabă unii), fumatul(există firme de stat care vând țigări, s-ar putea chiar să mai existe, de exemplu pe vremea lui Ceaușescu, acum nu mai știu dar nu m-ar mira deloc, o să mă interesez ca să completez articolul fumat), în unele cazuri chiar drogurile (vezi Olanda), vrăjitoria (unii nu știu că e un mare păcat, se duc când la biserică, când la vrăjitoare), astrologia (la televizor, în ziare). Ba chiar pe unele le promovează cum ar fi egalitatea femeii cu bărbatul. M-am referit până acum la cei credincioși într-o oarecare măsură. La cei necredincioși se mai adaugă unele păcate cum ar fi homosexualitatea (unii le spun „minorități sexuale”), divorțul (aici e mare lejeritate), prostituția (unii cred că e o necesitate socială), etc. E de menționat și aici cum legea apără pe homosexuali pe care-i consideră minorități sexuale, sunt protejați de Poliție la mitingurile de propagandă, au o mulțime de drepturi pentru a se face cunoscuți. Unele din aceste păcate sunt grave și cred că Dumnezeu le pedepsește aici sau în viața ce va veni, chiar dacă cel ce le face nu crede deloc că sunt păcate. Sluga care nu a știut voia stăpânului va fi bătută puțin.(Lc12.47-48), așadar va fi și ea bătută (pedepsită) dar puțin (referirea este aici la pedeapsa de după viața pământească). Mai există și pedeapsa din această viață care este spre îndreptarea păcătosului, cum bine zice părintele Nistea mai sus. Cum și în ce fel este pedepsit omul în viața pământească și în viața de dincolo, cu adevărat numai Dumnezeu știe. Cred că ar fi util un articol bine documentat pe această temă, aceea a raportului între moral creștină ortodoxă și morala laică. Mulțumesc încă o dată pentru semnalarea problemei și bravo pentru vigilență. Dacă mai observi și alte lucruri te rog foarte mult să le semnalezi, ai fi de mare ajutor, ajustările vor fi prompte.Vladimir-Adrian 1 mai 2012 07:26 (HST)

Mulțumesc mult pentru răspunsul documentat! Sunt în mare parte de acord cu ce spuneți, dar încă mă îndoiesc că... de exemplu... negrii din Africa care mănâncă de pe jos și cred în ... animale ... sau băștinașii care au mai rămas în Americi și la fel, au tot felul de credințe ciudate și probabil nu au auzit neam de neamul lor de Hristos vor fi certați pentru că... există... Până la urma urmei, nu e vina lor că nu le-a spus nimeni, nu văd niciun motiv să fie pedepsiți. De aici mai răsare o altă dilemă a mea care mă frământă de ceva vreme dar nu știu dacă este locul potrivit să mi-o exprim. Oricum, știți că se spune că Dumnezeu are taine necunoscute și îngerilor, așa că... -- Petru Dimitriu 3 mai 2012 03:07 (HST)

Am uitat să menționez mai devreme. Unde se spune că femeia este inferioară bărabatului?! (Fecioara Maria este mai mare decât toți sfinții, inclusiv bărbați) Că există o anumită orânduire, că numai bărbații pot fi preoți șamd, asta e altceva. (Fiecare are un rol, mai bine zis o cruce, pe care trebuie să și-o ducă) Și mai ales, unde se spune că educația copilului trebuie făcută cu nuiaua?! Mântuitorul îi bătea pe apostoli? Dar pe oamenii care L-au răstignit? Nu este "educația creștină cu nuiaua" o gravă contradicție cu ce a spus Mântuitorul "Fericiți cei blânzi..."? Pentru că eu cunosc oameni crescuți astfel și care au ajuns să aibă o credință oarbă, nici ei nu știu de ce cred și în ce cred, doar se roagă pentru că așa li s-a imprimat în minte prin traumele din copilărie (bătăile). -- Petru Dimitriu 3 mai 2012 03:36 (HST)

