Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
{{În lucru}}
fără descrierea modificării
{{Cutie Biografie Episcopi
| Nume = IPS Nicolae (Bălan),<br/>Mitropolitul Ardealului
| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]
| Reşedinţă = Sibiu
| Formulă = IPSÎnaltpreasfinția Voastră
| Titlul = [[Mitropolia Ardealului|Mitropolit al Ardealului]]
| Perioada = 1920-1955
==Viața==
Născut în satul Blăjenii de Sus din județul Bistrița-Năsăud, Nicolae Bălan era primul dintre cei opt copii ai [[preot]]ului Vasile Bălan și ai Mariei Bălan. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți, având un bun renume în rândul profesorilor și studenților acestei prestigioase instituții de învățământ superior. A urmat apoi studii de specialitate ([[teologie]]) la Universitatea din Breslau, iar la 25 iulie 1905 a obținut titlul de doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți. În același an a venit la Sibiu, predând teologia la ''Seminarul andreian'', iar în 1909 a devenit profesor titular al Catedrei de teologie sistematică, activând acolo până în anul 1920.<ref name="Lumina">[https://ziarullumina.ro/documentar/un-ierarh-destoinic-in-apararea-credintei-si-a-natiunii-75421.html Alexandru Constantin Chituță, ''Un ierarh destoinic în apărarea credinței și a națiunii''], 3 august 2012, ''Ziarul Lumina'', accesat la 24 aprilie 2019</ref>
În cei 15 ani în care a activat ca profesor în sistemul de învățământ teologic, a publicat numeroase studii și articole. În 1907 a întemeiat primul periodic de cultură teologică academică din Ardeal: ''Revista teologică'', care a apărut până în anul 1916. În 1911 a înființat ''Biblioteca Bunului Păstor'' venind în ajutorul [[cler]]ului, iar în 1918 a fondat ''Gazeta poporului'', care a menținut trează conștiința înfăptuirii unirii tuturor românilor.<ref name="Lumina"/> Într-o însemnare a sa făcută pe prima pagină a ''Revistei teologice'' din 1930, mitropolitul Nicolae Bălan scria:
:„''Cheia succesului în teologie rezidă întru a-ți armoniza convingerile câștigate prin studiu, meditație și experiență personală cu adevărulul obiectiv propovăduit de Biserică. Dar nimic nu-ți întărește și încălzește convingerile religioase în mai mare măsură ca rugăciunea prin care ai contact nemijlocit cu realitățile vieții supranaturale. Scrisul în materie teologică din care nu simți vibrând acel contact e ca o aramă sunătoare''”.
În noiembrie 1918, Consiliul Național Român din Transilvania l-a trimis pe Nicolae Bălan la Iași, cu misiunea de a interveni pe lângă membrii Guvernului României pentru realizarea unității naționale.<ref name="Predescu">[http://www.crestinortodox.ro/parinti/nicolae-balan-mitropolitul-ardealului-141569.html Iulian Predescu, ''Nicolae Bălan, mitropolitul Ardealului''], 8 august 2013, ''CrestinOrtodox.ro''</ref>
La 27 februarie 1920 Nicolae Bălan a fost ales și [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] [[Mitropolia Ardealului|mitropolit al Ardealului]], [[Întronizare|intronizarea oficială]] având loc în ziua de 30 mai 1920, în [[Catedrala Ortodoxă din Sibiu|Catedrala din Sibiu]].<ref name="Predescu"/>
În calitate de mitropolit, a contribuit substanțial la întocmirea Statutului de organizare a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], aprobat în anul 1925, și a apărat cu tărie autonomia Bisericii.
