Mitrofan al Buzăului: Diferență între versiuni
(completări) |
(completări și ref.) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | |||
'''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale. | '''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale. | ||
Linia 6: | Linia 5: | ||
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/> | Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/> | ||
− | În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]'', prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. | + | În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[http://ziarullumina.ro/cultura/episcopul-mitrofan-al-buzaului Arhim. dr. Policarp Chițulescu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului'', Lumina.ro, 8 iunie 2011]</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) precum și câteva cărți grecești. |
+ | |||
+ | La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.<ref name="DTR"/> | ||
+ | |||
+ | Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat: | ||
+ | * Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă, prima traducere în românește (1691) | ||
+ | * Cele 12 Mineie (1698), tipărite pentru prima oară în țările române | ||
+ | * Evhologhionul (1699-1701) | ||
+ | * Octoihul (1700) | ||
+ | * Triodul (1700) | ||
+ | * Penticostarul (1701) | ||
+ | * Liturghierul (1702) | ||
+ | |||
+ | PS Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și [[ctitor]] al [[schit]]ului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea). | ||
==Referințe== | ==Referințe== |
Versiunea de la data 4 martie 2015 19:51
Mitrofan al Buzăului a fost un episcop de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul monahal la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.[1] Numele său apare menționat în tipăriturile „Psaltirea slavo-română” (1680), „Molitvelnicul de-nțeles” (1681) și „Viața și petrecerea sfinților” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „Întâmpinare în contra primatului papei” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „Dialog contra ereziilor”.
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea eparhie până în vara anului 1686.[1]
În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi moaştele Sf. Ioan cel Nou ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, Șerban Cantacuzino, mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit Biblia de la București[2], prima traducere integrală a Bibliei în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare[3]. Tot aici a mai tipărit „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur” (1691) precum și câteva cărți grecești.
La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.[1]
Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat:
- Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă, prima traducere în românește (1691)
- Cele 12 Mineie (1698), tipărite pentru prima oară în țările române
- Evhologhionul (1699-1701)
- Octoihul (1700)
- Triodul (1700)
- Penticostarul (1701)
- Liturghierul (1702)
PS Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și ctitor al schitului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea).
Referințe
- ↑ 1,0 1,1 1,2 Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.
- ↑ Arhim. dr. Policarp Chițulescu: Episcopul Mitrofan al Buzăului, Lumina.ro, 8 iunie 2011
- ↑ Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5
Bibliografie
- Cocora, Gabriel, Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului, în Tipar și cărturari, Editura Litera, 1977.
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Texte > Sfânta Scriptură > Traducători ai Sfintelor Scripturi