Minte: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} {{spirituality}} '''Nous''' (adj. ''noetic'') in Orthodox Christianity is the eye of the soul. Just as the soul of man, is created by God, man's soul is intelligent ...)
 
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
−
{{spirituality}}
+
{{Spiritualitate}}
−
'''Nous''' (adj. ''noetic'') in Orthodox Christianity is the eye of the soul. Just as the soul of man, is created by God, man's soul is intelligent and noetic. St. [[Thalassios the Libyan|Thalassios]] wrote that God created beings "with a capacity to receive the Spirit and to attain knowledge of Himself; He has brought into existence the senses and sensory perception to serve such beings."<ref>''[[Philokalia]]'', v. 2, St. Thalassios, [http://www.innerlightproductions.com/thoughts/sept1601.htm "On Love, Self-Control, and Life in Accordance with the Intellect,"] Part IV, 13.</ref>  Eastern Orthodox Christians hold that God did this by creating mankind with intelligence and noetic faculties. Angels have intelligence and nous, whereas men have reason, nous and sensory perception. This follows the idea that man is a microcosm and an expression of the whole creation or macrocosmos; it is through the healed and corrected nous and the intelligence that man knows and experiences God.
+
În Creştinismul Ortodox, '''Mintea - Nous''' (adj. ''noetic'') este ochiul sufletului. Aşa cu sufletul omului este creat de Dumnezeu, sufletul omului este inteligent şi noetic. Sfântul [[Talasie Libianul|Talasie]] scrie că Dumnezeu a făcut fiinţele "cu darul de a primi Duhul şi a-L cunoaşte pe El; Ela a adus la existenţă simţurile şi percepţia senzorială pentru a sluji acestor fiinţe."<ref>''[[Filocalia]]'', v. 2, Sfântul Talasie, [http://www.innerlightproductions.com/thoughts/sept1601.htm "On Love, Self-Control, and Life in Accordance with the Intellect,"] Part IV, 13.</ref>  Creştini ortodocşi răsăriteni mărturisesc că Dumnezeu a făcut acest lucru prin crearea omenirii cu inteligenţă şi abilităţi noetice. Îngerii au inteligenţă şi minte, pe când oamenii au raţiune, minte şi percepţie senzorială. Acest lucru întăreşte ideea că omul este un microcosmos şi o expresie a întregii creaţii sau macrocosmos; prin mintea şi inteligenţa curate şi vindecate, omul îl cunoaşte şi experimentează pe Dumnezeu.
  
−
In this belief, soul is created in the image of God. Since God is Trinitarian, Mankind is Nous, Word and Spirit. The same is held true of the soul (or heart): it has nous, word and spirit. To understand this better first an understanding of St. [[Gregory Palamas]]'s teaching that man is a representation of the trinitarian mystery should be addressed. This holds that God is not meant in the sense that the Trinity should be understood anthropomorphically, but man is to be understood in a triune way. Or, that the Trinitarian God is not to be interpreted from the point of view of individual man, but man is interpreted on the basis of the Trinitarian God. And this interpretation is revelatory not merely psychological and human. This means that it is only when a person is within the revelation, as all the saints lived, that he can grasp this understanding completely (see [[theoria]]). The second presupposition is that mankind has and is composed of nous, word and spirit like the trinitarian mode of being. Man's nous, word, and spirit are not [[hypostasis]] or individual existences or realities, but activities or energies of the soul. Were as in the case with God or the Persons of the [[Holy Trinity]] each are indeed hypostases. So these three components of each individual man are 'inseparable from one another' but they do not have a personal character" when in speaking of the being that is mankind.
+
Conform acestei credinţe, sufletul este creata ca imagine a lui Dumnezeu. Deoarece Dumnzeu este Treime, omenirea este minte, cuvânt şi duh. La fel, sufletul (sau inima) este trinitar: are minte, cuvânt şi duh. Pentru a înţelege mai bine acest lucru este necesar să înţelegem înainte de toate învăţătura Sfântului [[Grigorie Palama]] care spune că omul este o reprezentare a misterului trinităţii. Acest lucru nu înseamnă că Dumnezeu nu trebuie înţeles în sensul că Treimea este antropomorfă ci omul trebuie înţeles ca fiind din trei părţi. Sau, Dumnezeul Treimic nu trebuie interpretat din punctul de vedere al individului uman, ci omul trebuie înţeles pe baza Dumnezeului Treimic. Iar această interpretare nu este relevantă doar strict psihologic şi uman. Ceea ce înseamnă că doar atunci când o persoană este îmbunătăţită, aşa cum au trăit toţi sfinţii, ea poate ajunge la această înţelegere pe deplin (a se vedea [[teoria]]). A doua presupunere este că omenirea are şi este formată dinminte, cuvânt şi duhca şi modul de existenţă treimic. Mintea, cuvântul şi duhul omului nu sunt doar [[ipostas|ipostaze]] sau realităţi ori existenţe individuale, ci activităţi sau energii ale sufletului. Pe când în cazul lui Dumnezeu sau al Persoanelor [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] fiecare este într-adevăr ipostas. Deci, aceste trei componente ale fiecărui individ uman sunt 'inseparabile una de cealaltă' dar ele nu au un caracter personal" când vorbim de fiinţele care formează umanitatea.
  
