Marii protopsalţi români formaţi în această şcoală, apoi ei inşişi instruind pe alţii (la scurt timp Macarie Ieromonahul era numit “epistatul” celor patru scoli de psalitichie din Bucureşti), s-au adaptat, fără şovăieli şi cu toată convingerea, acestui nou sistem muzical plămădit în capitala strălucitorului Bizanţ de altădată, sistem care, datorită reducerii numărului de semne muzicale, fixării felurilor de tonuri, ca şi a tempourilor sau tacturilor (irmologic, stihiraric şi papadic) etc., aducea ceva nou în evoluţia firească a acestei arte.
Acesti Aceşti oameni, animati animaţi de dorinta dorinţa lor fierbinte de a canta cânta “pre limba patriei” si şi cu ei tot romanulromânul, au reusit sa impuna reuşit să impună de la inceput început acestui mod de cantare cântare o nota notă specific romaneascaromânească, creand creând astfel o muzica noua pastrata muzică nouă păstrată cu sfintenie si astazi in sfinţenie şi astăzi în Biserica noastranoastră.
In În Muntenia se impun cu preganata pregnanţă marii protopsalti protopsalţi ca: [[Macarie Ieromonahul]] (1775-1836), care tipareste tipăreşte la Viena, in în 1823, primele carti cărţi de muzica bisericeasca in muzică bisericească în limba romanaromână: Teoreticonul, Anastasimatariul si şi Irmologhionul;
[[Anton Pann ]] (1797-1854), care in în numai patrusprezece paisprezece ani (1841-1854) a reusit sa reuşit să dea la luminalumină, in în tipografie proprie, patrusprezece paisprezece titluri de carti cărţi de muzica bisericeascamuzică bisericească, la care, daca adaugam numarul dacă adăugăm numărul volumelor si şi al retiparirilorretipăririlor, ajungem la o cifra impresionantacifră impresionantă;Stefanache [[Ştefanache Popescu ]] (1824-1910) a continuat munca celor doi, lasand lăsând apoi stafeta ştafeta ilustrului sau său ucenic [[Ion Popescu-Pasarea Pasărea]] (1871-1943), care l-a depasit depăşit chiar si şi pe Anton Pann prin numarul tipariturilor numărul tipăriturilor muzicale. Tot aici in în Muntenia au activat: [[Varlaam protosinghelul ]] (1808-1894), cu ale sale inspirate axioane (Vrednica esti''Vrednică eşti'', Ingerul ''Îngerul a strigat'') si raspunsuri şi răspunsuri liturgice pe glasul 5; [[Ghelasie arhimandritul (Basarabeanul) ]] († dupa după 1854), creatorul frumoasei si atat şi atât de popularei Doxologii pe glasul 5; [[Neagu Ionescu ]] (1837-1917) si şi [[Nicolae Severeanu ]] (1864-1941), reprezentantii scolii reprezentanţii şcolii buzoiene; [[Amfilohie Iordanescu Iordănescu]] (cca. 1870-cca. 1934), [[Anton Uncu ]] (1909-1976) si multi altiişi mulţi alţii.
In În Moldova se remarca protopsaltii remarcă protopsalţii [[Dimitrie Suceveanu ]] (1813-1898), devenit celebru prin toata toată activitatea sa muzicalamuzicală, dar mai ales prin alcatuirea si tiparirea in romaneste alcătuirea şi tipărirea în româneşte a Idiomelosului unit cu Doxastarul, la Neamt in Neamţ în 1856/1857; [[Nectarie Frimu]], devenit arhiereul Nectarie Tripoleos († dupa după 1850); [[Iosif Naniescu ]] (1818-1902), de la care ne-au ramas rămas celebrele raspunsuri răspunsuri liturgice pe glasul 8, pastrate păstrate cu sfintenie si astazisfinţenie şi astăzi, alaturi alături de cele ale lui Anton Pann, pe glasul 5, in în forma lor neschimbata neschimbată – creatii creaţii pur romanestiromâneşti; [[Filotei Morosanu Moroşanu]] (1876-1951), de la manastirea VaratecMănăstirea Văratec, alcatuitorul alcătuitorul melodiei pe glasul 8 al imnului de la Vecernie “Lumina lina”“Lumină lină”, melodie ce cunoaste astazi cunoaşte astăzi cea mai larga raspandire largă răspândire la romaniromâni; [[Victor Ojog ]] (1909-1973), care a alcatuit si alcătuit şi a tiparit tipărit ''Anastasimatarul Sf. Manastiri Neamt sMănăstiri Neamţ'' ş.a.
In În Transilvania si şi Banat activeaza urmatoriiactivează următorii: [[George Ucenescu ]] (1830-1896), de la scoala romaneasca şcoala românească din ScheiiŞcheii-BrasovuluiBraşovului, “student al domnului Anton Pann”; [[Dimitrie Cuntan Cunţan]] (1837-1910), [[Trifon Lugojan ]] (1874-1948), [[Atanasie Lipovan ]] (1874-1947) si altiişi alţii, ca unii care au consemnat in în scris toate cantarile bisericesti cântările bisericeşti care circulau pe cale orala in orală în aceste parti părţi de taraţară, unde muzica bizantina bizantină se raspandise in egala masurarăspândise în egală măsură.
==Reforma muzicii bisericeşti din secolul XX==
