Vizualizare sursă pentru „Nabucodonosor al II-lea”

[[Image:William Blake-Nebuchadnezzar.jpg|thumb|400px|right|Nabocodonosor al II-lea]] 
'''Nabucodonosor al II-lea''' (în unele variante de traducere Nebucadneţar) a fost un împărat babilonian din sec al VI-lea. Nabucudonosor îi oferă lui [[Daniel]] conducerea trebilor Babilonului, acesta refuză demnitatea în favoarea celor trei prieteni ai lui, el rămânând la curtea împăratului în calitate de căpetenie a înţelepţilor Babilonului.<ref>Dan2.48-49</ref> Până la intrarea în robie domnia sa a fost una [[nedreptatea|nedreaptă]]  căci Daniel îl sfătuieşte să-şi răscumpere [[păcat]]ele sale prin practicarea [[dreptatea|dreptăţii]] şi nedreptăţile sale prin [[mila]] faţă de cei asupriţi.<ref>Dan4.24 iar în traducerile protestante Dan 4.27</ref> Crunta sa robie, în care a trăit ca un animal, care a durat şapte vremi şi care a fost prorocită de Daniel, îl face să se [[smerenia|smerească]]<ref>Daniel 4.37</ref> din [[mândria|trufia]]<ref>Daniel 4.27,37</ref> sa (datorată uriaşei puteri deţinute) şi să recunoască că [[Dumnezeu]] stăpâneşte şi peste împărăţia oamenilor şi o dă pe aceasta cui vrea<ref>Dan4.25,32,35</ref>(destinul său fiind asemănător cu cel al lui [[Manase]]). Şi atunci a fost reaşezat în scaunul de domnie şi puterea sa a crescut.<ref>Dan4.36</ref>[[Iezechiel]] şi [[Ieremia]] au pledat în faţa regilor Israelului pentru supunerea faţă de Nabucodonosor al II-lea căci vedeau în exilul iudeilor pedeapsa hotărâtă de [[Dumnezeu]] pentru ispăşirea [[păcat]]elor lor.<ref>Ier21.17,22.25, 27.8</ref><ref>Hărlăoanu, pag392</ref>Domnul a dat şi Egiptul pe mâna lui Nabucodonosor al II-lea.<ref>Iez.29.19</ref>

==Daniel şi Nabucudonosor==

===Daniel şi cei trei prieteni la curtea împăratului===

Dumnezeu a dat în mâinile lui Nabucudonosor pe [[Ioiachim]], împăratul lui Iuda în anul al treilea al domniei sale şi împăratul babilonian a dat poruncă să-i fie aduşi ,,vreo cîţiva din copiii lui Israel de neam împărătesc şi de viţă boierească, nişte tineri fără vreun cusur trupesc, frumoşi la chip, înzestraţi cu [[înţelepciunea|înţelepciune]] în orice ramură a ştiinţei, cu minte ageră şi pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, şi pe care să -i înveţe scrierea şi limba Haldeilor./ Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria./Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, şi anume: lui Daniel i-a pus numele Beltşaţar, lui Hanania Şadrac, lui Mişael Meşac, şi lui Azaria Abed-Nego. 

Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul acestuia şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. Acesta i-a spus că îi e [[teama|frică]] de împărat căci dacă acesta îi va găsi cu feţele mai triste decât ale celorlalţi tineri, el îşi va pune capul în primejdie. Daniel i-a spus îngrijitorului care avea grijă de el şi ceilalţi trei tineri să-i lase zece zile să mănânce numai zarzavaturi şi apă, să-i compare cu ceilalţi tineri şi să facă ce va crede. Acesta e de acord şi după zece zile aceştia erau mai bine la faţă şi mai graşi decât toţi tinerii care mâncau din bucatele împăratului. 
La vremea sorocită de împărat, Daniel şi cei trei sunt chemaţi de împărat, care vede că nu este nimeni ca ei dintre tinerii din Israel şi sunt primiţi în slujba împăratului. Iar în toate lucrurile care cereau înţelepciune şi pricepere, şi despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi vrăjitorii şi cititorii în stele, care erau în toată împărăţia lui. (Daniel, cap 1)

