Mitropolia Banatului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: '''Mitropolia Banatului''' este o subdiviziune a Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul la Timișoara. A fost înființată la data de 3 iulie 19...)
 
m (Mitropoliți ai Banatului: leg. int.)
 
(Nu s-au afișat 37 de versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Mitropolia Banatului''' este o subdiviziune a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], cu sediul la Timișoara. A fost înființată la data de [[3 iulie]] 1947. Primul [[mitropolit]] al Banatului, Vasile Lăzărescu, a fost în[[scaun]]at la [[26 octombrie]] în același an.
+
[[Imagine:Catedrala-Ortodoxa-Timisoara.jpg|thumb|right|250px|Catedrala Mitropolitană din Timișoara]]
 +
'''Mitropolia Banatului''' este a șasea [[mitropolit|mitropolie]] a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] din interiorul granițelor României, în ordinea canonică desemnată de statutele BOR. Mitropolia Banatului are sediul la Timișoara.
  
 +
==Istoric==
 +
Mitropolia Banatului a fost înființată la data de [[3 iulie]] 1947. Primul [[mitropolit]] al Banatului, [[Vasile Lăzărescu]], a fost [[scaun|înscăunat]] la [[26 octombrie]] în același an.
 +
 +
Noua mitropolie avea ca eparhii sufragane [[Arhiepiscop]]ia Timișoarei și [[Episcop]]ia Caransebeșului. Acea perioadă era însă marcată din nefericire de încercările regimului comunist ateu care dorea prin orice mijloace lichidarea religiei prin persecutarea tuturor Bisericilor și comunităților religioase. Din acest motiv, Episcopia Caransebeșului a fost desființată fiind contopită cu cea a Timișoarei sub titulatura de „Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului”. Pentru ca Mitropolia Banatului să nu rămână cu o singură eparhie sufragană, la ea a fost alipită Episcopia Aradului.
 +
 +
ÎPS Vasile Lăzărescu a păstorit Mitropolia Banatului până în anul 1961, când a fost silit să se retragă, din rațiuni politice. Autoritățile comuniste i-au stabilit domiciliu forțat la [[Mănăstirea Cernica|Cernica]], unde și-a găsit sfârșitul în condiții încă neelucidate la [[21 februarie]] 1969.
 +
 +
La 17 februarie 1962 Colegiul Electoral al Patriarhiei Române l-a ales pe ÎPS [[Nicolae Corneanu]] ca Arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și Mitropolit al Banatului. Întronarea acestuia s-a făcut la 4 martie 1962 în [[Catedrala Ortodoxă din Timișoara|Catedrala Mitropolitană din Timișoara]] de către [[patriarh]]ul [[Iustinian Marina]] și alți membri ai [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]], în prezența multor preoți și credincioși din Banat. În cuvântarea rostită cu acest prilej, ÎPS Nicolae Corneanu spunea: „''în clipele acestea solemne fac juruință în fața lui Dumnezeu și a voastră de a nu precupeți nimic întru împlinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu, îndrumător și conducător al turmei duhovnicești ce mi s-a dat spre păstorire, așa încât să pot spune mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm «pe cei ce mi-ai dat... astfel i-am păzit că n-a pierit nici unul dintre ei»''”.<ref>Revista ''Mitropolia Banatului'', anul XII, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1962, pp. 40-41.</ref>
 +
 +
În anul 1994 este reparată nedreptatea săvârșită în anii '50, prin reînființarea și alegerea ierarhului pentru noua Episcopie a Caransebeșului. Mitropolia Banatului rămâne de atunci cu trei eparhii, până când Sfântul Sinod decide ca, odată cu înființarea eparhiilor ortodoxe românești de la Gyula (1999) și de la Vârșeț (2001), acestea să depindă de Mitropolia cu sediul la Timișoara. În anul 2009, partea administrativ-bisericească a județului Hunedoara se desprinde de Episcopia Aradului, devenind eparhie de sine stătătoare, cu titulatura „Episcopia Devei și Hunedoarei”. Eparhia Aradului va fi apoi înălțată la rangul de arhiepiscopie, prin hotărârea Sfântului Sinod. Tot reorganizarea bisericească de atunci va face ca eparhiile de la Gyula și de la Vârșeț să depindă direct de Patriarhia Română.