Cred că trebuie făcută o distincție între a nu ști absolut deloc și a ști cumva că nu e bine dar a ignora și deseori chiar a uita că e un păcat. Pe cei care nu știu deloc în sensul că nu au auzit în viața lor că un fapt e păcat sunt convins că Dumnezeu nu-i pedepsește nici aici, nici dincolo căci El este perfect drept. Dar aceștia sunt doar o parte, cei de prin colțurile ascunse ale planetei și cei care în istorie nu au avut vreun contact cu evanghelia lui Hristos. Mai sunt și cei care știu doar o parte din ceea ce reprezintă faptele păcătoase și unii nu știu din motive obiective care nu țin de ei deloc și nu cred că Dumnezeu îi pedepsește în vreun fel, dar sunt unii care au aflat în diverse momente ale vieții lor că nu e bine să faci nu știu ce sau conștiința lor le-a spus că nu e bine și totuși au ignorat o dată, de două ori, de trei ori (de la caz la caz) apoi au auzit alte păreri că ar fi bine și le-au ascultat pe acestea și timpul a trecut și efectiv nu-și mai aduc aminte că li s-a spus la un moment dat sau de mai multe ori că respectiva faptă e un păcat, ci acuma nu o mai consideră deloc păcat. De pildă li s-a spus că femeia e egală cu bărbatul sau că astrologia e o chestiune interesantă și adevărată sau că homosexualitatea e înnăscută, sau au auzit de „gustul dulce al răzbunării”, sau că fac ce vor cu trupul lor (există destule persoane credincioase dar care merg mai rar la biserică care cred măcar una din cele de mai sus), etc asta după ce în primele dăți li s-a spus de pe la biserică sau au citit sau le-a zis un prieten mai credincios că lucrurile stau pe dos. Aici bănuiesc că Dumnezeu îi pedepsește cumva (dar tot spre îndreptare) pentru rea-voință și încăpățânarea de a nu asculta primele îndemnuri adevărate. Pe de altă parte mai există unii care nu vor să audă din capul locului de mesajul evanghelic (vezi cei care nici măcar nu vor dori să-i asculte pe apostoli Iisus spune vai...că va fi mai ușor Sodomei și Gomorei decât lor (Matei 10.14-15), aceștia e clar că vor fi pedepsiți precum spune Iisus dacă nu renunță la încăpățânare și unii nu renunță, asta e sigur. Iar pentru aceștia e clar că nu știu dacă fac un păcat căci nici nu vor să audă. Mai există și vocea conștiinței care deseori îți spune ce e bine și ce rău, chiar dacă nu ai aflat din altă parte. Biblia e cea mai celebră carte, a ajuns aproape peste tot și știu sigur că există precizat faptul că apocalipsa nu va veni până ce mesajul evanghelic nu va fi ajuns absolut peste tot, ăsta e unul din semne. (versetul nu-l găsesc acum, îl trec când îl găsesc). Așadar exisă neștiință din motive obiective și neștiință din motive subiective (care sunt totuși imputabile și care deci pot fi pedepsite, vezi pasajul cu sluga) Voi aduce unele ajustări pasajului, voi trece doar chestii sigure. Trebuie văzut pe de altă parte cum intepretează Sfinții Părinți chestia cu sluga care, deși nu a știut voia stăpânului, totuși este bătută puțin căci aici există o vină evidentă dar nu-mi dau seama ce și cum.Vladimir-Adrian 3 mai 2012 04:54 (HST)

Pentru raportul dintre soț și soție (atenție!, acesta este sensul de bărbat și femeie, de bărbat și femeia lui, nu acela de bărbat și femeie oarecare necăsătoriți, acolo nu este niciun fel de raport) vezi căsătorie, secțiunea femeie creștină, ai toate informațiile acolo), pentru educația copilului cu nuiaua vezi Păcatul nesocotirii părinţilor, secțiunea purtarea părinților față de copii, ai toate datele acolo. Apostolii și cei care l-au răstignit pe Iisus nu au fost copiii lui Iisus, ca să-i educe cu nuiaua. Corecțiile cu nuiaua nu reprezintă bătaie, te doare și te ustură puțin și în ziua următoare nu mai ai nimic, dar ții minte că nu a fost bine ce ai făcut. A fi blând nu înseamnă să fii un părinte iresponsabil și ignorant care își răsfață copilul, care ajunge să facă numai ce vrea el și apoi nu mai știi ce să-i faci că nu te ascultă absolut deloc și ajungi să te miri ca prostul în târg și să te vaiți în dreapta și în stânga și să cauți ajutor disperat. Biblia se opune bătăii copilului, vezi tot acolo există un verset. Fecioara Maria a fost supusă lui Iosif, care era soțul ei, ea a fost o roabă smerită (Lc1.48). După ce a plecat din această lume ea a devenit mai mare decât sfinții, adică în viața care a urmat, atenție mare, e o mare diferență, aici este cel mai mare cine este cel mai smerit, cine este slujitorul celorlalți, cum spune Iisus.(Mt23.11)Vladimir-Adrian 3 mai 2012 05:29 (HST)

