Modificări

Salt la: navigare, căutare

Muntele Latros

860 de octeți adăugați, 17 februarie 2017 20:25
corecturi traducere, cu mici completări
{{În curs}}'''Muntele Latros''' (gr. Λάτρος - în epoca bizantină; gr. Λάτμος Latmos - în antichitate) este un masiv muntos din Asia Mică, în sud-vestul Turciei de azi, situat la aproximativ 42 km nord-est de Milet, vizibil din insulele grecești Samos și Patmos.
Începând cu secolul al X-lea, Muntele Latros a cunoscut o mare înflorire spirituală, devenind unul din dintre principalele centre monastice al monahale ale lumii ortodoxe bizantine, împreună cu Muntele Olimp din Bitinia, [[Muntele Athos]], Muntele Ganos (Tracia) și așezările monastice din Sicilia și din Calabria.
==Istorie==
În secolul al VII-lea începe a început dezvoltarea rapidă a islamului și extinderea Califatul Califatului arab prin capturarea provinciile provinciilor sudice ale [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]]: Egipt, Palestina și Siria. În aceste locuri a existat exista o îndelungată tradiție îndelungată a [[Monahism|vieții monasticemonasticăl]], dar ocupația islamului îi împinge cucerirea musulmană i-a împins pe unii [[călugăr]]i să părăsească regiunea și să își abandoneze mănăstirile, strămutându-se mute în provinciile bizantine libere.
După Potrivit [[tradiție]]i, începuturile vieții monastice în monahale pe muntele Latros datează din secolul al VII-lea și sunt , fiind legate de venirea unor comunități de călugări din [[Muntele Sinai]], care au fondat o serie întemeiat aici un întreg ansamblu de mănăstiri . Începând de atunci, pe parcursul mai multor secole, muntele Latros a devenit unul dintre cele mai importante centre monahale din Imperiul Bizantin, la fel de cunoscut ca și Muntele Athos sau schituri în LatrosOlimpul Bitiniei.
În a doua jumătate a secolului al VIII-lea Muntele Latros avea deja un anume statut și recunoaștere, pentru că în anul 787, pe lista participanților la cea de a doua reuniune a Sinodului al II-lea de la [[Niceea]] este menționat ca prezent [[stareț]]ul Isidor din Latros.
Între secolele VIII și X. Cuviosul Arsenie din Latros fiind strategos ale temei Kivirreoty, el aici a devenit călugăr fost tuns în monahism și a slujit ca stareț al mănăstirii a servit KellivarovKellivarilor cuviosul Arsenie din Latros, viitorul ''strateg'' (comandat militar) al ''themei'' Kivirreotis (în sudul Asiei Mici).
În anul 863 Stratig Frakisiyskoy a temei, Petroniusstrategul themei Tracia, Petroniu, fratele împărătesei Teodora și unchiul împăratului Mihail al III-lea a venit pentru o binecuvântare venea la monahul Ioan Latriotul ca să ia binecuvântarea acestuia în lupta cu împotriva sarazinilor la latriyskomu monahul Ioan [2]. Ulterior, la pentru ca mai apoi, pe 3 august 863, a fost învins acesta să iasă învingător în lupta împotriva lui Emir Melitina Omar, emirul de Melitene (Malatya, în sud-estul Asiei Mici).
La începutul secolului al X -lea, în mănăstirea Kariya, situată Caria de pe muntele Latros înrolat ca un călugăr adolescent Paul intra în monahism Pavel - viitorul cuvios Pavel din Latros, aflat atunci încă la vârsta adolescenței. La În acea vreme , în Latros existau trei mănăstiri:. Kellivarov a Kellivarilor (de asemenea, numit Lamponenumită și Lamponiu), Mănăstirea Kariya Caria și Mănăstirea Mântuitorului<ref>Kazhdan, Alexander, ed. (1991), ''Oxford Dictionary of Byzantium'', Oxford University Press, сс. 1188–1189, ISBN 978-0-19-504652-6</ref>.
În prima jumătate a secolului al IX-lea, cuviosul [[Iosif Imnograful]] întră intra în monahism la într-una din dintre mănăstirile din Muntele Latros.