−
The nous as the eye of the soul, which some [[Church Fathers|Fathers]] also call the heart, is the center of man and is where true (spiritual) knowledge is validated. This is seen as true knowledge which is "implanted in the nous as always co-existing with it."<ref>Orthodox Psychotherapy by Metropolitan [[Hierotheos (Vlachos) of Nafpaktos|Hierotheos Vlachos]] published by Birth of the Theotokos Monastery, Greece (January 1, 2005) ISBN 978-9607070272 [http://members.cox.net/orthodoxheritage/MOM%2009%202007.htm]</ref>
+
Mintea-nous ca ochi al sufletului, pe care unii [[Părinţii Bisericii|Părinţi]] o mai numesc inima, este centrul omului şi există acolo unde cunoaşterea (spirituală) adevărată este validată. Acest lucru este văzut ca o cunoaştere adevărată care este "lipită de minte deoarece co-există cu aceasta întotdeauna."<ref>Orthodox Psychotherapy by Metropolitan [[Hierotheos (Vlachos) of Nafpaktos|Hierotheos Vlachos]] published by Birth of the Theotokos Monastery, Greece (January 1, 2005) ISBN 978-9607070272 [http://members.cox.net/orthodoxheritage/MOM%2009%202007.htm]</ref>
  
−
==References==
+
==Referinţe==
 
<references/>
 
<references/>
  
−
==Source==
+
==Izvoare==
 
*[http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nous&oldid=198133630 ''Nous'' at Wikipedia]
 
*[http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nous&oldid=198133630 ''Nous'' at Wikipedia]
  
−
==External link==
+
==Legături externe==
 
*[http://www.pelagia.org/htm/b02.en.orthodox_psychotherapy.000.htm Orthodox Psychotherapy Online]
 
*[http://www.pelagia.org/htm/b02.en.orthodox_psychotherapy.000.htm Orthodox Psychotherapy Online]
 
*[[w:Noetic Consciousness|Noetic Consciousness]] at Wikipedia.
 
*[[w:Noetic Consciousness|Noetic Consciousness]] at Wikipedia.
  
−
[[Category:Theology]]
+
[[Categorie:Teologie]]
 +
 
 +
[[en:Nous]]

Versiunea de la data 15 octombrie 2008 20:00

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.



Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
Botezul – Mirungerea
Sf. Împărtășanie – Spovedania
Căsătoria – Preoția
Sf. Maslu
Starea omului
Păcatul – Patima – Virtutea
Raiul – Iadul
Păcate
Păcate strigătoare la cer
Păcate capitale
Alte păcate
Păcatele limbii
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința – Nădejdea – Iubirea

Virtuțile morale

Înțelepciunea – Smerenia
Răbdarea – Stăruința în bine
Prietenia – Iertarea – Blândețea
Pacea – Mila – Dreptatea – Hărnicia

Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplația
Îndumnezeirea
Isihasm
Trezvia – Pocăința
Isihia – Discernământul
Mintea
Asceza
Fecioria – Ascultarea
Statornicia – Postul
Sărăcia – Monahismul
Rugăciunea
Închinarea – Cinstirea
Pravila de rugăciune
Rugăciunea lui Iisus
Sf. Moaște – Semnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți
Părinții apostolici
Părinții pustiei
Părinții capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă

În Creştinismul Ortodox, Mintea - Nous (adj. noetic) este ochiul sufletului. Aşa cu sufletul omului este creat de Dumnezeu, sufletul omului este inteligent şi noetic. Sfântul Talasie scrie că Dumnezeu a făcut fiinţele "cu darul de a primi Duhul şi a-L cunoaşte pe El; Ela a adus la existenţă simţurile şi percepţia senzorială pentru a sluji acestor fiinţe."[1] Creştini ortodocşi răsăriteni mărturisesc că Dumnezeu a făcut acest lucru prin crearea omenirii cu inteligenţă şi abilităţi noetice. Îngerii au inteligenţă şi minte, pe când oamenii au raţiune, minte şi percepţie senzorială. Acest lucru întăreşte ideea că omul este un microcosmos şi o expresie a întregii creaţii sau macrocosmos; prin mintea şi inteligenţa curate şi vindecate, omul îl cunoaşte şi experimentează pe Dumnezeu.

Conform acestei credinţe, sufletul este creata ca imagine a lui Dumnezeu. Deoarece Dumnzeu este Treime, omenirea este minte, cuvânt şi duh. La fel, sufletul (sau inima) este trinitar: are minte, cuvânt şi duh. Pentru a înţelege mai bine acest lucru este necesar să înţelegem înainte de toate învăţătura Sfântului Grigorie Palama care spune că omul este o reprezentare a misterului trinităţii. Acest lucru nu înseamnă că Dumnezeu nu trebuie înţeles în sensul că Treimea este antropomorfă ci omul trebuie înţeles ca fiind din trei părţi. Sau, Dumnezeul Treimic nu trebuie interpretat din punctul de vedere al individului uman, ci omul trebuie înţeles pe baza Dumnezeului Treimic. Iar această interpretare nu este relevantă doar strict psihologic şi uman. Ceea ce înseamnă că doar atunci când o persoană este îmbunătăţită, aşa cum au trăit toţi sfinţii, ea poate ajunge la această înţelegere pe deplin (a se vedea teoria). A doua presupunere este că omenirea are şi este formată dinminte, cuvânt şi duhca şi modul de existenţă treimic. Mintea, cuvântul şi duhul omului nu sunt doar ipostaze sau realităţi ori existenţe individuale, ci activităţi sau energii ale sufletului. Pe când în cazul lui Dumnezeu sau al Persoanelor Sfintei Treimi fiecare este într-adevăr ipostas. Deci, aceste trei componente ale fiecărui individ uman sunt 'inseparabile una de cealaltă' dar ele nu au un caracter personal" când vorbim de fiinţele care formează umanitatea.

Mintea-nous ca ochi al sufletului, pe care unii Părinţi o mai numesc inima, este centrul omului şi există acolo unde cunoaşterea (spirituală) adevărată este validată. Acest lucru este văzut ca o cunoaştere adevărată care este "lipită de minte deoarece co-există cu aceasta întotdeauna."[2]

Referinţe

  1. ↑ Filocalia, v. 2, Sfântul Talasie, "On Love, Self-Control, and Life in Accordance with the Intellect," Part IV, 13.
  2. ↑ Orthodox Psychotherapy by Metropolitan Hierotheos Vlachos published by Birth of the Theotokos Monastery, Greece (January 1, 2005) ISBN 978-9607070272 [1]

Izvoare

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Minte&oldid=11433”