Mira (Asia Mică): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}'''Mira'''  (gr. τα Μύρα [plural]) este un oraș grec antic din provincia Licia (Lichia), astăzi orășelul turcesc Kale (''Demre''), provincia Antalya (Turcia). Mira se situa la vărsarea în Marea Egee a râului Myros (''Demre Çay'').
+
'''Mira'''  (gr. τα Μύρα [plural]) este un oraș grec antic din provincia Licia (Lichia), astăzi orășelul turcesc Kale (''Demre''), provincia Antalya (Turcia). Mira se situa la vărsarea în Marea Egee a râului Myros (''Demre Çay'').
  
 
== Mențiune istorică ==
 
== Mențiune istorică ==
  
Prima referință scrisă despre Mira apare în scrierile istoricului Strabon (64/63 î.Hr. – c. 24 d.Hr.), ''Geografia'' 14:665, unde cetatea apare ca unul din cele mai mari orașe membre ale alianței liceene (168 î.Hr. – 43 d.Hr.).
+
Prima referință scrisă despre Mira apare în scrierile istoricului Strabon (64/63 î.Hr. – c. 24 d.Hr.), ''Geografia'' 14:665, unde cetatea apare ca unul din cele mai mari orașe membre ale alianței liciene (168 î.Hr. – 43 d.Hr.).
  
 
==Noul Testament==
 
==Noul Testament==
  
Mira Liciei este menționată în [[Faptele Apostolilor]] (27, 5-6). Aici [[Apostolul Pavel]] și însoțitorul său [[Apostolul Luca]] au schimbat corabia în călătoria de la [[Cezareea]] Palestinei spre [[Roma]], unde sfântul Pavel urma să vie judecat la cererea sa (FA 25, 10-11).
+
Mira Liciei este menționată în [[Faptele Apostolilor]] (27, 5-6). Aici [[Apostolul Pavel]] și însoțitorul său [[Apostolul Luca]] au schimbat corabia în călătoria de la [[Cezareea]] Palestinei spre Roma, unde sfântul Pavel urma să fie judecat, el cerând schimbarea locului de judecată deoarece era cetățean roman(FA 25, 10-11).
  
