Mitrofan al Buzăului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(referințe)
Linia 1: Linia 1:
 
'''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.
 
'''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.
  
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului Dositei al [[Ierusalim]]ului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.
+
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului Dositei al [[Ierusalim]]ului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210</ref>
  
 
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/>
 
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/>

Versiunea de la data 5 martie 2015 10:16

Mitrofan al Buzăului a fost un episcop de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.

Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul monahal la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.[1] Numele său apare menționat în tipăriturile „Psaltirea slavo-română” (1680), „Molitvelnicul de-nțeles” (1681) și „Viața și petrecerea sfinților” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „Întâmpinare în contra primatului papei” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „Dialog contra ereziilor”.[2]

Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea eparhie până în vara anului 1686.[1]

În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi moaştele Sf. Ioan cel Nou ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, Șerban Cantacuzino, mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit Biblia de la București[3], prima traducere integrală a Bibliei în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare[4]. Tot aici a mai tipărit „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur” (1691) precum și câteva cărți grecești.

La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului, fiind propus și susținut de Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.[1]

Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat:

  • Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă, prima traducere în românește (1691)
  • Cele 12 Mineie (1698), tipărite pentru prima oară în țările române
  • Evhologhionul (1699-1701)
  • Octoihul (1700)
  • Triodul (1700)
  • Penticostarul (1701)
  • Liturghierul (1702)

Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și ctitor al schitului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea).

Referințe

  1. 1,0 1,1 1,2 Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.
  2. Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210
  3. Arhim. dr. Policarp Chițulescu: Episcopul Mitrofan al Buzăului, Lumina.ro, 8 iunie 2011
  4. Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5

Bibliografie

  • Cocora, Gabriel, Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului, în Tipar și cărturari, Editura Litera, 1977.