Ordinele mici: Diferență între versiuni
IoanC (Discuție | contribuții) m |
IoanC (Discuție | contribuții) m |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | '''Ordinele mici''' din [[Biserica Ortodoxă]] se referă la rangurile pentru slujbă care nu fac parte din [[Ordinele mari]]. În general, acestea cuprind [[subdiacon]]ii şi [[citeţ]]ii, iar în unele tradiţii [[cantor]]ii. Ordinele mici sunt conferite printr-o formă de hirotonire numită ''hirotesire''. | + | '''Ordinele mici''' din [[Biserica Ortodoxă]] se referă la rangurile pentru slujbă care nu fac parte din [[Ordinele mari]]. În general, acestea cuprind [[subdiacon]]ii şi [[citeţ]]ii, iar în unele tradiţii [[cantor]]ii (sau dascălii). Ordinele mici sunt conferite printr-o formă de hirotonire numită ''hirotesire''. |
În Biserica Răsăriteană există anumite ordine numite "dispărute", care nu se mai acordă: paznicii uşilor, exorciştii şi acoliţii. | În Biserica Răsăriteană există anumite ordine numite "dispărute", care nu se mai acordă: paznicii uşilor, exorciştii şi acoliţii. | ||
Versiunea de la data 21 august 2009 12:51
Ordinele mici din Biserica Ortodoxă se referă la rangurile pentru slujbă care nu fac parte din Ordinele mari. În general, acestea cuprind subdiaconii şi citeţii, iar în unele tradiţii cantorii (sau dascălii). Ordinele mici sunt conferite printr-o formă de hirotonire numită hirotesire.
În Biserica Răsăriteană există anumite ordine numite "dispărute", care nu se mai acordă: paznicii uşilor, exorciştii şi acoliţii.
În Apusul de după anul 1054 (i.e., în Biserica Romano-Catolică), subdiaconul este considerat ca făcând parte din Ordinele mari începând cu secolul al XIII-lea, cu toate că în prezent nu se mai acordă, cum s-a întâmplat cu paznicul uşilor şi cu exorcistul (din 1972). Au rămas în uz doar citeţul şi acolitul. Băieţii şi fetele de altar din Romano-Catolicism poartă numele de acoliţi, dar au un rol decorativ care nu necesită hirotesire. Orice laic care are aprobarea preotului poate citi sau împărţi Sfânta Împărtăşanie.
Practica ortodoxă poate fi şi ea diferită de la tradiţie locală la o alta.
Izvoare
- Dicţionarul Oxford de credinţă creştină, a treia ediţie, p. 1090
| Acest articol face parte din seria Cler |
| |||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ||||||||||||||||||||||||||