 
==Episcopia==
 
==Episcopia==
  
The ''[[Acta Pauli]]'' probably testify to the existence of a Christian community at Myra in the 2nd century.<ref>Harnack, ''Mission und Ausbreitung des Christentums'', 465, 487 (cited by Salaviel)</ref> [[Lequien]] opens his list of the bishops of this city with [[St. Nicander]], martyred under [[Domitian]] in 95, who, according to the Greek [[Menologion]], was ordained bishop by [[Saint Titus]]. In 325, Lycia again became a [[Roman province]] distinct from that of [[Pamphylia]], with Myra as its capital. Ecclesiastically, it thus became the [[metropolitan see]] of the province. The bishop of Myra at that time was [[Saint Nicholas]]. The 6th-century ''Index'' of [[Theodorus Lector]] is the first document that lists him among the fathers of the [[First Council of Nicaea]] in 325.<ref>Heinrich Gelzer, ''Patrum Nicaenorum nomina'', 67, n. 161 (cited by Salaviel)</ref> Many other bishops of Myra are named in extant documents, including Petrus, the author of theological works in defence of the [[Council of Chalcedon]] quoted by Saint [[Sophronius of Jerusalem]] and by [[Photius]] (''Bibliotheca'', Codex 23). Theodorus and Nicolaus were both at the [[Second Council of Nicaea]] in 787, the former recanting his previous [[Byzantine iconoclasm|iconoclast]] position, the latter being the Catholic bishop whom the iconoclasts had expelled. The ''[[Notitia Episcopatuum]]'' of Pseudo-Epiphanius, composed in about 640 under the [[Byzantine Emperor]] [[Heraclius]], reports that Myra at that time had 36 [[suffragan see]]s. The early 10th-century ''Notitia'' attributed to Emperor [[Leo VI the Wise]] lists only 33.<ref>Michel Lequien, [http://books.google.com/books?id=0agp0mJFG_sC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false ''Oriens christianus in quatuor Patriarchatus digestus''], Paris 1740, Vol. I, coll. 965-970</ref><ref>Sévérien Salaville, [http://www.newadvent.org/cathen/10661a.htm v. "Myra"] in ''Catholic Encyclopedia'', vol. X, New York 1911</ref><ref>Pius Bonifacius Gams, [http://www.wbc.poznan.pl/dlibra/doccontent?id=65154&dirids=1 ''Series episcoporum Ecclesiae Catholicae''], Leipzig 1931, p.&nbsp;449</ref>
+
Scrierea apocrifă ''[[https://en.wikipedia.org/wiki/Acts_of_Paul_and_Thecla Acta Pauli]]'' sugerează existența unei comunități creștine la Mira în secolul al II-lea.<ref>Harnack, ''Mission und Ausbreitung des Christentums'', 465, 487 (citat de Salaviel)</ref> [[https://en.wikipedia.org/wiki/Michel_Le_Quien Le Quien]] își începe lista episcopilor din acest oraș cu Sfântul [[Nicandru al Mirelor|Nicandru]], martirizat sub [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|Domițian]] în 95, care, în conformitate cu [[martirologiu]]l grec, a fost hirotonit episcop de către Sfântul  Apostol [[Apostolul Tit|Tit]]. În 325, Licia devine din nou provincie romană, diferită de cea din [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Pamfilia Pamfilia]], cu capitala la Mira. Jurisdicțional, ea devine [[scaun]]ul mitropolitan al provinciei. Episcopul Mirei de la acea vreme era [[Sfântul Nicolae]]. ''Indexul'' lui [[https://en.wikipedia.org/wiki/Theodorus_Lector Teodor Lector]] din secolul al VI-lea este primul document care îl așează pe Sfântul Nicolae printre părinții de la [[Sinodul I Ecumenic]] din 325.<ref>Heinrich Gelzer, ''Patrum Nicaenorum nomina'', 67, n. 161 (cited by Salaviel)</ref> Mulți alți episcopi de Mira sunt prezentați în documentele existente, inclusiv Petrus, autorul lucrărilor teologice care apără [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodul de la Calcedon]], citat de Sfântul [[Sofronie I al Ierusalimului|Sofronie al Ierusalimului]] și de către [[Fotie cel Mare|Fotie]] (''Bibliotheca'', Codex 23). Teodor și Nicolae au participat amândoi la [[Sinodul VII Ecumenic|Sinodul al II-lea]] de la Niceea din 787, primul abandonându-și poziția anterioară [[Iconoclasm|iconoclastă]], iar ultimul fiind ecpiscopul catolic pe care iconoclaștii l-au exclus. Lucrarea ''[[https://en.wikipedia.org/wiki/Notitiae_Episcopatuum Notitia Episcopatuum]]'' a lui Pseudo-Epifanie, scrisă în jurul anului 640 sub [[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|Împăratul Bizantin]] [[Heraclie]], spune că la acea vreme, Mira avea 36 de [[https://en.wikipedia.org/wiki/Suffragan_diocese |scaune eparhiale subordonate]]. Documentul ''Notitia'' din secolul al X-lea, atribuit Împăratului [[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|Leon al VI-lea „Filozoful”]] înșiruie doar 33.<ref>Michel Lequien, [http://books.google.com/books?id=0agp0mJFG_sC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false ''Oriens christianus in quatuor Patriarchatus digestus''], Paris 1740, Vol. I, coll. 965-970</ref><ref>Sévérien Salaville, [http://www.newadvent.org/cathen/10661a.htm v. "Myra"] in ''Catholic Encyclopedia'', vol. X, New York 1911</ref><ref>Pius Bonifacius Gams, [http://www.wbc.poznan.pl/dlibra/doccontent?id=65154&dirids=1 ''Series episcoporum Ecclesiae Catholicae''], Leipzig 1931, p.&nbsp;449</ref>
  
 
== Asediul din anul 809 ==
 
== Asediul din anul 809 ==
After a [[siege]] in 809, Myra fell to [[Abbasid]] troops under [[Caliph]] [[Harun al-Rashid]]. Early in the reign of [[Alexius I Comnenus]] (ruled between 1081 and 1118), Myra was again overtaken by Islamic invaders, this time the [[Seljuk Turks]].  In the confusion, sailors from [[Bari]] in Italy seized the [[relic]]s of Saint Nicholas, over the objections of the [[monk]]s caring for them, and spirited the remains away to Bari, where they arrived on May 9, 1087, and soon brought that city visitors making [[pilgrimage]] to Saint Nicholas.
+
În urma asediului din 809, Mira cade sub controlul trupelor [https://ro.wikipedia.org/wiki/Califatul_Abbasid abbaside], conduse de [https://ro.wikipedia.org/wiki/Harun_al-Rashid califul Harun al-Rashid]. La începutul domniei lui [[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|Alexie I Comnen]] (care a domnit între 1081 și 1118), Mira este din nou ocupată, de data aceasta de [https://ro.wikipedia.org/wiki/Marele_Imperiu_Selgiuc turcii selgiucizi]. În haosul respectiv, marinari din [https://ro.wikipedia.org/wiki/Bari Bari], Italia, confiscă [[moaște]]le [[Nicolae al Mirelor|Sfântului Nicolae]], în ciuda obiecțiilor [[călugăr]]ilor care le aveau în grijă, și le duc în grabă la Bari, unde ajung în 9 mai 1087, acest oraș devenind repede un centru de [[pelerinaj]] la moaștele Sfântului Nicolae.
  
