441 de modificări
Modificări
m
adaugare legaturi
Sfântul Ioan Gură de Aur a avut multă laudă pentru Sfânta Olimpiada, drept pentru care a arătat către dânsa mare bunăvoinţă şi dragoste duhovnicească. Când Sfântul Ierarh a fost pe nedrept trimis în surghiun (în Armenia<ref>Armenia acelor timpuri avea o localizare geografică diferită de cea actuală, ocupând partea central-estică a Asiei mici şi întinzându-se până în Caucaz.</ref>, la anul 404), Sfânta Olimpiada şi celelalte diaconiţe au primit aceasta cu mare tristeţe. Ultima oară când a părăsit biserica, sfântul le-a chemat la sine pe diaconiţe: Olimpiada, Pentadia, Proklia and Salbina, le-a spus cum că îndârjitele acuze care i se aduc or să ajungă la un sfârşit, dar de văzut nu o să mai vadă aproape de loc. Le-a rugat să nu părăsească acea biserică, ci să slujească pe mai departe celui de îi va urma. Sfintele femei au căzut înaintea sfântului vărsând lacrimi.
În ciudă sfaturilor sfântului, Olimpiada a refuzat să-l recunoască pe succesorul lui şi chiar a purces la apărarea cauzei Sfântului Ioan Gură de Aur. În această vreme, un incendiu a izbucnit în catedrala Sfânta Sofia şi o parte din palatul imperial a fost distrusă de flăcări. Atunci, toţi susţinătorii sfântului Ioan Hrisostom au căzut sub bănuiala incendierii, şi au fost aduşi pentru cercetări în faţa prefetului Optat. Au chemat-o şi pe Sfânta Olimpiada la judecată supunând-o la o riguroasă cercetare. Au amendat-o la plata unei mari sume de bani pentru crimă de incendiere, cu toată nevinovăţia sa şi lipsa de probe. După aceasta sfânta a părăsit Constantinopolul şi s-a stabilit la Cizic (la marea Marmara). Dar nici aici persecutorii nu i-au dat pace, astfel că, după încă un interogatoriu, în anul 405 sfânta a fost trimisă în exil la Nicomedia[[Nicomidia]], unde sfânta a îndurat multă suferinţă şi lipsuri. Sfântul Ioan i-a scris din surghiun [[Scrisori_din_exil|17 scrisori]], mângâindu-o în durerea ei şi îndemnând-o la răbdare pentru Domnul.
La 25 iulie 408 Sfânta Olimpiadă a trecut la cele veşnice, încoronată împreună cu mărturisitorii pentru credinţă.
Sfânta Olimpiada a apărut în vis episcopului de Nicomedia şi cerând ca trupul să îi fie pus într-un sicriu de lemn şi aruncat în mare: "''Acolo unde valurile vor purta coşciugul acolo lasă trupul meu să fie îngropat''". Coşciugul a fost adus de valuri într-un loc numit Briktoi aproape de ConstantinopoleConstantinopol. Locuitorii acelor locuri, cunoscând că acestea sunt de la Dumnezeu, au loat moaştele şi le-au aşezat în biserica închinată Sfântului Apostol Toma, unde au început a facă multe minuni şi vindecări. Dar în timpul unei invazii a perşilor, biserica a fost arsă dar moaştele s-au aflat întregi.
Sub [[Serghie_I_de_Constantinopol|Patriarhul Serghie]] (610-638), moaştele au fost mutate la Constantinopole Constantinopol şi puse în mănăstirea de maici ctitorita de Sfânta Olimpiada, distrusă în timpul revoltei lui Niceta (anul 532), dar reconstruită de împăratul Iustinian.
== Surse ==