la inițiativa sa, în 1921, Institutul Teologic din Sibiu este ridicat la rangul de Academie Teologică. Începând cu anul 1943, Academia Teologică din Sibiu va elibera diplome de licență, iar din 1948, institutul a obținut gradul de universitate. Până în anul 1948, mitropolitul Nicolae Bălan a îndrumat și activitatea școlilor secundare aflate până atunci în grija Bisericii: Liceul Andrei Șaguna din Brașov, Liceul Avram Iancu din Brad și Școala normală Andrei Șaguna din Sibiu. În plus, el a înființat o Școală normală de fete, o Școală de cântăreți bisericești și un internat arhidiecezan, toate în Sibiu. A construit Schitul Paltini și un cămin de bătrâni, precum și paraclisul și biblioteca Academiei Teologice din Sibiu.<ref name="Predescu"/>
Nicolae Bălan a fost și un mare [[Ecumenism|ecumenist]]. Astfel, în 1925 el a participat la Congresul Ecumenist de la Stockholm, iar în 1926 la Conferința ecumenismului practic de la Berna.<ref name="Predescu"/>
În timpul evenimentelor tragice pentru România din vara anului 1940, la ședința Consiliului de Coroană (29-30 august 1940) el a protestat energic împotriva Dictatului de la Viena și s-a pronunțat ferm în vederea reîntregirii teritoriale naționale.<ref name="Predescu"/>
Consecvent țelului său de întărire a Ortodoxiei și de reorganizare a [[monahism]]ului în Transilvania, IPS Nicolae Bălan a hotărât reconstruirea [[Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)|Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus]], vechea [[ctitor]]ie din secolul al XVII-lea a sfântului voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Lucrările de refacere a bisericii acestui sfânt lăcaș au început în vara anului 1926, când s-au dezgropat din ruine zidurile vechii biserici, s-au refăcut părțile ce lipseau și s-a construit acoperișul. Lucrările au fost anevoioase și au fost întrerupte în perioada celui de-al doilea război mondial. [[Târnosire]]a bisericii și a noilor clădiri (chilii și anexe) a avut loc la [[15 august]] 1946, când se [[Praznic|sărbătorea]] și [[hram]]ul mănăstirii: [[Adormirea Maicii Domnului]]. În cuvântarea ținută cu acest prilej, după ce a făcut un scurt istoric al mănăstirii, mitropolitul Nicolae Bălan a explicat de ce întârziase sfințirea: vroia să clădească o casă mare pentru călugări, tiparniță și casă de adăpost pentru preoții bătrâni. Întrucât împrejurările nu au permis realizarea acestui plan mai vast, mitropolitul Nicolae a săvârșit sfințirea, mulțumindu-se cu ce se realizase până atunci. Chiar și așa, mănăstirea devenea una dintre cele mai mari și mai importante așezăminte [[monah]]ale din întregul Ardeal, iar Nicolae Bălan este considerat cel de-al doilea ctitor al ei.<ref>[https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-brancoveanu-sambata-sus-67949.html Teodor Dănălache, ''Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus''], 21 aprilie 2017, ''CrestinOrtodox.ro''</ref>
După ce a păstorit timp de 35 de ani Mitropolia Ardealului, conducând-o cu multă râvnă și dragoste creștinească, IPS Nicolae Bălan a trecut la cele veșnice în ziua de [[6 august]] 1955, în reședința mitropolitană de la Sibiu, la vârsta de 73 de ani, în urma unei boli de inimă. În testamentul său, întocmit în urmă cu zece ani, mitropolitul Ardealului își mărturisea dorința de a fi înmormântat la [[Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)|Mănăstirea Brâncoveanu, din Sâmbătă de Sus]]. [[Slujba de înmormântare]] a fost săvârșită în ziua de [[9 august]] 1955, de un sobor de [[ierarh]]i și [[preoți]] în frunte cu [[Iustinian (Marina) al României|Preafericitul Părinte Patriarh Iustinian]], locul de înmormântare al IPS Nicolae Bălan aflând-se în partea dreaptă a [[pronaos]]ului bisericii mănăstirii, loc dinainte rânduit.<ref name="Predescu"/>
==Note==
==Bibliografie==
* [http://biserica.org/WhosWho/DTR/B/NicolaeBalan.html Dicționarul Teologilor Români: Nicolae Bălan, Mitropolit]
==Legături externe==
* [http://ziarullumina.ro/agenda-crestinului/istoria-crestinismului-mxcviii-nicolae-balan-mitropolitul-transilvaniei-1920-1955 Istoria creștinismului (MXCVIII): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (I)], 16 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, ''Ziarul Lumina''
* [http://ziarullumina.ro/agenda-crestinului/istoria-crestinismului-mxcix-nicolae-balan-mitropolitul-transilvaniei-1920-1955 Istoria creștinismului (MXCIX): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (II)], 17 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, ''Ziarul Lumina''
* [http://ziarullumina.ro/agenda-crestinului/istoria-crestinismului-mc-nicolae-balan-mitropolitul-transilvaniei-1920-1955-iii Istoria creștinismului (MC): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (III)], 18 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, ''Ziarul Lumina''
* [http://ziarullumina.ro/agenda-crestinului/istoria-crestinismului-mci-nicolae-balan-mitropolitul-transilvaniei-1920-1955-iv Istoria creștinismului (MCI): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (IV)], 20 octombrie 2008, Pr. Cezar Țăbârnă, ''Ziarul Lumina''
{{start box}}
{{succesiune|
înainte= Vasile Mangra|
titlu=[[Mitropolia Ardealului|Mitropolit al Ardealului]]|
ani=1920-1955|
după=[[Iustin Moisescu]]}}
{{end box}}
[[Categorie:Mitropoliți români]]
[[Categorie:Teologi români]]