===Primul vis===

Nabucadneţar are un [[vis]] care-l tulbură şi pe care nu şi-l aminteşte. Le cere [[vrăjitoria|vrăjitorilor]] de la palat să-i spună visul şi să i-l tâlcuiască că altfel vor fi omorâţi şi casele lor prefăcute într-un morman de murdării. Aceştia spun că acest lucru niciun muritor nu poate face şi că de aceea nu s-a cerut niciodată de la vreun vrăjitor aşa ceva de către niciun împărat, oricât de mare şi puternic ar fi fost. [[Înţelepciunea|Înţelepţii]] începuseră să fie omorâţi, urmau Daniel şi prietenii lui. Auzind porunca împăratului, Daniel cere împăratului  să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. Apoi Daniel s-a dus în casa lui, le-a povestit [[prietenia|prietenilor]] săi cum stau lucrurile şi i-a rugat să ceară îndurarea  Dumnezeului cerurilor pentru această taină pentru ca să nu piară ei patru împreună cu toţi înţelepţii Babilonului. Taina împăratului i se descoperă într-o vedenie în timpul nopţii şi Daniel binecuvântează pe [[Dumnezeu]]l cerurilor. În esenţă era vorba de succesiunea unor domnii până la venirea domniei  lui [[Iisus Hristos|Hristos]]. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=2

,,46Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pămînt şi s'a închinat înaintea lui Daniel, şi a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare şi miresme. 

47Împăratul a vorbit lui Daniel şi a zis: ,,Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilor, şi El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!``

48Apoi împăratul a înălţat pe Daniel, şi i -a dat daruri multe şi bogate; i -a dat stăpânire peste tot ţinutul Babilonului, şi l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înţelepţilor Babilonului. 

49Daniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ţinutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului.(Daniel, cap 2)

===Cei trei prieteni ai lui Daniel în cuptorul de foc===
[[Image:Daniel. Cei trei prieteni.jpg|thumb|300px|right|Cei trei evrei în cuptorul de foc din Catacombele Priscilei din Roma, Italia, sec III-IV]] 
Împăratul Nabocodonosor al II-lea a făcut un chip de aur, înalt de 60 de coţi şi lat de 6 coţi, l-a sfinţit şi a poruncit ca toate căpeteniile (dregători, cârmuitori, judecători, legiuitori, vistiernici, căpetenii de oşti) să se închine acestui chip la semnalul dat de trâmbiţe şi celelalte instrumente muzicale. Cine nu făcea asta urma a fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. Câţiva haldei i-au pârât pe cei trei prieteni iudei ai lui Daniel, care conduceau treburile Babilonului. Împăratul s-a [[mânia|mâniat]], i-a chemat la el pe cei trei şi le-a poruncit să se închine chipului de aur. Cei trei i-au răspuns că n-au nevoie să răspundă împăratului la această cerere, adăugând că ei nu se vor închina chipului de aur indiferent dacă Dumnezeu îi va scoate de acolo sau nu. Atunci împăratul a poruncit încingerea cuptorului de şapte ori mai mult ca de obicei şi aruncarea lor acolo. Cei care i-au aruncat au fost mistuiţi de văpaia focului fiindcă porunca a fost grabnică şi cuptorul foarte înfierbântat. Cei trei prieteni ai lui Daniel, care erau legaţi, n-au păţit absolut nimic (perii capetelor lor nu se pârliseră, hainele lor erau neschimbate şi nici miros de foc nu aveau), fiind ajutaţi de un [[înger]]. Văzând acestea, Nabucodonosor le spune să iasă afară, îl binecuvântează pe Dumnezeul acestora care a trimis pe îngerul Său să-i scape pe aceştia care-şi puseseră [[nădejdea]] în El şi au preferat să moară decât [[Închinarea la dumnezei străini|să slujească altor dumnezei]]. Împăratul adaugă că oricine va vorbi de rău pe Dumnezeul celor trei va fi tăiat în bucăţi iar casa sa prefăcută într-un morman de dărâmături căci- continuă împăratul-nu există niciun Dumnezeu care să poată izbăvi precum Dumnezeul celor trei. Apoi Nabucodonosor i-a înălţat şi mai mult pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. (Daniel, cap 3)