 +
 +
În prezent, Mitropolia Banatului are în componență trei eparhii (Timișoara, Arad și Caransebeș), căci, potrivit celor hotărâte recent de Sfântul Sinod, eparhia Devei și Hunedoarei a trecut sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu.
 +
 +
==Mitropoliți ai Banatului==
 +
[[Imagine:Nicolae_Corneanu.jpg|thumb|right|220px|ÎPS Nicolae Corneanu, fost [[Mitropolit]] al Banatului]]
 +
* ÎPS [[Vasile Lăzărescu]] (1947 - 1962)
 +
* ÎPS [[Nicolae Corneanu]] (1962 - 2014)
 +
* ÎPS [[Ioan (Selejan) al Banatului|Ioan Selejan]] (din 2014<ref>[https://ro.stiri.yahoo.com/arhiepiscopul-covasnei-%C5%9Fi-harghitei-noul-mitropolit-al-banatului-104817463.html ro.stiri.yahoo.com: Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, noul mitropolit al Banatului], accesat 16 decembrie 2014</ref><ref>[http://patriarhia.ro/patriarhul-romaniei-l-a-intronizat-pe-noul-mitropolit-al-banatului-7792.html Site-ul oficial al Patriarhiei Române: ''Patriarhul României l-a întronizat pe noul Mitropolit al Banatului'', 28 decembrie 2014.]</ref>)
 +
 +
==Mitropolia Banatului în prezent==
 +
Chiar și în perioada nefastă pentru [[Biserica Ortodoxă Română]], dintre anii 1947–1989, prin buna chivernisire a conducerii Mitropoliei Banatului, a început construcția, repararea sau finalizarea a zeci de locașuri de cult, parohiale sau mănăstirești. În acest timp, au fost restaurate toate bisericile din lemn din zona Făgetului, iar multe alte locașuri de cult au fost împodobite cu pictură. „''N-a existat biserică sau capelă, nereparată, în acești din urmă ani. Unde n-a existat pictură, s-a executat acum, prin pictori autorizați''”, se arăta în raportul Adunării Eparhiale din anul 1970.<ref name="Mitropolia">[http://mitropolia-banatului.ro/?page_id=5830 Mitropolia Banatului în ultimii 50 de ani]</ref>
 +
 +
În aprilie 1993, ca un act reparator și de dreptate istorică, împlinind testamentul primului mitropolit al restauratei Mitropolii a Banatului, osemintele mitropolitului [[Vasile Lăzărescu]] (1947–1961) au fost aduse din cripta familială de la Cornești, unde fusese înmormântat în anul 1969 și reînhumate sub altarul catedralei mitropolitane, de față fiind membrii Sinodului Mitropolitan, clerici, monahi și o mulțime de credincioși.
 +
 +
Un important factor de spiritualitate ortodoxă al Mitropoliei Banatului îl constituie [[Catedrala Ortodoxă din Timișoara|catedrala mitropolitană din Timișoara]], lăcaș de cult unde se desfășoară cele mai multe slujbe cu [[arhiereu]] și unde, de regulă, participă la sfintele slujbe mulți credincioși din oraș și din împrejurimi. Îndeosebi, [[hram]]ul Sf. Ierarh [[Iosif cel Nou de la Partoș]], de la [[15 septembrie]], reunește numeroși pelerini și închinători din toată țara, mai ales că, începând cu anul 1956, sfintele sale [[moaște]] sunt adăpostite în catedrală. Împlinirea, în anul 1996, a 50 de ani de la [[târnosire]]a catedralei, a fost marcată prin mai multe festivități, care au culminat cu oficierea Sfintei Liturghii arhierești, la catedrală, în chiar ziua aniversării acesteia. Aniversarea, un an mai târziu, a 50 de ani de la înființarea Mitropoliei Banatului (1947–1997), a fost sărbătorită, printre altele, prin săvârșirea Sfintei Liturghii la catedrală, în ziua de 26 octombrie, la care au slujit toți ierarhii eparhiilor Mitropoliei Banatului.<ref name="Mitropolia"/>
 +
 +
