Nicolae (Bălan) al Ardealului
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | Sibiu |
Titlul | Mitropolit al Ardealului |
Formulă de adresare | IPS |
Perioada | 1920-1955 |
Predecesor | Vasile Mangra |
Succesor | Iustin Moisescu |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | 14/27 februarie 1920, la Sibiu |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
|
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | 27 aprilie 1892 |
Locul nașterii | Blăjenii de Sus, județul Bistrița-Năsăud |
Data morții | 6 august 1955 |
Locul morții | Sibiu |
Viața
Născut în satul Blăjenii de Sus din județul Bistrița-Năsăud, Nicolae Bălan era primul dintre cei opt copii ai preotului Vasile Bălan și ai Mariei Bălan. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți, având un bun renume în rândul profesorilor și studenților acestei prestigioase instituții de învățământ superior. A urmat apoi studii de specialitate (teologie) la Universitatea din Breslau, iar la 25 iulie 1905 a obținut titlul de doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți. În același an a venit la Sibiu, predând teologia la Seminarul andreian, iar în 1909 a devenit profesor titular al Catedrei de teologie sistematică, activând acolo până în anul 1920.[2]
În cei 15 ani în care a activat ca profesor în sistemul de învățământ teologic, a publicat numeroase studii și articole. În 1907 a întemeiat primul periodic de cultură teologică academică din Ardeal: Revista teologică, care a apărut până în anul 1916. În 1911 a înființat Biblioteca Bunului Păstor venind în ajutorul clerului, iar în 1918 a fondat Gazeta poporului, care a menținut trează conștiința înfăptuirii unirii tuturor românilor.[2] Într-o însemnare a sa făcută pe prima pagină a Revistei teologice din 1930, mitropolitul Nicolae Bălan scria:
- „Cheia succesului în teologie rezidă întru a-ți armoniza convingerile câștigate prin studiu, meditație și experiență personală cu adevărulul obiectiv propovăduit de Biserică. Dar nimic nu-ți întărește și încălzește convingerile religioase în mai mare măsură ca rugăciunea prin care ai contact nemijlocit cu realitățile vieții supranaturale. Scrisul în materie teologică din care nu simți vibrând acel contact e ca o aramă sunătoare”.
În noiembrie 1918, Consiliul Național Român din Transilvania l-a trimis pe Nicolae Bălan la Iași, cu misiunea de a interveni pe lângă membrii Guvernul României pentru realizarea unității naționale.[3]
La 27 februarie 1920 Nicolae Bălan a fost ales și hirotonit mitropolit al Ardealului, intronizarea oficială având loc în ziua de 30 mai 1920, în Catedrala din Sibiu.[3]
...
IPS Nicolae Bălan, Mitropolit al Ardealului între 1920-1955, este al doilea ctitor al Mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.
Consecvent țelului său de întărire a Ortodoxiei și de reorganizare a monahismului în Transilvania, IPS Nicolae Bălan a hotărât reconstruirea Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus, vechea ctitorie din secolul al XVII-lea a sfântului voievod Constantin Brâncoveanu. Lucrările de refacere a bisericii acestui sfânt lăcaș au început în vara anului 1926, când s-au dezgropat din ruine zidurile vechii biserici, s-au refăcut părțile ce lipseau și s-a construit acoperișul. Lucrările au fost anevoioase și au fost întrerupte în perioada celui de-al doilea război mondial. Târnosirea bisericii și a noilor clădiri (chilii și anexe) a avut loc la 15 august 1946, când se sărbătorea și hramul mănăstirii: Adormirea Maicii Domnului. În cuvântarea ținută cu acest prilej, după ce a făcut un scurt istoric al mănăstirii, mitropolitul Nicolae Bălan a explicat de ce întârziase sfințirea: vroia să clădească o casă mare pentru călugări, tiparniță și casă de adăpost pentru preoții bătrâni. Întrucât împrejurările nu au permis realizarea acestui plan mai vast, mitropolitul Nicolae a săvârșit sfințirea, mulțumindu-se cu ce se realizase până atunci. Chiar și așa, mănăstirea devenea una dintre cele mai mari și mai importante așezăminte monahale din întregul Ardeal, iar Nicolae Bălan este considerat cel de-al doilea ctitor al ei.[4]
După ce a păstorit timp de 35 de ani Mitropolia Ardealului, conducând-o cu multă râvnă și dragoste creștinească, IPS Nicolae Bălan a trecut la cele veșnice în ziua de 6 august 1955, în reședința mitropolitană de la Sibiu, la vârsta de 73 de ani, în urma unei boli de inimă. În testamentul său, întocmit în urmă cu zece ani, mitropolitul Ardealului își mărturisea dorința de a fi înmormântat la Mănăstirea Brâncoveanu, din Sâmbătă de Sus. Slujba de înmormântare a fost săvârșită în ziua de 9 august 1955, de un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Iustinian, locul de înmormântare al IPS Nicolae Bălan aflând-se în partea dreaptă a pronaosului bisericii mănăstirii, loc dinainte rânduit.[3]
Note
- ↑ Academia Română - membrii Academiei din 1866 până în prezent, accesat 24 octombrie 2018
- ↑ 2,0 2,1 Alexandru Constantin Chituță, Un ierarh destoinic în apărarea credinței și a națiunii, 4 august 2012, Ziarul Lumina, accesat la 24 aprilie 2019
- ↑ 3,0 3,1 3,2 Iulian Predescu, Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului, 8 august 2013, CrestinOrtodox.ro
- ↑ Teodor Dănălache, Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus, 21 aprilie 2017, CrestinOrtodox.ro
Bibliografie
Legături externe
- Istoria creștinismului (MXCVIII): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (I), 16 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
- Istoria creștinismului (MXCIX): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (II), 17 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
- Istoria creștinismului (MC): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (III), 18 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
- Istoria creștinismului (MCI): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (IV), 20 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Categorii > Oameni > Membri ai Academiei Române > Membri de onoare ai Academiei Române
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Ardealului
Categorii > Teologie > Teologi
Categorii > Teologie > Teologi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români