|nume= Sf. Ierarh<br>Nectarie din Eghina

|Imagine= [[Imagine:Saint_nektarios.jpg|250 px|'''Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina''']]

|adormire= 8 noiembrie 1920

|localizare= Eghina, Grecia

|etnie= grec

|canonizare= 1961

|calendar= [[9 noiembrie]]

Văzând diavolul că nu-l poate birui cu mândria și iubirea de sine, a încercat să-l lovească pe fericitul [[ierarh]] Nectarie cu o altă armă, tot așa de periculoasă, adică cu invidia celorlalți ierarhi și slujitori ai [[Patriarhia Alexandriei|Patriarhiei Alexandriei]], aceștia vorbindu-l de rău către patriarh, cum că dorește să-i ia locul. Acest lucru a făcut ca, la 3 mai 1890, în urma unei ordonanțe date de patriarhul Sofronie, să fie eliberat din cinstea arhierească în care se afla, permițându-i-se să slujească mai departe în biserica Sfântul Nicolae. După mai puțin de două luni însă, la 11 iunie 1890, părintele Nectarie primește de la patriarh o scrisoare prin care i se cere să părăsească Egiptul. Cerându-și iertare de la toți, cu toate că nu greșise nimănui cu nimic, dovedind o adâncă [[smerenia|smerenie]], sfântul se supuse, dând slavă lui Dumnezeu, căci și cu dânsul s-a împlinit cuvântul lui [[Iisus Hristos|Iisus Hristos, Mântuitorul]] nostru, Care zice: „Fericiți veți fi, când vă vor ocărî și vă vor prigoni, și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea” (Matei 5,11). S-a retras la Atena, în luna august a anului 1890, sărac, defăimat de ai săi și nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu și în rugăciunile [[Maica Domnului|Maicii Domnului]].

Aici a fost câțiva ani predicator, profesor și director al unei școli teologice pentru preoți, până în anul 1894, reușind să formeze duhovnicește mulți tineri iubitori de Hristos, pe care îi hrănea din cuvintele Sfintei Evanghelii și cu scrierile [[Sfinții Părinți|Sfinților Părinți]]. Apoi făcea slujbe [[misionar]]e în parohiile din jurul Atenei.

Pentru toate acestea, [[diavol]]ul a ridicat asupra Sfântului Nectarie numeroase ispite, căutând să-l biruiască. Astfel, numeroși slujitori și ierarhi ai [[Biserica Ortodoxă a Greciei|Bisericii din Grecia]] s-au ridicat cu invidie asupra fericitului, făcându-i multe ispite. Dar Dumnezeu îl izbăvea din toate necazurile.

Trăind ca un înger în trup și iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, [[post]]ul și milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulți la Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria și lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia și odihnea pe toți care veneau la chilia lui. Din această cauză, diavolul, nerăbdând nevoința lui, până la sfârșitul vieții sale a ridicat împotriva Sfântului multe calomnii și vorbe rele din partea multor clerici și ierarhi greci, care, din cauza invidiei, îl cleveteau și îl acuzau, atât pe el, cât și mânăstirea lui. Dar fericitul Nectarie le răbda pe toate, în numele lui Hristos, Care locuia în inima sa.

După aproape două luni de suferință, Sfântul Nectarie și-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la [[8 noiembrie]] 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieți, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata [[Sfinți]]lor lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credință la ajutorul lui.

Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

[[Moaște]]le Sfântului Nectarie se găsesc la [[mănăstire]]a pe care a întemeiat-o în Eghina. Mâna stângă se află în [[catolicon]]ul Mănăstirii [[Marea Lavră]] din [[Sfântul Munte Athos]]. Părticele din [[moaște]]le Sfântului se mai găsesc și la [http://stnektarios.org/ Biserica Sf. Nectarie (Charlotte, Carolina de Nord)].

În România, părticele din moaștele Sf. Nectarie se găsesc la:

*[[Mănăstirea Putna]] (în Sf. [[Altar]])

Sfântul Mitropolit Nectarie al Pentapolei este unul dintre cei mai mari teologi ai începutului de secol XX, cu un nivel de pregătire academică de excepție și cu o râvnă sfântă pentru propovăduire încă de mic copil. A scris numeroase lucrări de o însemnătate și consistență ce-l îndreptățesc de cuvintele "între Sfinții Părinți ai fost încununat". Astfel în Grecia au fost publicate următoarele lucrări: "Studiu istoric asupra pricinilor Schismei" (ediție princeps 1911, în 2 volume); "Catehism Ortodox" (ediție princeps Atena 1899); "Despre nemurirea sufletului și despre sfintele pomeniri" (Atena, 1901); "Sinoadele Ecumenice ale Bisericii lui Hristos. Studiu asupra sfintelor icoane" (reeditat la Thessalonik în 1972), "Psaltirion" pus în metru liric și cu note explicative (Atena, 1908); "Theotokarion - cântări și imne închinate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Pururea Fecioarei Maria" (1907, Atena), apărut în cel puțin 6 ediții; "Cursuri de Morală creștină pentru elevii Şcolii Rizareion" (o ultimă ediție în 1992 la Atena); "Cunoaște-te pe tine însuți"; "Despre sfintele Taine"; "Hristologia..."; "Istoria Evangheliei"; "Studiu istoric despre Cinstita Cruce"; "Despre Una, Sfântă, Soborniceasca și Apostolească Biserică"; "Despre pocăință și spovedanie".

*''Despre pocăință și spovedanie'' (Editura Egumenița)

==Cărți despre Sfântul Nectarie==

[[Categorie:Episcopi]]

[[Categorie:Sfinți]]

[[Categorie:Sfinți greci]]

[[Categorie:Sfinți moderni]]

[[el:Νεκτάριος Αιγίνης]]

[[en:Nectarios of Aegina]]

[[es:Nectario de Égina]]

[[fr:Nectaire d'Égine]]