Perioada de după anul 1990 este caracterizată și prin ridicarea multor lăcașuri de cult în Timișoara (Zona Dacia, Calea Aradului, Zona Soarelui, Calea Lugojului, Zona Pârvan, Fabric Vest, Zona Tipografilor ș.a.), precum și în cuprinsul întregii eparhii (Lugoj, Deta, Dumbrava, bisericile de la mănăstirile Săraca și Timișeni ș.a.). La începutul anului 2012, erau în construcție bisericile din Cruceni, Lugoj – Dealul Viilor, Timișoara – Zona Tipografilor, Iecea Mică, Timișoara – Zona Steaua, Timișoara – Ciarda Roșie, Recaș II, Făget, Săcălaz, Sânpetru Mic, Gottlob, mănăstirea Dobrești ș.a. Multe biserici din eparhie au fost târnosite, altele doar binecuvântate, urmând a fi împodobite cu pictură. Catedrala mitropolitană a trecut și ea, în anii din urmă (2006–2012), prin importante refaceri interioare (desprăfuirea picturii, recondiționarea iconostasului și a policandrelor, împodobirea sfântului altar etc.) și exterioare (acoperișul pridvoarelor laterale, refacerea țiglei, a grilajelor de la clopotniță), fiind dotată și cu un sistem audio performant.<ref name="Mitropolia"/>
 +
 +
În anul 2008 tipografia arhidiecezană a trecut printr-un amplu proces de modernizare, fiind achiziționate utilaje noi, din import. A fost înființată de asemenea, societatea de editură și tipografie „Partoș”.
 +
 +
În cursul anului 2005 s-a înființat studioul de radio „Învierea”, ale cărui emisiuni erau difuzate de Radio Reșița, Radio Timișoara și Radio Europa Nova Timișoara. De asemenea, postul de televiziune Europa Nova Lugoj transmite săptămânal o emisiune religioasă, susținută de protopopiatul ortodox român din localitate. Începând din anul 2009, studioul de radio „Învierea” colaborează pentru realizarea de emisiuni, reportaje și documentare cu postul de televiziune TRINITAS TV și cu Radio TRINITAS, ale Patriarhiei Române.<ref name="Mitropolia"/>
 +
 +
În ceea ce privește învățământul teologic și religios, trebuie amintită hotărârea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Timișoarei, din la 10 decembrie 1992, privind înființarea Facultății de Teologie din Timișoara. Senatul Universității de Vest din Timișoara a avizat favorabil propunerea făcută, iar Ministerului Învățământului a aprobat înființarea Facultății de Teologie Ortodoxă. Studiile teologice au debutat în anul universitar 1993–1994, cu specializările: Teologie Pastorală și Teologie Litere, cărora, în anul universitar 1996–1997, li s-a alăturat specializarea Teologie Istorie. Începând cu anul universitar 2005–2006 a fost implementat programul Bologna, cursul de licență cuprinzând două specializări: Teologie Pastorală (cu 4 ani de studii) și Teologie Didactică (cu 3 ani de studii). Din anul 2005, titulatura Facultății, din care face parte secția de Teologie Ortodoxă, s-a schimbat în Facultatea de Litere, Istorie și Teologie. Tot în acel an (2005), se înființează și cursurile de masterat în Teologie, care se vor diversifica de-a lungul anilor. La începutul anului 2012, la secția de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie studiau 234 studenți, dintre care: 192 la Teologie Pastorală și 42 la Teologie Didactică.<ref name="Mitropolia"/>
 +
[[Imagine:Mitropolia_Banatului.jpg|thumb|right|360px|Organizarea actuală a Mitropoliei Banatului]]
 +
 +
===Eparhii componente===
 +
În prezent, Mitropolia Banatului are în componență următoarele eparhii<ref>[http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf Statutul BOR]</ref>:
 +
* [[Arhiepiscopia Timișoarei]], cu sediul în municipiul Timișoara
 +
* [[Arhiepiscopia Aradului]], cu sediul în municipiul Arad
 +
* [[Episcopia Caransebeșului]], cu sediul în municipiul Caransebeș
 +
* [[Episcopia Daciei Felix]], cu sediul administrativ în Vârșeț (Serbia)
 +
* [[Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria]], cu sediul în Gyula
 +
 +
==Note==
 +
<references/>
  