 
==Biserica sfântului Nicolae din Mira==
 
==Biserica sfântului Nicolae din Mira==
[[File:Grab Nikolaus.jpg|thumb|left|The original tomb of St. Nicholas at the [[basilica]] in Myra.]]
+
[[File:Grab Nikolaus.jpg|thumb|left|Mormântul Sfântului Nicolae din [[Biserică|basilica]] din Mira.]]
The earliest church of St. Nicholas at Myra was built in the 6th century.  The present-day church was constructed mainly from the 8th century onward; a [[monastery]] was added in the second half of the 11th century.
+
Biserica inițială a Sfântului Nicolae din Mira a fost construită în secolul al VI-lea. Biserica din zilele noastre a fost construită începând cu secolul al VIII-lea; în a doua jumătate a secolului al XI-lea a fost adăugată o [[mănăstire]].
  
In 1863, [[Tsar]] [[Alexander II of Russia]] purchased the building and began restoration, but the work was never finished. In 1963 the eastern and southern sides of the church were excavated. In 1968 the former ''confessio'' ([[tomb]]) of St. Nicholas was roofed over.
+
În 1863, [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Țar Țarul]] [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_II-lea_al_Rusiei Alexandru al II-lea al Rusiei]] a cumpărat clădirea și a început restaurarea, dar aceasta nu a fost niciodată finalizată. În 1963 laturile estică și sudică au fost excavate. În 1968 vechiul ''confessio'' ([[mormânt]]) al Sfântului Nicolae a primit un nou acoperiș.
  
The floor of the church is made of ''[[opus sectile]]'', a [[mosaic]] of coloured marble, and there are some remains of [[fresco]]es on the wallsAn [[ancient Greek]] [[marble]] [[sarcophagus]] had been reused to bury the Saint; but his bones were stolen in 1087 by merchants from [[Bari]], and are now held in the [[Basilica di San Nicola (Bari)|cathedral of that city]].
+
Podeaua bisericii este formată dintr-un ''[[opus sectile]]'', un mozaic din marmură colorată, iar pe pereți se găsesc rămășițe de [[frescă|fresce]].  Un [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarcofag sarcofag]] grecesc vechi din marmură a fost refolosit pentru înmormântarea Sfântului; dar oasele lui au fost furate în 1087 de către comercianți din Bari și acum se găsesc în [[https://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilica_Sfântul_Nicolae_din_Bari catedrala acestui oraș]].
  
The church is currently undergoing restoration. In 2007 the Turkish Ministry of Culture gave permission for the [[Divine Liturgy]] to be celebrated in the church for the first time in centuries. On 6 December 2011 Metropolitan Chrysostomos, who has the title of Myra, accordingly officiated.<ref>romfea.gr</ref>
+
Biserica este acum în curs de restaurare. În 2007, Ministerul Turc al Culturii a acordat permisiunea de slujire a [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]] în această biserică pentru prima dată după multe secole. În 6 decembrie 2011, Mitropolitul Hrisostom, care este titularul eparhiei de Mira, a oficiat prima Sfântă Liturghie.<ref>romfea.gr</ref>
  
 
==Sfinți și personalități creștine ==
 
==Sfinți și personalități creștine ==

Versiunea curentă din 3 decembrie 2018 11:35

Mira (gr. τα Μύρα [plural]) este un oraș grec antic din provincia Licia (Lichia), astăzi orășelul turcesc Kale (Demre), provincia Antalya (Turcia). Mira se situa la vărsarea în Marea Egee a râului Myros (Demre Çay).

Mențiune istorică

Prima referință scrisă despre Mira apare în scrierile istoricului Strabon (64/63 î.Hr. – c. 24 d.Hr.), Geografia 14:665, unde cetatea apare ca unul din cele mai mari orașe membre ale alianței liciene (168 î.Hr. – 43 d.Hr.).

Noul Testament

Mira Liciei este menționată în Faptele Apostolilor (27, 5-6). Aici Apostolul Pavel și însoțitorul său Apostolul Luca au schimbat corabia în călătoria de la Cezareea Palestinei spre Roma, unde sfântul Pavel urma să fie judecat, el cerând schimbarea locului de judecată deoarece era cetățean roman(FA 25, 10-11).

