Nichifor Grigoras: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(început traducere)
m (Viaţa)
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
 
'''Nichifor Grigoras''' (grec. Νικηφόρος Γρηγορᾶς - ''Nikeforos Grigoras'') a fost un învăţat care a trăit în secolul al XIV-lea în [[Imperiul Roman de Răsărit]]. A rămas celebru ca istoric, [[teolog]], astronom şi polemist pe teme religioase din acea perioadă.  
 
'''Nichifor Grigoras''' (grec. Νικηφόρος Γρηγορᾶς - ''Nikeforos Grigoras'') a fost un învăţat care a trăit în secolul al XIV-lea în [[Imperiul Roman de Răsărit]]. A rămas celebru ca istoric, [[teolog]], astronom şi polemist pe teme religioase din acea perioadă.  
 
  
 
==Viaţa==
 
==Viaţa==
Nichifor Gregoras s-a născut la Heraclea, provincia Pont, în jurul anului 1295. El s-a stabilit la [[Constantinopol]] încă din tinereţe şi a devenit reputat pentru ştiinţa sa. În curând a aflat despre el împăratul Andronic al II-lea Paleologul, care l-a numit ''chartophylax'' (arhivar) imperial.
+
Nichifor Grigoras s-a născut la Heraclea, provincia Pont, în jurul anului 1295. El s-a stabilit la [[Constantinopol]] încă din tinereţe şi a devenit reputat pentru ştiinţa sa. În curând a aflat despre el împăratul Andronic al II-lea Paleologul, care l-a numit ''chartophylax'' (arhivar) imperial.
 
 
 
 
{{Traducere EN}}
 
  
In 1326, Gregoras proposed (in a still extant treatise) reforms in the calendar that some two hundred years later were introduced by Pope Gregory XIII on almost the same lines. However, emperor Andronicus II refused to initiate any changes for fear of disturbances. Also in 1326, Gregoras was entrusted with a number of diplomatic missions, including a legation to the Serbian king [[Stefan Uros III of Serbia|Stephan Uroš III]].  
+
În 1326, Grigoras a scris un tratat (care s-a păstrat) în care a propus o reformă a calendarului care a fost introdusă într-o formă asemănătoare peste circa două sute de ani de Papa Grigorie al XIII-lea (1572-1585). Tot în 1326, lui Grigoras i-au fost încredinţate mai multe misiuni diplomatice, între care conducerea unei solii către regele sârb [[w: Stephen Uroš III Dečanski of Serbia|Ştefan Uroš al III-lea]].  
  
After Gregoras was attacked by [[Barlaam of Calabria|Barlaam]], the famous humanist scholar and [[monasticism|monastic]] [[heretic]] of Calabria, he was with difficulty persuaded to come forward and meet Barlaam in a war of words. In the ensuing debate Barlaam was worsted by Gregoras which greatly enhanced Gregoras reputation and brought him a large number of pupils.
+
Când Grigoras a fost atacat de [[Varlaam din Calabria|Varlaam]], celebrul [[monahism|monah]] umanist ([[erezie|eretic]]) din Calabria, a fost convins cu greu să se întâlnească cu Varlaam pentru o dispută directă. În această disputăm Grigoras a ieşit învingător faţă de Varlaam, ceea ce i-a câştigat o reputaţie extraordinară şi i-a adus un mare număr de studenţi.  
  
In 1328, emperor Andronicus was dethroned by his grandson Andronicus III Palaeologus. With the downfall of his patron, Gregoras, as was the custom, shared his downfall and retired into private life. Gregoras remained loyal to the elder Andronicus. After the elder Andronicus' death Gregoras succeeded in gaining the favor of his grandson, who appointed him to take part in the unsuccessful negotiations in 1333 with the ambassadors of Pope John XXII concerning union of the Greek and Latin churches.
+
În 1328, împăratul Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) a fost detronat de nepotul său, Andronic al III-lea (1328-1341). După răsturnarea de pe tron a protectorului său, Grigoras s-a retras şi el din viaţa publică, urmând, potrivit obiceiului, soarta acestuia. Grigoras i-a rămas credincios lui Andronic al II-lea. La moartea acestuia, Grigoras a reuşit să câştige favoarea nepotului său, care l-a desemnat să ia parte la negocierile (eşuate) din 1333 cu ambasadorii papei Ioan al XXII-lea (1316-1334) de unire între Bisericile greacă şi latină.  
  