Atenție și la faptul că supunerea soției față de soț trebuie să fie „în Domnul”, adică doar dacă ce spune bărbatul nu încalcă poruncile lui Dumnezeu; dacă el îndeamnă spre rău, el nu trebuie ascultat !!! Concret dacă un bărbat își îndeamnă soția să fure, să înșele oamenii, să mintă, să nu meargă la biserică, să creadă în altceva decât credința creștină, etc, el nu trebuie ascultat!!Vladimir-Adrian 3 mai 2012 05:52 (HST)

Sunt perfect de acord cu explicațiile legate de raportul între femeie și bărbat, eu am scos din context afirmația dvs când am citit, și m-am aprins. Vă rog iertați-mă. Legat de copii, aproape că jur că nu îmi voi bate copiii când îi voi avea. Nici nu îi voi răsfăța. Există anumite lucruri care înainte (în VT) erau cu totul altfel decât sunt în ziua de azi, inclusiv educația copiilor și autoritatea părinților față de copii și urmașii lor (Noe l-a blestemat pe bietul Canaan, care săracul nu greșise cu nimic, ci aparent doar prin faptul că era fiul lui Ham) iar OrthodoxWiki pare să aducă în față învățăturile din VT, care nu știu cât de potrivite mai sunt acum. Mă și gândeam într-o zi, ce ar zice niște copii de clasa I dacă la școală la ora de religie li s-ar spune drept în față că Fecioara Maria L-a născut pe Hristos la în jur de 16 ani iar logodnicul ei Iosif era de-a dreptul bătrân, asta pentru că astfel de căsnicii erau perfect acceptate în acele vremuri. Eu țin minte că mi s-a spus că Iosif era prietenul sau ... ceva ... al Fecioarei ... dar în niciun caz că ar fi urmat în mod normal să se căsătorească. Revenind, dragostea (nu răsfățul) unui părinte față de copil nu ar trebui să suplinească nevoia "atingerii" lui cu bățul? Este ea înlocuitoarea fermității și respectului câștigat (nu impus) al copilului față de părinte? Una sunt pedepsele, alta este bătaia, pe care o văd ca pe un act de violență fără rost, care nu face decât să întărească în mod forțat autoritatea părintelui în fața copilului și care poate să îl determine pe copil să mintă sau să facă alte gafe de frica bătăii sau să moștenească acest comportament dăunător. Degeaba oare există o lege împotriva violenței domestice, inclusiv împotriva copiilor? Vă rog mult să mă iertați dacă vă deranjez cu dezbaterea aceasta însă vă spun că nu o fac ca să demonstrez că am dreptate în vreo privință ci ca să înțeleg și la rândul meu să răspund mai departe acestor dileme dacă mi le va pune cineva. Vă mulțumesc mult. -- Petru Dimitriu 3 mai 2012 07:23 (HST)

Petru Dimitriu, nu ezitati sa modificati articolele, acolo unde vi se pare ca nu sunt echilibrate, din perspectiva crestin-ortodoxa, discutand apoi modificarile de substanta in paginile de discutii ale articolelor. Suntem inca putini utilizatori, iar colaborarea poate ajuta la gasirea tonului si formularii celei mai potrivite. Iuliana 3 mai 2012 10:48 (HST)

Aș face aceasta fără doar și poate și chiar cu drag, dar îmi e teamă să nu scriu prostii și apoi să fiu tras la răspundere (de oameni și de Dumnezeu deopotrivă). Totuși, mă gândesc, OrthodoxWiki este un site de informare creștin-ortodoxă sau este și de atitudine creștin-ortodoxă? Au loc aici articole centrate pe morală, purtare, viață spirituală practică, opinii etc.? Spre exemplu, OrthodoxWiki poate să conțină articole asemenea celor postate pe site-ul Război întru Cuvânt? -- Petru Dimitriu 3 mai 2012 11:18 (HST)

Orthodoxwiki este in primul rand o enciclopedie, deci scopul ei este in primul rand informativ. Atitudinile si parerile noastre isi au locul, dar nu in articole, si n-ar trebui sa depaseasca spatiul paginilor de utilizator si al celor de discutii sau comunitare. Aruncati o privire pe paginile introductive recomandate in caseta afisata la inceputul paginii dvs. de discutie, mai ales la ce este si ce nu este OrthodoxWiki. Iuliana 3 mai 2012 15:29 (HST)