Episcopia

Scrierea apocrifă [Acta Pauli] sugerează existența unei comunități creștine la Mira în secolul al II-lea.[1] [Le Quien] își începe lista episcopilor din acest oraș cu Sfântul Nicandru, martirizat sub Domițian în 95, care, în conformitate cu martirologiul grec, a fost hirotonit episcop de către Sfântul Apostol Tit. În 325, Licia devine din nou provincie romană, diferită de cea din [Pamfilia], cu capitala la Mira. Jurisdicțional, ea devine scaunul mitropolitan al provinciei. Episcopul Mirei de la acea vreme era Sfântul Nicolae. Indexul lui [Teodor Lector] din secolul al VI-lea este primul document care îl așează pe Sfântul Nicolae printre părinții de la Sinodul I Ecumenic din 325.[2] Mulți alți episcopi de Mira sunt prezentați în documentele existente, inclusiv Petrus, autorul lucrărilor teologice care apără Sinodul de la Calcedon, citat de Sfântul Sofronie al Ierusalimului și de către Fotie (Bibliotheca, Codex 23). Teodor și Nicolae au participat amândoi la Sinodul al II-lea de la Niceea din 787, primul abandonându-și poziția anterioară iconoclastă, iar ultimul fiind ecpiscopul catolic pe care iconoclaștii l-au exclus. Lucrarea [Notitia Episcopatuum] a lui Pseudo-Epifanie, scrisă în jurul anului 640 sub Împăratul Bizantin Heraclie, spune că la acea vreme, Mira avea 36 de [|scaune eparhiale subordonate]. Documentul Notitia din secolul al X-lea, atribuit Împăratului Leon al VI-lea „Filozoful” înșiruie doar 33.[3][4][5]

Asediul din anul 809

În urma asediului din 809, Mira cade sub controlul trupelor abbaside, conduse de califul Harun al-Rashid. La începutul domniei lui Alexie I Comnen (care a domnit între 1081 și 1118), Mira este din nou ocupată, de data aceasta de turcii selgiucizi. În haosul respectiv, marinari din Bari, Italia, confiscă moaștele Sfântului Nicolae, în ciuda obiecțiilor călugărilor care le aveau în grijă, și le duc în grabă la Bari, unde ajung în 9 mai 1087, acest oraș devenind repede un centru de pelerinaj la moaștele Sfântului Nicolae.

Biserica sfântului Nicolae din Mira

Mormântul Sfântului Nicolae din basilica din Mira.

Biserica inițială a Sfântului Nicolae din Mira a fost construită în secolul al VI-lea. Biserica din zilele noastre a fost construită începând cu secolul al VIII-lea; în a doua jumătate a secolului al XI-lea a fost adăugată o mănăstire.

În 1863, [Țarul] [Alexandru al II-lea al Rusiei] a cumpărat clădirea și a început restaurarea, dar aceasta nu a fost niciodată finalizată. În 1963 laturile estică și sudică au fost excavate. În 1968 vechiul confessio (mormânt) al Sfântului Nicolae a primit un nou acoperiș.

Podeaua bisericii este formată dintr-un opus sectile, un mozaic din marmură colorată, iar pe pereți se găsesc rămășițe de fresce. Un [sarcofag] grecesc vechi din marmură a fost refolosit pentru înmormântarea Sfântului; dar oasele lui au fost furate în 1087 de către comercianți din Bari și acum se găsesc în [catedrala acestui oraș].

Biserica este acum în curs de restaurare. În 2007, Ministerul Turc al Culturii a acordat permisiunea de slujire a Sfintei Liturghii în această biserică pentru prima dată după multe secole. În 6 decembrie 2011, Mitropolitul Hrisostom, care este titularul eparhiei de Mira, a oficiat prima Sfântă Liturghie.[6]

Sfinți și personalități creștine

Note

  1. Harnack, Mission und Ausbreitung des Christentums, 465, 487 (citat de Salaviel)
  2. Heinrich Gelzer, Patrum Nicaenorum nomina, 67, n. 161 (cited by Salaviel)
  3. Michel Lequien, Oriens christianus in quatuor Patriarchatus digestus, Paris 1740, Vol. I, coll. 965-970
  4. Sévérien Salaville, v. "Myra" in Catholic Encyclopedia, vol. X, New York 1911
  5. Pius Bonifacius Gams, Series episcoporum Ecclesiae Catholicae, Leipzig 1931, p. 449
  6. romfea.gr

Surse

Legături externe

Fotografii și video