Modificări

Salt la: navigare, căutare

Nicolae (Bălan) al Ardealului

1.508 octeți adăugați, 13 mai 2019 07:44
Viața: completări și referințe
La 27 februarie 1920 Nicolae Bălan a fost ales și [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] [[Mitropolia Ardealului|mitropolit al Ardealului]], [[Întronizare|intronizarea oficială]] având loc în ziua de 30 mai 1920, în [[Catedrala Ortodoxă din Sibiu|Catedrala din Sibiu]].<ref name="Predescu"/>
În calitate de mitropolit, a contribuit substanțial la întocmirea Statutului de organizare a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], aprobat în anul 1925, și a apărat cu tărie autonomia Bisericiila inițiativa sa, în 1921, Institutul Teologic din Sibiu este ridicat la rangul de Academie Teologică.Începând cu anul 1943, Academia Teologică din Sibiu va elibera diplome de licență, iar din 1948, institutul a obținut gradul de universitate.Până în anul 1948, mitropolitul Nicolae Bălan a îndrumat și activitatea școlilor secundare aflate până atunci în grija Bisericii: Liceul Andrei Șaguna din Brașov, Liceul Avram Iancu din Brad și Școala normală Andrei Șaguna din Sibiu. În plus, el a înființat o Școală normală de fete, o Școală de cântăreți bisericești și un internat arhidiecezan, toate în Sibiu. A construit Schitul Paltini și un cămin de bătrâni, precum și paraclisul și biblioteca Academiei Teologice din Sibiu.<ref name="Lumina"/> Nicolae Bălan a fost și un mare [[Ecumenism|ecumenist]]. Astfel, în 1925 el a participat la Congresul Ecumenist de la Stockholm, iar în 1926 la Conferința ecumenismului practic de la Berna.<ref name="Lumina"/> În timpul evenimentelor tragice pentru România din vara anului 1940, la ședința Consiliului de Coroană (29-30 august 1940) el a protestat energic împotriva Dictatului de la Viena și s-a pronunțat ferm în vederea reîntregirii teritoriale naționale.<ref name="Lumina"/>
Consecvent țelului său de întărire a Ortodoxiei și de reorganizare a [[monahism]]ului în Transilvania, IPS Nicolae Bălan a hotărât reconstruirea [[Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)|Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus]], vechea [[ctitor]]ie din secolul al XVII-lea a sfântului voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Lucrările de refacere a bisericii acestui sfânt lăcaș au început în vara anului 1926, când s-au dezgropat din ruine zidurile vechii biserici, s-au refăcut părțile ce lipseau și s-a construit acoperișul. Lucrările au fost anevoioase și au fost întrerupte în perioada celui de-al doilea război mondial. [[Târnosire]]a bisericii și a noilor clădiri (chilii și anexe) a avut loc la [[15 august]] 1946, când se [[Praznic|sărbătorea]] și [[hram]]ul mănăstirii: [[Adormirea Maicii Domnului]]. În cuvântarea ținută cu acest prilej, după ce a făcut un scurt istoric al mănăstirii, mitropolitul Nicolae Bălan a explicat de ce întârziase sfințirea: vroia să clădească o casă mare pentru călugări, tiparniță și casă de adăpost pentru preoții bătrâni. Întrucât împrejurările nu au permis realizarea acestui plan mai vast, mitropolitul Nicolae a săvârșit sfințirea, mulțumindu-se cu ce se realizase până atunci. Chiar și așa, mănăstirea devenea una dintre cele mai mari și mai importante așezăminte [[monah]]ale din întregul Ardeal, iar Nicolae Bălan este considerat cel de-al doilea ctitor al ei.<ref>[https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-brancoveanu-sambata-sus-67949.html Teodor Dănălache, ''Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus''], 21 aprilie 2017, ''CrestinOrtodox.ro''</ref>
14.991 de modificări

Meniu de navigare