1. Referitor la educație. Credința creștină prevede două mijloace legitime: corecțile fizice minore cu nuiaua și mustrarea (certarea). Nuiaua este un obiect de lemn elastic, nu este băț căci acela e solid și mai gros, nu trebuie confundate. Iar corecția fizică minoră nu e bătaie, există o diferență fundamentală. Bătaia se face cu pumnii, cu picioarele, cu obiecte dure și ea este interzisă de creștinism în mod explicit (vezi citatul respectiv de la Păcatul nesocotirii părinţilor

2. Vechiul Testament și Noul Testament trebuie luate împreună. Creația lumii (evocată în Facere), părțile istorice din Vechiul Testament, cele 10 porunci sunt lucruri adevărate care și-au menținut actualitatea, pe când de pildă sacrificiile (de porumbei, etc) nu mai sunt valabile pentru că ele au fost înlocuite de jertfa lui Hristos de pe cruce. Nu se mai fac sacrificii de animale la biserici acum.

3. Există căsnicii cu diferențe mari de vârstă și acum, nu cred că erau mai multe atunci decât acum.

4. Ham văzuse goliciunea lui Noe (tatăl lui Ham), ceea ce era un păcat (este specificat în mai multe rânduri asta în Biblie, vezi articolul desfrânarea pe la început) Noe l-a blestemat pe Canaan, care era fiul lui Ham. Uneori Dumnezeu pedepsește pe cineva printr-un necaz, boală, etc date fiului precum se spune în Decalog (Exod 20.5). Deci pedeapsa dată lui Canaan a fost dată spre îndreptarea lui Ham, așa mi se pare mie. Dar lucrurile acestea sunt interpretate corect de Sfinții Părinți și în general trebuie să ai o viață sfântă ca să poți înțelege și interpreta unele lucruri mai complicate din Biblie. Din nefericire unii oameni când nu înțeleg o chestie încep să hulească împotriva lui Dumnezeu, a preoților, etc în loc să se intereseze în primul rând la biserică sau la persoanele credincioase care merg la biserică la fiecare liturghie sau citind din Biblie sau din alte cărți sfinte ( e o librărie ortodoxă chiar la Sala Palatului, lângă Humanitas) sau chiar și pe internet, pe marile site-uri creștine.

5. Ortodoxwiki este o enciclopedie, la articole scriem numai ce spun sursele de încredere ortodoxe sau convergente cu punctul de vedere creștin ortodox, nu scriem păreri personale, nu exprimăm atitudini personale. Dacă ai vreo părere personală, vreo atitudine referitoare la un subiect, întâi caută o sursă de încredere care să susțină acel punct de vedere, dacă o găsești, e bine, treci afirmația numai împreună cu sursa și e ok. Niciodată fără sursă, asta e ideea de bază. Opiniile personale pot fi exprimate pe Ortodoxwiki la Cafenea sau în paginile de discuție de la articole, în pagina proprie de utilizator. Există și un forum creștin-ortodox foarte mare, poți discuta cam toate subiectele posibile și imposibile acolo, http://www.crestinortodox.ro/. Personal dacă mă vei întreba ceva referitor la vreun articol scris de mine sau chiar în general, eu îți voi răspunde dacă voi ști. Cu privire la articolele de pe Ortodoxwiki, nu are de ce să-ți fie teamă, dacă toate afirmațiile tale au măcar o sursă bibliografică în spate, e foarte bine. Nu uita că nu poți face copy/paste de pe alte site-uri creștine căci ai încălca drepturile de autor, ci trebuie să scrii cu cuvintele tale. Scrii ideea, treci sursa și e ok. Iar dacă răsfoind diverse subiecte de pe Ortodoxwiki mai găsești lucruri neclare, ciudate, neapărat semnalează-le pe paginile de discuție ale respectivelor articole, personal eu îți voi răspunde prompt. Petru, merci din nou pentru semnalarea respectivei probleme, așteptăm și alte semnalări, dar și contribuții bazate pe surse, iar pentru discuții aici sau pe paginile de discuție de la articole dacă subiectul e strict legat de o temă anume.Vladimir-Adrian 3 mai 2012 23:27 (HST)

