Modificări

Salt la: navigare, căutare

Neagoe Basarab

169 de octeți adăugați, 26 septembrie 2021 05:42
+imagine
A ajuns la ranguri înalte în structurile statale ale Țării Românești. Astfel, este numit succesiv în funcțiile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie 1509) și mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).
[[Fișier:Curtea de Arges 2.jpg|thumb|left|300px|Biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]], principala [[ctitor]]ie a lui Neagoe Basarab]]
După ce a ajuns pe tronul Țării Românești ([[23 ianuarie]] 1512), Neagoe Basarab a încurajat dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria. A încercat să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma și chiar să medieze conflictul dintre creștinii ortodocși și catolici. Continuând viziunea și obiectivele politice inițiate de [[Ștefan cel Mare]], a încercat să realizeze o coaliție a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcești<ref>Manole Neagoe, ''Neagoe Basarab'', București, Editura Științifică, 1971</ref>. În anul 1519, Neagoe Basarab împreună cu Ștefan al IV-lea al Moldovei (''Ștefăniță Vodă'') au trimis un ambasador la Vatican prin intermediul căruia „Basarab și aleșii săi fii Theodosie și Petru și urmașii săi și Ștefan și fiii săi” promiteau că vor participa alături de ceilalți principi creștini și de papă la „sfânta expediție împotriva lui Selim, tiranul turcilor”<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>. Totuși, Țara Românească rămâne pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman.
14.991 de modificări

Meniu de navigare