 
==Surse==
 
==Surse==
 +
* Suciu, I. D., ''Monografia Mitropoliei Banatului'', Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara,  1977.
 +
* [http://mitropolia-banatului.ro/?page_id=5830 Mitropolia Banatului în ultimii 50 de ani]
 
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Banatului Wikipedia.ro - Mitropolia Banatului]
 
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Banatului Wikipedia.ro - Mitropolia Banatului]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 +
* [http://mitropolia-banatului.ro/ Mitropolia Banatului]
  
 
+
[[Categorie:Jurisdicții]]
[[Categorie:Jurisdicţii]]
 
 
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română]]
 
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română]]
 +
[[Categorie:Eparhii românești]]

Versiunea curentă din 24 aprilie 2020 17:18

Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Mitropolia Banatului este a șasea mitropolie a Bisericii Ortodoxe Române din interiorul granițelor României, în ordinea canonică desemnată de statutele BOR. Mitropolia Banatului are sediul la Timișoara.

Istoric

Mitropolia Banatului a fost înființată la data de 3 iulie 1947. Primul mitropolit al Banatului, Vasile Lăzărescu, a fost înscăunat la 26 octombrie în același an.

Noua mitropolie avea ca eparhii sufragane Arhiepiscopia Timișoarei și Episcopia Caransebeșului. Acea perioadă era însă marcată din nefericire de încercările regimului comunist ateu care dorea prin orice mijloace lichidarea religiei prin persecutarea tuturor Bisericilor și comunităților religioase. Din acest motiv, Episcopia Caransebeșului a fost desființată fiind contopită cu cea a Timișoarei sub titulatura de „Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului”. Pentru ca Mitropolia Banatului să nu rămână cu o singură eparhie sufragană, la ea a fost alipită Episcopia Aradului.

ÎPS Vasile Lăzărescu a păstorit Mitropolia Banatului până în anul 1961, când a fost silit să se retragă, din rațiuni politice. Autoritățile comuniste i-au stabilit domiciliu forțat la Cernica, unde și-a găsit sfârșitul în condiții încă neelucidate la 21 februarie 1969.

La 17 februarie 1962 Colegiul Electoral al Patriarhiei Române l-a ales pe ÎPS Nicolae Corneanu ca Arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și Mitropolit al Banatului. Întronarea acestuia s-a făcut la 4 martie 1962 în Catedrala Mitropolitană din Timișoara de către patriarhul Iustinian Marina și alți membri ai Sfântului Sinod, în prezența multor preoți și credincioși din Banat. În cuvântarea rostită cu acest prilej, ÎPS Nicolae Corneanu spunea: „în clipele acestea solemne fac juruință în fața lui Dumnezeu și a voastră de a nu precupeți nimic întru împlinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu, îndrumător și conducător al turmei duhovnicești ce mi s-a dat spre păstorire, așa încât să pot spune mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm «pe cei ce mi-ai dat... astfel i-am păzit că n-a pierit nici unul dintre ei»”.[1]

În anul 1994 este reparată nedreptatea săvârșită în anii '50, prin reînființarea și alegerea ierarhului pentru noua Episcopie a Caransebeșului. Mitropolia Banatului rămâne de atunci cu trei eparhii, până când Sfântul Sinod decide ca, odată cu înființarea eparhiilor ortodoxe românești de la Gyula (1999) și de la Vârșeț (2001), acestea să depindă de Mitropolia cu sediul la Timișoara. În anul 2009, partea administrativ-bisericească a județului Hunedoara se desprinde de Episcopia Aradului, devenind eparhie de sine stătătoare, cu titulatura „Episcopia Devei și Hunedoarei”. Eparhia Aradului va fi apoi înălțată la rangul de arhiepiscopie, prin hotărârea Sfântului Sinod. Tot reorganizarea bisericească de atunci va face ca eparhiile de la Gyula și de la Vârșeț să depindă direct de Patriarhia Română.

În prezent, Mitropolia Banatului are în componență trei eparhii (Timișoara, Arad și Caransebeș), căci, potrivit celor hotărâte recent de Sfântul Sinod, eparhia Devei și Hunedoarei a trecut sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu.

Mitropoliți ai Banatului

ÎPS Nicolae Corneanu, fost Mitropolit al Banatului

Mitropolia Banatului în prezent

Chiar și în perioada nefastă pentru Biserica Ortodoxă Română, dintre anii 1947–1989, prin buna chivernisire a conducerii Mitropoliei Banatului, a început construcția, repararea sau finalizarea a zeci de locașuri de cult, parohiale sau mănăstirești. În acest timp, au fost restaurate toate bisericile din lemn din zona Făgetului, iar multe alte locașuri de cult au fost împodobite cu pictură. „N-a existat biserică sau capelă, nereparată, în acești din urmă ani. Unde n-a existat pictură, s-a executat acum, prin pictori autorizați”, se arăta în raportul Adunării Eparhiale din anul 1970.[4]

În aprilie 1993, ca un act reparator și de dreptate istorică, împlinind testamentul primului mitropolit al restauratei Mitropolii a Banatului, osemintele mitropolitului Vasile Lăzărescu (1947–1961) au fost aduse din cripta familială de la Cornești, unde fusese înmormântat în anul 1969 și reînhumate sub altarul catedralei mitropolitane, de față fiind membrii Sinodului Mitropolitan, clerici, monahi și o mulțime de credincioși.

