Noe

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 5 iulie 2011 15:20, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{VechiulTestament}} '''Noe''', fiul lui Lameh, ,,era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui, el umblând cu Dumnezeu.<ref>Fac6.9,7.1</ref> Graţie acestui c...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Noe, fiul lui Lameh, ,,era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui, el umblând cu Dumnezeu.[1] Graţie acestui caracter Dumnezeu face ca el şi familia sa să supravieţuiască potopului pricinuit de răutatea oamenilor şi să fie păstrătorii vieţii pe pământ prin luarea unor perechi din toate animalele pământului pe corabia lor. De asemenea, Dumnezeu lasă curcubeul ca semn de aducere-aminte a legământului făcut cu oamenii şi animalele că nu va mai declanşa vreun potop care să nimicească pământul vreodată.

Familia lui Noe

La vârsta de 180 de ani Lameh a făcut un fiu căruia i-a pus numele Noe (adică mângâiere) spunând: ,,Acesta ne va mângâia pentru osteneala şi truda mâinilor noastre, care vin din acest pămînt, pe care l -a blestemat Domnul.`` La vârsta de 500 de ani Noe avea trei fii: Sem, Ham şi Iafet. [2]

Răutatea oamenilor

Pe vremea când erau pe pământ uriaşii şi vitejii, Dumnezeu a văzut că răutatea omului era mare pe pământ, şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. I -a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ, şi S-a mâhnit în inima Lui. Şi Domnul a zis: ,,Am să şterg de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare, şi până la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut.``căci Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, fiind plin de silnicie. Dar Noe a căpătat milă înaintea Domnului. Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.[3] (Fac6.1-13)

Pregătirea corabiei

Dumnezeu îi spune lui Noe să construiască o corabie pe care i-o descrie în amănunt. I-a spus să ia din fiecare soi câte două, una de parte bărbătească şi una de parte femeiască, adică din păsări, din vite, din târâtoare.[4] El îi spune să ia şapte perechi din toate dobitoacele curate şi o pereche din toate dobitoacele necurate şi şapte perechi din păsările cerului.[5] De asemenea. Dumnezeu îi spune să-şi ia nevasta, fiii şi nevestele acestora, în total 8 [6] şi merinde pentru drum. Noe construieşte corabia şi face tot ce-i poruncise Dumnezeu. (Fac6.14-22)

Potopul

Dumnezeu face să se rupă toate izvoarele Adâncului celui mare şi să se deschidă stăvilarele cerurilor. Ploaia a căzut pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Apele au acoperit munţii înalţi, a pierit orice se mişca pe pământ, păsări, vite, fiare, oameni, tot ce avea suflare de viaţă. Apoi Dumnezeu a oprit ploaia şi apele s-au retras treptat.(Fac7.10-8.14)

Pe uscat

Noe şi familia sa coboară de pe corabie, şi Noe ia din dobitoacele curate şi din toate păsările curate şi aduce jertfe de tot pe altar şi atunci Dumnezeu zice în inima Sa: ,,Nu voi mai blestema pământul, din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinereţa lui; şi nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut./ 22Cât va fi pămîntul, nu va înceta sămănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea!``(Fac8.20-22) Dumnezeu binecuvântează pe Noe şi pe fiii săi şi le zice:

1. (referitor la oameni),,Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi pământul.”(Fac9.1,7)

2. (referitor la atitudinea faţă de animale)

,,S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!

Tot ce se mişcă şi are viaţă, să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde.

Numai carne cu viaţa ei, adică sângele ei, să nu mâncaţi.

Căci voi cere înapoi sângele vieţilor voastre; îl voi cere înapoi de la orice dobitoc; şi voi cere înapoi viaţa omului din mâna omului, din mâna oricărui om, care este fratele lui. Dacă varsă cineva sângele omului, şi sângele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui.”(Fac9.2-7)

Semnul legământului: curcubeul

Dumnezeu îi spune lui Noe că face un legământ între El şi oameni şi animale că nu va fi niciodată vreun potop care să nimicească pământul şi curcubeul va fi pentru Dumnezeu un semn de aducere-aminte a acestui legământ. (Fac9.8-17)

Blestem şi binecuvântări

Fiii lui Noe, care au ieşit din corabie, erau: Sem, Ham şi Iafet. Ham era tatăl lui Canaan. Aceştia au fost cei trei fii ai lui Noe, şi din ei s-au răspândit oameni peste tot pământul. Noe a început să fie lucrător de pământ, şi a sădit o vie. A băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său.[7] Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său, şi a spus celor doi fraţi ai lui afară. Atunci Sem şi Iafet au luat mantaua, au pus-o pe umeri, au mers de-a-ndăratelea şi au acoperit goliciunea tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n-au văzut goliciunea tatălui lor. Noe s-a trezit din ameţeala vinului, şi a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tânăr.Şi a rostit atunci următoarele:

,,Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor lui!``

26El a mai zis: ,,Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, Şi Canaan să fie robul lui!

27Dumnezeu să lărgească locurile stăpânite de Iafet, Iafet să locuiască în corturile lui Sem, Şi Canaan să fie robul lor!``

28Noe a trăit, după potop, trei sute cincizeci de ani.

Toate zilele lui Noe au fost de nouă sute cincizeci de ani; apoi a murit. (Fac9.18-29)

Note

  1. Fac6.9,7.1
  2. Fac5.28-32
  3. Fac6.9,7.1
  4. Fac6.19-29
  5. Fac7.2-3
  6. Fac7.13
  7. Fac9.21

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  3. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  4. Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 320, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2