Sunt atât de multe lucruri pe care nu le înțeleg în VT... În Deuteronom se spusese că evreul nu are voie să poarte haine din lână și in la un loc. Care e logica?!? Amestecul lânei cu inul mă trage în iad? De unde și până unde este asta o lege? Sau... nu știu dacă știți, am auzit asta chiar de la un student la teologie... că evreii nu aveau voie să facă sâmbăta decât maxim 100 de pași, fiind obligați să respecte sâmbăta ca "zi sfântă". Diverși cotropitori, știind lucrul acesta, obișnuiau să planifice atacuri asupra evreilor doar în zile de sâmbătă și când veneau îi luau pe sus "ca pe pui", încât a fost nevoie ca un înalt ierarh să facă un "amendament" care să ridice această lege. Apoi, conform VT, toți oamenii de pe Pământ ne tragem din Noe. Atunci negrii de unde au apărut?(negrii care mănâncă de pe jos și unii nu au "inventat" nici haine cu care să se îmbrace, și știm sigur că Noe avea haine pe el) Dar asiaticii? Dar mezoamericanii despre care nici nu se știa până la marile descoperiri geografice? Sunt multe, multe lucruri pe care nu le înțeleg la Vechiul Testament și de aceea m-am oprit din citirea lui momentan ca să nu înțeleg cine știe ce bazaconii. Și de fiecare dată când îmi aduc aminte de astfel de lucruri care mă sperie și mă frământă îmi aduc aminte că Hristos a venit și pentru evrei și pentru restul oamenilor și mă liniștesc. Cu toate astea îmi doresc și niște explicații legate de cele relatate în VT. Sunt niște lucruri care mă frământă teribil pentru că dacă ar fi să luăm tot ce scrie în VT ad-literam, lucrurile sunt foarte ciudate. -- Petru Dimitriu 4 mai 2012 05:33 (HST)

1. Probabil e o combinație nesănătoasă pentru piele, acest amestec de lână și in. Sau poate dacă le amesteci haina nu este suficient de rezistentă. Dar amestecul nu are nicio legătură cu mântuirea. Unele reguli din Vechiul Testament au o componentă evidentă de păstrare a sănătății (să nu mănânci animale sfâșiate de fiare-Exod 22.31, să nu mănânci dintr-un recipient care n-are capac- Num 19.15, să acoperi cu pământ excrementele Deut23.13, etc) și aceste reguli sunt foarte multe în Vechiul Testament.

2. Treaba asta cu 100 de pași face parte din adăugirile la Biblie făcute de vechii evrei și criticate de Iisus care le-a spus că învăţă ca învăţături nişte porunci omeneşti (Mt15.9). Iar tot Iisus spune că evreii făceau multe asemenea lucruri (Mc7.13) Dacă trebuia să faci mai mult de 100 pași pentru a vindeca pe cineva cu siguranță că trebuia să-i faci căci Iisus spune că este îngăduit a vindeca sâmbăta.(Mt12.12)

3. Și negrii și asiaticii se trag tot din Adam și Eva. Între Adam și Eva și Noe sunt destule generații, vezi Facerea cap 5. Personal n-am idee când au apărut rasele, înainte de Noe sau după Noe.

4. Cred că unele lucruri din Vechiul Testament pot fi lămurite dacă ai cunoștințele istorice necesare, istoricii Vechiului Testament și ai Israelului vechi fac acest lucru și eu am aflat unele lucruri citind, altele de pe la preoți, de la biserică, în timp. Altele au o rațiune medicală și aici sunt multe, și aici sunt cărți care lămuresc problemele, trebuie și răbdare.Vladimir-Adrian 17 mai 2012 08:45 (HST)

Statistici : vizualizari

Se pare ca zilele trecute ro.orthodowiki.org a trecut pragul de 9 milioane de vizualizari ! http://ro.orthodoxwiki.org/Special:Statistici --Inistea 13 noiembrie 2012 08:43 (HST)

Sinaxar

Pe OrthodoxWiki apar pe pagina principală, la secţiunea Sfinţii zilei, Binecredincioşii împăraţi Iustinian şi Teodora, atât pe 14 noiembrie, cât şi pe 15 noiembrie. În singurul sinaxar la care am acces apare doar pe 15 noiembrie: „Tot în această zi, pomenirea binecredincioşilor împăraţi Iustin şi Teodora”. Consider că Iustin apare greşit: au fost doar doi împăraţi cu acest nume - Iustin I şi Iustin al II-lea - niciunul dintre ei nefiind proslăvit. Aproape sigur că este vorba despre Iustinian cel Mare şi soţia lui, Teodora Împărăteasa. Dar ziua pomenirii? 14 sau 15 noiembrie? --Bătrânul (discuție) 14 noiembrie 2012 21:29 (HST)

