Nifon Rusailă: Diferență între versiuni
(completări și referințe) |
(infocasetă) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{În curs}} | {{În curs}} | ||
− | [[Fișier:Nifon Rusaila.jpg|thumb| | + | {{Cutie Biografie Episcopi |
− | '''Nifon Rusailă''' (pe numele de mirean '''Nicolae Rusailă'''; n. 1789, București - d. [[5 mai]] 1875, București) a fost [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]] (1850-1865) și [[Primat|Mitropolit primat]] al României între anii 1865-1875. | + | | Nume = IPS Nifon Rusailă |
+ | | Imagine = [[Fișier:Nifon Rusaila.jpg|thumb|250 px|center]] | ||
+ | | Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]] | ||
+ | | Reşedinţă = București | ||
+ | | Formulă = IPS | ||
+ | | Titlul = [[Primat|Mitropolit primat]] al României | ||
+ | | Perioada = 1865-1875 | ||
+ | | Predecesor = - | ||
+ | | Succesor = [[Calinic Miclescu]] | ||
+ | | Hirotonire preot = 1826 | ||
+ | | Hirotonire episcop = 24 octombrie 1842 | ||
+ | | Consecratori = | ||
+ | | Titluri precedente = [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]] (1850-1865) | ||
+ | | Funcţii = Președinte al Senatului României | ||
+ | | Data naşterii = 1789 | ||
+ | | Locul naşterii = București | ||
+ | | Data morţii = [[5 mai]] 1875 | ||
+ | | Locul morţii = București | ||
+ | |}}'''Nifon Rusailă''' (pe numele de mirean '''Nicolae Rusailă'''; n. 1789, București - d. [[5 mai]] 1875, București) a fost [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]] (1850-1865) și [[Primat|Mitropolit primat]] al României între anii 1865-1875. | ||
==Viața== | ==Viața== |
Versiunea de la data 23 iulie 2019 05:33
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | București |
Titlul | Mitropolit primat al României |
Formulă de adresare | IPS |
Perioada | 1865-1875 |
Predecesor | - |
Succesor | Calinic Miclescu |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | 1826 |
Hirotonire episcopală | 24 octombrie 1842 |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Mitropolit al Ungro-Vlahiei (1850-1865) |
Alte funcții | Președinte al Senatului României |
Date personale | |
Data nașterii | 1789 |
Locul nașterii | București |
Data morții | 5 mai 1875 |
Locul morții | București |
Viața
Născut în anul 1789, la București, Nicolae Rusailă a urmat cursurile școlii de la Biserica „Sfinții Voievozi” - Oțetari, apoi, în 1809, s-a alăturat obștii monahale de la Mănăstirea Cernica, unde a îmbrăcat schima monahală cu numele de Nifon. A fost hirotonit ierodiacon, iar în 1826 ieromonah. La 1 februarie 1827 a fost numit iconom stavrofor și protosinghel la Episcopia Râmnicului. În 1836 episcopul Neofit al Râmnicului l-a promovat la rangul de arhimandrit. După ce Neofit a ajuns mitropolit, l-a numit pe Nifon, la 19 decembrie 1839, stareț al Mănăstirii Cozia.
La sfârșitul anului 1841, Nifon Rusailă este numit vicar al Mitropoliei Ungro-Vlahiei. În urma intervenției mitropolitului Neofit pe lângă patriarhul Constantinopolului, la 24 octombrie 1842 Nifon Rusailă a fost hirotonit arhiereu titular al Sevastiei, păstrându-și funcția de vicar al mitropoliei.
În timpul Revoluției de la 1848 a fost numit locțiitor al Episcopiei Râmnicului (ianuarie 1848 - septembrie 1850), iar după retragerea mitropolitului Neofit a condus, ca vicar, Mitropolia Ungro-Vlahiei (11 august 1849 - 14 septembrie 1850).
La 14 septembrie 1850 a fost ales mitropolit al Ungro-Vlahiei, intronizarea sa având loc la 8 octombrie 1850. Seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, au fost redeschise în anul 1851. În 1852 a înființat o nouă tipografie la București, în care au fost reeditat aproape toate cărțile de slujbă bisericească. A refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare (Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea etc.) și a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă (în fostul județ Vlașca).
Mitropolitul Nifon Rusailă a făcut parte, ca reprezentant al clerului, din Divanul Ad-Hoc al Țării Românești, adunarea consultativă convocată la 8 octombrie 1857, prezidând lucrările acestuia. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, convocarea unei Adunări obștești pe o bază electorală „după datinele cele mai vechi ale țării”, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele.[1] De asemenea, Nifon Rusailă a prezidat și Adunarea electivă a Țării Românești, care l-a ales domnitor pe Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859.[1]
Note
Bibliografie
- Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români: Mitropolitul Nifon, mitropolit primat
Nifon Rusailă | ||
---|---|---|
Precedat de: Neofit al II-lea |
Mitropolit al al Ungro-Vlahiei 1850 - 1875 |
Urmat de: Calinic Miclescu |
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Munteniei și Dobrogei
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români