În anii 920-930 , Cuviosul Pavel a fondat întemeiat Mănăstirea StolpnyjNăscătoarei de Dumnezeu - a Pilastrului, care a primit mai târziu numele Sf. Pavel fondatorului său și a devenit mănăstirea principală principala mănăstire a centrului monastic monahal din Latros. Există dovezi conform mărturii potrivit cărora corespondența cu Pavel a condus între împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul ar fi avut loc un schimb de scrisori.
Cuviosul Acachie din Latros ([[3 ianuarie]]) a fondat întemeiat aici Mănăstirea Sfânta Fecioară aici MirsinonskoyNăscătoarei de Dumnezeu - Mirsinonos.
În secolul al X mănăstirile din Imperiul Bizantin au fost marile proprietarii , printre care și cele de la muntele Latros erau mari proprietari de pământ, au existat o excepție și latriyskie mănăstiri: {{Citat|... În mănăstirea proprietatea mănăstirii Sf. Proprietate. Pavel a fost se afla o mare parte importantă a teritoriului munții Latrskoy muntelui Latros, iar mănăstirea Lamponiu, aflată în apropriere stăpânea locul numit Dracontis și din apropiere mănăstirii aflate în proprietatea Lampone teren Draco si Cherit Pelekaneey câmpia Pelecania ... |''Acta et Diplomata Graeca Aevi Medii'' <ref>F. Miklosich et J. Miiller. ''Acta et diplomata Graeca Medii Aevi'', 1870-1890, vol.IV. р. 309. 21—23.</ref>}}Cea mai înaltă Centrului monahal din Latros a cunoscut o perioadă de maximă înflorire a centrului monahal până în secolul al XI-lea. În 1079, mănăstirile latriyskie supuse raiduri de către turci latriote au intrat sub stăpânirea turcilor selgiucizi, confiscate de acel moment, care au cucerit atunci aproape toate din toată Asia Mică.
După ce au trecut printr-o nouă perioadă de înflorire în epoca Imperiului sub Imperiul de la Niceea (1204-1260), mănăstirile de la Muntele Latros au început intrat din nou și definitiv să scadăîn declin, odată cu criza generală în contextul crizei generale a Imperiului Bizantin și , după căderea acestei păți a Asiei Mini Mici în mâinile turcilor sub împăratul în vremea împăratului Mihail Paleologu Paleologul (1259-1284).
În anul 1222, au existat în împrejurimile muntelui mai existau 11 mănăstiri în imediata apropiere a muntelui (16 după alte surse), și numeroase așezări pustnicești.
La sfârșitul secolului al XIII-lea Patriarhul Atanasie al Constantinopolului a stat viețuit aici pentru în pustnicie o lungă perioadă de timp ca un pustnic.
Ultima mențiune oficială a mănăstirilor din Latros se găsește în Actul patriarhal din 1360<ref>''Byzantine Monastic Foundation Documents''. tom. I, p. 137</ref>.
==Sfinți și personalități==
Les saints du Sfinții și cuvioșii din Latros vénérés par l’Église sont , cinstiți de Biserica Ortodoxă sunt: S. * Cuviosul [[Pavel din Latros|Pavel]], prăznuit pe [[15 decembrie]]*Cuviosul [[Arsenie din Latros|Arsenie]], S. Arsène [[13 decembrie]]*Cuviosul Avraam, S. Abraham [[24 martie]], S. Nicéphore de *Sfântul Nichifor din Milet , [[2 iunie]], *Sfânta Anastasia, S. Anastase [[15 mai et surtout S.]] *Cuviosul Hristodul*Cuviosul Acachie
==Surse==
* (en) [https://en.wikipedia.org/wiki/Be%C5%9Fparmak_MountainsWikipedia:Beşparmak Mountains]* (ru): [https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%B5%D1%88%D0%BF%D0%B0%D1%80%D0%BC%D0%B0%D0%BA_(%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D1%85%D1%80%D0%B5%D0%B1%D0%B5%D1%82Wikipedia:Бешпармак (горный хребет)]*ru: [https://drevo-info.ru/articles/22677.html Latros], în Enciclopedia Ortodoxă Liberă "Drevo"
* Sinaxarul părintelui Macarie de la Simonos-Petras
6.119 modificări

Meniu de navigare