Un important factor de spiritualitate ortodoxă al Mitropoliei Banatului îl constituie catedrala mitropolitană din Timișoara, lăcaș de cult unde se desfășoară cele mai multe slujbe cu arhiereu și unde, de regulă, participă la sfintele slujbe mulți credincioși din oraș și din împrejurimi. Îndeosebi, hramul Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, de la 15 septembrie, reunește numeroși pelerini și închinători din toată țara, mai ales că, începând cu anul 1956, sfintele sale moaște sunt adăpostite în catedrală. Împlinirea, în anul 1996, a 50 de ani de la târnosirea catedralei, a fost marcată prin mai multe festivități, care au culminat cu oficierea Sfintei Liturghii arhierești, la catedrală, în chiar ziua aniversării acesteia. Aniversarea, un an mai târziu, a 50 de ani de la înființarea Mitropoliei Banatului (1947–1997), a fost sărbătorită, printre altele, prin săvârșirea Sfintei Liturghii la catedrală, în ziua de 26 octombrie, la care au slujit toți ierarhii eparhiilor Mitropoliei Banatului.[4]

Perioada de după anul 1990 este caracterizată și prin ridicarea multor lăcașuri de cult în Timișoara (Zona Dacia, Calea Aradului, Zona Soarelui, Calea Lugojului, Zona Pârvan, Fabric Vest, Zona Tipografilor ș.a.), precum și în cuprinsul întregii eparhii (Lugoj, Deta, Dumbrava, bisericile de la mănăstirile Săraca și Timișeni ș.a.). La începutul anului 2012, erau în construcție bisericile din Cruceni, Lugoj – Dealul Viilor, Timișoara – Zona Tipografilor, Iecea Mică, Timișoara – Zona Steaua, Timișoara – Ciarda Roșie, Recaș II, Făget, Săcălaz, Sânpetru Mic, Gottlob, mănăstirea Dobrești ș.a. Multe biserici din eparhie au fost târnosite, altele doar binecuvântate, urmând a fi împodobite cu pictură. Catedrala mitropolitană a trecut și ea, în anii din urmă (2006–2012), prin importante refaceri interioare (desprăfuirea picturii, recondiționarea iconostasului și a policandrelor, împodobirea sfântului altar etc.) și exterioare (acoperișul pridvoarelor laterale, refacerea țiglei, a grilajelor de la clopotniță), fiind dotată și cu un sistem audio performant.[4]

În anul 2008 tipografia arhidiecezană a trecut printr-un amplu proces de modernizare, fiind achiziționate utilaje noi, din import. A fost înființată de asemenea, societatea de editură și tipografie „Partoș”.

În cursul anului 2005 s-a înființat studioul de radio „Învierea”, ale cărui emisiuni erau difuzate de Radio Reșița, Radio Timișoara și Radio Europa Nova Timișoara. De asemenea, postul de televiziune Europa Nova Lugoj transmite săptămânal o emisiune religioasă, susținută de protopopiatul ortodox român din localitate. Începând din anul 2009, studioul de radio „Învierea” colaborează pentru realizarea de emisiuni, reportaje și documentare cu postul de televiziune TRINITAS TV și cu Radio TRINITAS, ale Patriarhiei Române.[4]

În ceea ce privește învățământul teologic și religios, trebuie amintită hotărârea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Timișoarei, din la 10 decembrie 1992, privind înființarea Facultății de Teologie din Timișoara. Senatul Universității de Vest din Timișoara a avizat favorabil propunerea făcută, iar Ministerului Învățământului a aprobat înființarea Facultății de Teologie Ortodoxă. Studiile teologice au debutat în anul universitar 1993–1994, cu specializările: Teologie Pastorală și Teologie Litere, cărora, în anul universitar 1996–1997, li s-a alăturat specializarea Teologie Istorie. Începând cu anul universitar 2005–2006 a fost implementat programul Bologna, cursul de licență cuprinzând două specializări: Teologie Pastorală (cu 4 ani de studii) și Teologie Didactică (cu 3 ani de studii). Din anul 2005, titulatura Facultății, din care face parte secția de Teologie Ortodoxă, s-a schimbat în Facultatea de Litere, Istorie și Teologie. Tot în acel an (2005), se înființează și cursurile de masterat în Teologie, care se vor diversifica de-a lungul anilor. La începutul anului 2012, la secția de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie studiau 234 studenți, dintre care: 192 la Teologie Pastorală și 42 la Teologie Didactică.[4]

Organizarea actuală a Mitropoliei Banatului

Eparhii componente

În prezent, Mitropolia Banatului are în componență următoarele eparhii[5]:

Note

Surse

Legături externe