Da, buna observatia. P. Macarie Simonopetritul puna praznuirea pe 14 noiembrie si explica in Sinaxarul dânsului ca elemente de proasta reputatie pentru Iustinian au facut ca in Sinaxarul sf. Nicodim Aghioritul praznuirea sa fie mutata pe 15 noiembrie si numele schimbat din Iustinian in Iustin: "L’historien Évagre le Scholastique (Hist. ecclés. IV, 39, PG 86, 2781), bien connu pour son antipathie à l’égard de Justinien, affirme qu’à la fin de sa vie l’empereur publia un décret en faveur de l’aphartodocétisme, doctrine selon laquelle le corps du Christ ayant été incorruptible du fait de l’union à sa divinité, Jésus n’aurait souffert qu’en apparence, par un miracle de sa volonté. On peut toutefois s’étonner que l’empereur-théologien soit tombé dans une forme aussi grossière de monophysisme, alors que tous les écrits publiés sous son nom proclament exactement le contraire. Il semble donc plus plausible de penser que sa politique de réconciliation avec les monophysites porta ses opposants à l’accuser d’être tombé dans l’hérésie [cf. la notice de S. Eutyque de Constantinople, 6 avr.]. Cette thèse de l’aphtartodocétisme de l’empereur, généralement admise par les historiens, commence d’ailleurs à être remise en cause à la lumière des recherches récentes, cf. A. Grillmeier, Le Christ dans la tradition chrétienne, t. II/2, l’Église de Constantinople au VIe s., Paris, 1993, 612-620. À moins toutefois, que l’empereur n’ait réellement publié un décret dans ce sens, afin de se rallier les Arméniens, partisans de Julien d’Halicarnasse. C’est sur la base de cette réputation de Justinien que certains synaxaires, dont celui de S. Nicodème qui le commémore le 15, ont transformé cette mémoire en celle de Justin (518-527). Il est aussi commémoré le 2 août. Quant à Théodora, il est attesté qu’elle montrait une sympathie marquée pour Sévère d’Antioche, le plus notable des théologiens monophysites. C’est la raison pour laquelle, lorsque l’impératrice demanda à S. Sabas, en mission à Constantinople, de prier pour qu’elle obtînt une progéniture, celui-ci refusa. Mais on ne peut en déduire pour cela qu’elle partageât nécessairement les idées des monophysites." --Inistea 15 noiembrie 2012 01:06 (HST)

Terminologice

Luminânda este acelasi lucru cu en:Exapostilarion sau nu? Si Laudele sunt acelasi lucru cu en:ainoi? Mulţumesc. Iuliana 4 decembrie 2012 08:33 (HST)

Da pentru amândouă. Iertare de întârzierea răspunsului. --Inistea 11 decembrie 2012 15:24 (HST)

Merci, Père. Ma gandeam sa mergem mai departe cu termenii liturgici; ma apucasem si eu intr-o vreme sa mai lucrez la ei, dar i-am cam lasat in parasire in ultima vreme.Iuliana 13 decembrie 2012 05:21 (HST)

Papi sec VIII

Cei care citiți această notiță și aveți timp: Mi se pare importantă perioada de sec. VIII la papi, pentru că ea arată îndepărtarea treptată a papilor de Constantinopol dpdv politic și nașterea statului papal. De aceea, cine are timp și râvnă, vă încurajez să lucrați la acele articole.--Inistea 12 decembrie 2012 13:33 (HST)

Am început să contribui la articolul Adrian I al Romei, dar eu scriu foarte încet, cugetând la fiecare virguliţă, dacă este potrivită acolo, sau în altă parte etc. (mai plastic vorbind, sunt un „tipicar”...). În plus, vreau să mai introduc şi informaţii din alte surse, nu numai din en:Adrian I of Rome. --Bătrânul (discuție) 12 decembrie 2012 20:52 (HST)

Sărbători fericite!

Sfânta sărbătoare a Naşterii Domnului se apropie!
Vă doresc tuturor „Sărbători Fericite!” şi „La mulţi ani!”; în plus vă mai adresez şi ne-tradiţionala urare „La cât mai multe editări de calitate pe OrthodoxWiki!”. --Bătrânul (discuție) 24 decembrie 2012 00:32 (HST)

Sărbători cu pace și bucurie la toți și fiecăruia. --Inistea 24 decembrie 2012 02:26 (HST)

Cu intarziere, ma alaturi si eu urarilor: La multi ani si un an cu bine pentru fiecare! Si un an rodnic si pentru Orthodoxwiki! Iuliana 7 ianuarie 2013 04:58 (HST)