4.112 modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
Nichita Acominatos s-a născut într-o familie înstărită din localitatea [[Colose|Hone]] (lângă actualul oraș Honaz, Turcia), în provincia [[Frigia]], fiind [[botez]]at de către episcopul Nichita din Hone. Mai târziu, a primit supranumele de "Honiates", după locul său de naștere. La vârsta de 9 ani, tatăl său l-a trimis împreună cu fratele său mai mare [[Mihail Acominatus|Mihail]] la [[Constantinopol]] pentru a primi educația necesară. În prima parte a educației sale, a fost influențat de către fratele său mai mare.
Inițial, a îmbrățișat cariera politică și a deținut importante funcții în timpul împăraților din dinastia Angelos, printre care cea de "mare logothet" (cancelar) sau cea de a guvernator al themei [[Plovdiv|Philippopolis]]. După cucerirea Constantinopolului în timpul [[Cruciada a patra|cruciadei a patra]] în 1204, s-a retras la [[Nicea]], găsindu-și refugiu la curtea [[Imperiul de la Niceea|împăratului de la Niceea]], [[Theodor I Laskaris]], și s-a dedicat literaturii. A murit în [[1215]] sau 1216.
Principala sa operă, ''Istoria'', a fost realizată în 21 de cărți și acoperă perioada de la 1118 (moartea împăratului [[Alexios I Comnen]] și înscăunarea lui [[Ioan al II-lea Comnen]]) la 1207. În pofida stilului său, lucrarea constituie o înregistrare prețioasă a evenimentelor perioadei la care Nichita Honiates a fost martor ocular, fiind astfel o sursă credibilă și de primă mână, la nivelul celei elaborate de un alt istoric de seamă din acea vreme, [[Ioan Kinnamos]]). Partea cea mai interesantă a operei lui Honiates este cea care descrie ocuparea Constantinopolului la 1204, ea putând fi pusă alături de cronica lui [[Geoffroi de Villehardouin]] prin acuratețea și numărul ridicat de informații puse la dispoziție.