===Al doilea vis şi experienţa lui Nabucudonosor===

Altădată, pe când trăia liniştit şi fericit, Nabucadneţar mai are un vis, care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuieşte, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuşi împăratul şi ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii şapte ani. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4 Daniel îl îndeamnă să se [[pocăinţă|pocăiască]] pentru a nu împlini toate acestea:,,Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate şi nedreptăţile tale prin milă către cei săraci şi poate că bunăstarea ta va dăinui". Dar Nabucadneţar nu-l ascultă şi, peste un an, când se plimba pe acoperişul casei sale, are un moment de [[mândria|trufie]] în care îşi arogă toate meritele pentru puterea şi strălucirea de care se bucură. Atunci se aude un glas din cer care-l anunţă că proorocia se va împlini. El a fost îndepărtat de pe tron şi a fost despuiat de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului şi i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; şapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu este cel care trăieşte şi are stăpânire veşnică peste oastea cerurilor şi împărăţia oamenilor şi o dă pe aceasta cui vrea; şi atunci a fost reaşezat în scaunul de domnie şi puterea sa a crescut. Nebucadneţar îl laudă şi-l slăveşte pe împăratul cerurilor, recunoscând că El poate să [[smerenia|smerească]] pe cel ce umblă cu [[mândria|mândrie]] (Dan4.1-37, 5.18-21)

==Luarea în robie a Ierusalimului==
,,Iehonia era de optsprezece ani când s-a făcut rege şi a domnit în Ierusalim trei luni. (...) El a făcut lucruri netrebnice în ochii Domnului, în toate, aşa cum făcuse tatăl său"(IV Regi 24,8-9).

Iată cum este evocată înfrângerea lui [[Iehonia]] în faţa lui Nabucodonosor:

,,În vremea aceea slujitorii lui Nabucodonosor, regele Babilonului, au venit asupra Ierusalimului şi au împresurat cetatea. Iar după ce slugile lui au înconjurat cetatea, a venit şi regele Nabucodonosor.

11. Şi a ieşit Iehonia, regele lui Iuda, la regele Babilonului, împreună cu mama sa, cu slujitorii săi, cu căpeteniile şi eunucii lui,

12. Şi l-a luat rob regele Babilonului în al optulea an al domniei sale;

13. Şi a scos toate comorile templului Domnului şi comorile casei domneşti, şi a sfărâmat, după cum spusese Domnul, toate vasele cele de aur pe care le făcuse Solomon, regele lui Israel, pentru templul Domnului, şi ţa dus în robie tot Ierusalimul,

14. Pe toţi fruntaşii şi pe toţi oamenii viteji, aproape zece mii de robi, cu toţi dulgherii şi fierarii, şi n-a rămas nimeni decât numai poporul ţării cel sărac. 

15. Şi a dus şi pe Iehonia la Babilon; de asemenea au dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama şi femeile regelui, pe eunucii lui şi pe puternicii ţării;

16. Toată oştirea în număr de şapte mii, teslarii, fierarii în număr de o mie, şi toţi oamenii vârstnici şi buni de oştire i-a dus regele Babilonului robi la Babilon"(IV Regi 24,10-16).

La scurt timp după cel de-al doilea război mondial, asirologul Donald J.Wiseman, pe vremea când era custode la Muzeul Britanic, a făcut o descoperire remarcabilă. El a găsit prima tăbliţă a Cronicii babiloniene între peste 80 000 de tăbliţe şi fragmente din colecţia muzeului. Aceasta avea următorul text: ''În anul al şaptelea, în luna Kislev, regele babilonian (…) a mărşăluit în ţara Hatti (Siria), a asediat cetatea lui Iuda (adică Ierusalimul) şi, în ziua a doua a lunii Adar, a cucerit cetatea şi l-a capturat pe rege''. Această dată corespunde cu [[16 martie]] 597 î.Hr. Biblia ne spune că nu numai Iehonia a fost luat prizonier, ci şi regina-mamă, liderii militari şi religioşi şi meşteşugarii. În total 10 000 de persoane au fost deportate în Babilon. (IV Regi 24, 12-16). [[Sedechia]], unchiul lui Iehonia, a fost numit rege de către Nabucodonosor al II-lea (IV Regi 24,17) <ref> J.K. Hoffmeier, ''Arheologia Bibliei'', Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref>"Atunci regele Babilonului (Nabucodonor al II-lea-n.r) a pus rege în locul lui Iehonia, pe Matania, unchiul lui Iehonia, schimbându-i numele în Sedechia."(IV Regi 24,17)


==Note==
<references />
==Bibliografie==
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2

Alfred Hărlăoanu-O istorie a mozaismului şi a Israelului antic, pag 372-384, Editura Nemira, 2001, Bucureşti, ISBN 973-569-508-1.

J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8 


[[Categorie:Împărați și regi]]
[[Categorie:Vechiul Testament]]