Gregoras later took an important part in the [[Hesychasm|Hesychast]] controversy, in which he violently opposed [[Gregory Palamas]], the chief supporter of the doctrine. After Palamas' position was recognized at the [[synod]] of 1351, Gregoras, who refused to agree, was practically imprisoned in a [[monastery]] until 1355. Nothing is known of his repose.
+
Mai târziu, Grigoras a jucat un rol important în controversa [[isihasm|isihastă]], în care i s-a opus brutal Sf. [[Grigorie Palama]], principalul susţinător al isihasmului. După ce poziţia susţinută de Palamas a fost recunoscută ca ortodoxă la un [[sinod]] din anul 1351, Grigoras, care a refuzat să accepte hotărârea, a fost practic închis într-o mănăstire până în anul 1355. Nu se ştie nimic despre moartea lui.
  
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
His most famous work, the ''Byzantine History'', also known as ''Roman History'', presented in 37 books covering the years 1204 to 1359, chronicles the events of the Eastern Empire from the time of the Latin conquest in the [[Fourth Crusade|fourth crusade]] of 1204 to 1359. It supplements the work of the earlier fourteenth-century historian George Pachymeres, in which Gregoras enlarged on the philosophical and theological disputes in which he had engaged. His ''Correspondence'', that contains more than 160 letters, is a rich source for knowledge of the many outstanding Eastern Roman ecclesiastical and political figures of the period. Other notable works by Gregoras include philosophical dialogues against the Sophists, studies in astronomy, a commentary on the ''Almagest'' of the second century astronomer Ptolemy, eulogies for several emperors, and the proposal for calendar reform that anticipated the calendar revision of 1582 by Pope Gregory XIII.
+
Cea mai celebră lucrare a lui, ''Istoria bizantină'', cunoscută şi ca ''Istoria romană'', structurată în 37 de cărţi înregistrează istoria [[Imperiul bizantin|Imperiului de Răsărit]] de la [[cruciada a IV-a]] din 1204 şi până în anul 1359. Lucrarea vine să completeze opera istoricului Georgios Pachymeres (1242 – cca. 1310). Grigoras prezintă în detaliu disputele filosofice şi teologice în care fusese implicat. ''Corespondenţa'' lui, care cuprinde mai mult de 160 de scrisori este o bogată sursă de informaţii cu privire la multe figuri politice şi bisericeşti excepţionale din acea perioadă. Printre lucrările importante ale lui Grigoras mai merită amintite şi dialogurile lui filosofice împotriva sofiştilor, studiile sale astronomice, un comentariu ''Almagesta'' lui Ptolemeu din Alexandria (un astronom din secolul al II-lea), discursuri funebre în memoria mai multor împăraţi şi propunerile sale de reformă a calendarului care au anticipat revizuirea operată în 1582 de Papa Grigorie al XIII-lea.  
  
 
==Surse==
 
==Surse==
*[[Wikipedia:Nicephorus_Gregoras]]
+
[[:en:Nicephorus Gregoras|OrthodoxWiki:Nicephorus Gregoras]], după:
*[http://www.britannica.com/EBchecked/topic/245466/Nicephorus-Gregoras Britannica: Nicephorus Gregoras]  
+
 
*[http://www.1911encyclopedia.org/Nicephorus_Gregoras  Nicephorus Gregoras]
+
*en: [[Wikipedia:Nicephorus_Gregoras]]
*[http://www.answers.com/topic/nicephorus-gregoras  Answers: Nicephorus Gregoras]
+
*en: [http://www.britannica.com/EBchecked/topic/245466/Nicephorus-Gregoras Britannica: Nicephorus Gregoras]  
 +
*en: [http://www.1911encyclopedia.org/Nicephorus_Gregoras  Nicephorus Gregoras]
 +
*en: [http://www.answers.com/topic/nicephorus-gregoras  Answers: Nicephorus Gregoras]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*[http://www.aob.bg.ac.rs/paob/80/pdf/269-274.pdf The Greatest Byzantine Astronomer Nicephoros Gregoras and Serbs]
+
*en: [http://www.aob.bg.ac.rs/paob/80/pdf/269-274.pdf The Greatest Byzantine Astronomer Nicephoros Gregoras and Serbs]
*[http://www.documentacatholicaomnia.eu/30_20_1295-1360-_Nicephorus_Gregoras.html Greek Opera Omnia by Migne Patrologia Graeca with analytical indexes]
+
*gr, lat: [http://www.documentacatholicaomnia.eu/30_20_1295-1360-_Nicephorus_Gregoras.html Opera Omnia în greacă, în Patrologia Graeca (Migne), cu index analitic]
  
