Mitrofan al Buzăului: Diferență între versiuni
m (coform Cler (formule de adresare)) |
|||
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
+ | {{Cutie Biografie Episcopi | ||
+ | | Nume = PS Mitrofan al Buzăului | ||
+ | | Imagine = [[Fișier:Mitrofan-al-Buzaului.jpg|180px]] | ||
+ | | Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]] | ||
+ | | Reşedinţă = Buzău | ||
+ | | Formulă = Preasfinția Voastră | ||
+ | | Titlul = [[Episcop]] | ||
+ | | Perioada = 1691 - 1702 | ||
+ | | Predecesor = | ||
+ | | Succesor = Damaschin | ||
+ | | Hirotonire preot = | ||
+ | | Hirotonire episcop = 1682, la Huși | ||
+ | | Consecratori = | ||
+ | | Titluri precedente = Episcop al Hușilor (1682-1686) | ||
+ | | Funcţii = | ||
+ | | Data naşterii = secolul XVII | ||
+ | | Locul naşterii = Moldova | ||
+ | | Data morţii = 1702 | ||
+ | | Locul morţii = Buzău | ||
+ | |}} | ||
'''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale. | '''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale. | ||
− | Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului Dositei al [[Ierusalim]]ului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”. | + | Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului Dositei al [[Ierusalim]]ului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210</ref> |
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/> | Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/> | ||
Linia 7: | Linia 27: | ||
În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[http://ziarullumina.ro/cultura/episcopul-mitrofan-al-buzaului Arhim. dr. Policarp Chițulescu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului'', Lumina.ro, 8 iunie 2011]</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) precum și câteva cărți grecești. | În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[http://ziarullumina.ro/cultura/episcopul-mitrofan-al-buzaului Arhim. dr. Policarp Chițulescu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului'', Lumina.ro, 8 iunie 2011]</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) precum și câteva cărți grecești. | ||
− | La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului, fiind propus și susținut de Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.<ref name="DTR"/> | + | La 10 iunie 1691 a fost ales [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|episcop al Buzăului]], fiind propus și susținut de Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.<ref name="DTR"/> |
Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat: | Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat: | ||
Linia 20: | Linia 40: | ||
Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și [[ctitor]] al [[schit]]ului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea). | Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și [[ctitor]] al [[schit]]ului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea). | ||
− | == | + | ==Note== |
<references/> | <references/> | ||
Versiunea de la data 27 ianuarie 2023 10:29
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | Buzău |
Titlul | Episcop |
Formulă de adresare | Preasfinția Voastră |
Perioada | 1691 - 1702 |
Predecesor | |
Succesor | Damaschin |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | 1682, la Huși |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Episcop al Hușilor (1682-1686) |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | secolul XVII |
Locul nașterii | Moldova |
Data morții | 1702 |
Locul morții | Buzău |
Mitrofan al Buzăului a fost un episcop de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul monahal la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.[1] Numele său apare menționat în tipăriturile „Psaltirea slavo-română” (1680), „Molitvelnicul de-nțeles” (1681) și „Viața și petrecerea sfinților” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „Întâmpinare în contra primatului papei” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „Dialog contra ereziilor”.[2]
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea eparhie până în vara anului 1686.[1]
În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi moaştele Sf. Ioan cel Nou ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, Șerban Cantacuzino, mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit Biblia de la București[3], prima traducere integrală a Bibliei în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare[4]. Tot aici a mai tipărit „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur” (1691) precum și câteva cărți grecești.
La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului, fiind propus și susținut de Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.[1]
Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat:
- Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă, prima traducere în românește (1691)
- Cele 12 Mineie (1698), tipărite pentru prima oară în țările române
- Evhologhionul (1699-1701)
- Octoihul (1700)
- Triodul (1700)
- Penticostarul (1701)
- Liturghierul (1702)
Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și ctitor al schitului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea).
Note
- ↑ 1,0 1,1 1,2 Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.
- ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210
- ↑ Arhim. dr. Policarp Chițulescu: Episcopul Mitrofan al Buzăului, Lumina.ro, 8 iunie 2011
- ↑ Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5
Bibliografie
- Cocora, Gabriel, Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului, în Tipar și cărturari, Editura Litera, 1977.
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Texte > Sfânta Scriptură > Traducători ai Sfintelor Scripturi