 
[[Categorie:Teologi]]
 
[[Categorie:Teologi]]
  
 
[[en:Nicephorus Gregoras]]
 
[[en:Nicephorus Gregoras]]

Versiunea curentă din 3 februarie 2012 18:15

Nichifor Grigoras (grec. Νικηφόρος Γρηγορᾶς - Nikeforos Grigoras) a fost un învăţat care a trăit în secolul al XIV-lea în Imperiul Roman de Răsărit. A rămas celebru ca istoric, teolog, astronom şi polemist pe teme religioase din acea perioadă.

Viaţa

Nichifor Grigoras s-a născut la Heraclea, provincia Pont, în jurul anului 1295. El s-a stabilit la Constantinopol încă din tinereţe şi a devenit reputat pentru ştiinţa sa. În curând a aflat despre el împăratul Andronic al II-lea Paleologul, care l-a numit chartophylax (arhivar) imperial.

În 1326, Grigoras a scris un tratat (care s-a păstrat) în care a propus o reformă a calendarului care a fost introdusă într-o formă asemănătoare peste circa două sute de ani de Papa Grigorie al XIII-lea (1572-1585). Tot în 1326, lui Grigoras i-au fost încredinţate mai multe misiuni diplomatice, între care conducerea unei solii către regele sârb Ştefan Uroš al III-lea.

Când Grigoras a fost atacat de Varlaam, celebrul monah umanist (eretic) din Calabria, a fost convins cu greu să se întâlnească cu Varlaam pentru o dispută directă. În această disputăm Grigoras a ieşit învingător faţă de Varlaam, ceea ce i-a câştigat o reputaţie extraordinară şi i-a adus un mare număr de studenţi.

În 1328, împăratul Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) a fost detronat de nepotul său, Andronic al III-lea (1328-1341). După răsturnarea de pe tron a protectorului său, Grigoras s-a retras şi el din viaţa publică, urmând, potrivit obiceiului, soarta acestuia. Grigoras i-a rămas credincios lui Andronic al II-lea. La moartea acestuia, Grigoras a reuşit să câştige favoarea nepotului său, care l-a desemnat să ia parte la negocierile (eşuate) din 1333 cu ambasadorii papei Ioan al XXII-lea (1316-1334) de unire între Bisericile greacă şi latină.

Mai târziu, Grigoras a jucat un rol important în controversa isihastă, în care i s-a opus brutal Sf. Grigorie Palama, principalul susţinător al isihasmului. După ce poziţia susţinută de Palamas a fost recunoscută ca ortodoxă la un sinod din anul 1351, Grigoras, care a refuzat să accepte hotărârea, a fost practic închis într-o mănăstire până în anul 1355. Nu se ştie nimic despre moartea lui.

Scrieri

Cea mai celebră lucrare a lui, Istoria bizantină, cunoscută şi ca Istoria romană, structurată în 37 de cărţi înregistrează istoria Imperiului de Răsărit de la cruciada a IV-a din 1204 şi până în anul 1359. Lucrarea vine să completeze opera istoricului Georgios Pachymeres (1242 – cca. 1310). Grigoras prezintă în detaliu disputele filosofice şi teologice în care fusese implicat. Corespondenţa lui, care cuprinde mai mult de 160 de scrisori este o bogată sursă de informaţii cu privire la multe figuri politice şi bisericeşti excepţionale din acea perioadă. Printre lucrările importante ale lui Grigoras mai merită amintite şi dialogurile lui filosofice împotriva sofiştilor, studiile sale astronomice, un comentariu Almagesta lui Ptolemeu din Alexandria (un astronom din secolul al II-lea), discursuri funebre în memoria mai multor împăraţi şi propunerile sale de reformă a calendarului care au anticipat revizuirea operată în 1582 de Papa Grigorie al XIII-lea.

Surse

OrthodoxWiki:Nicephorus Gregoras, după:

Legături externe