Mina Egipteanul

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 29 noiembrie 2012 06:11, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (Moaştele Sf. Mina: typos)
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.


Sf. Mare Mucenic Mina
Sf. Mare Mucenic Mina
Date personale
Naștere 285 d.Hr.
Mutare la Domnul (†) 309 d.Hr.
Localizare Egipt (provincie romană)
Naționalitate
Date cult
Tip Mucenic
Data canonizării
Prăznuire la data de 11 noiembrie
Recunoaștere pan-ortodoxă
Biserici patronate


Sfântul Mare Mucenic şi făcător de minuni Mina (cunoscut şi ca Sf. Mina Egipteanul sau Sf. Mina cel din Cotiani) a trăit între anii 285 - 309 d. Hr. A pătimit şi a fost martirizat în timpul marii persecuţii a creştinilor, ordonată de împăratul Diocleţian.
Este considerat ca fiind protector al celor păgubiţi.
Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 11 noiembrie.

Viaţa

Sf. Mina „Egipteanul” s-a născut în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor Egiptului, în anul 285 d.Hr. A trăit pe vremea împăraţilor romani Diocleţian şi Maximian (Egiptul devenise provincie romană cu trei secole în urmă).

Conform sinaxarului egiptean (copt), se spune că mama sa, Eufemia, nu avea nici un copil. Într-o zi, aceasta s-a dus la biserica din Attrib, cu ocazia unei sărbători închinate Maicii Domnului. Acolo, văzând părinţii cu copiii lângă ei, frumos îmbrăcaţi de sărbătoare, ea s-a întristat, a suspinat şi a lăcrimat îngenunchind în faţa icoanei Sfintei Fecioare Maria. S-a rugat fierbinte să mijlocească în faţa iubitului ei Fiu ca să-i dăruiască şi ei un copil. Atunci, o voce s-a auzit dinspre icoană, spunând „Amen”. S-a bucurat nespus, înţelegând că Domnul şi Maica Sa îi auziseră rugăciunile. Întorcându-se acasă, i-a povestit soţului ei Eudoxius cele întâmplate iar el a zis: „Fie voia Domnului”. Domnul, Iubitorul de oameni, le-a dăruit un copilaş, un băiat pe care l-au numit Mena (Mina), după cuvântul „Amen” pe care îl auzise mama sa în faţa icoanei. Mai târziu, fericiţii părinţi au mai avut un fiu şi o fiică.

Sf. Mina a crescut în credinţa creştină, beneficiind de o educaţie aleasă – părinţii săi erau înstăriţi, tatăl său, Eudoxius, având un rang înalt în armata imperială romană.

Mina a rămas însă orfan de la o vârstă fragedă. Tatăl său a murit când Mina avea doar 11 ani, iar mama sa a murit la trei ani după aceea.

Ajungând la vârsta necesară, Mina a vrut să urmeze cariera armelor, după exemplul tatălui său. Intrând în armata imperială a fost trimis să-şi facă slujba în Asia Mică, în provincia Frigia. Oraşul în care slujea era însă păgân şi dedat unei grosolane închinări de idoli, din care cauză Mina nu se putea împăca cu viaţa de aici şi mai ales cu camarazii săi care se închinau la idoli.

În acea perioadă, împăratul Diocleţian inițiase o originală reformă constituțională, sporind la patru numărul conducătorilor imperiului şi instituind astfel tetrarhia ca sistem de guvernare al imperiului roman. Deşi pe plan politic şi militar Diocleţian a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi romani, reuşitele lui sunt însă umbrite de prigoana pe care a declanşat-o împotriva creştinilor: astfel, prin cele 4 edicte (decrete) pe care le-a dat în anii 303-304, s-a pornit cea mai mare persecuţie din istoria imperiului împotriva creştinilor. Mulţi creştini au preferat să primească mucenicia în numele Domnului nostru Iisus Hristos, decât să aducă jertfe idolilor. Sf. Mina şi-a părăsit poziţia şi rangul militar la care ajunsese şi s-a retras în deşert unde a rămas pentru o perioadă de cinci ani, cinstindu-L şi iubindu-L pe Dumnezeu din toată inima sa. Într-una din zile, a văzut cerurile deschizându-se şi mucenicii purtând cununi minunate. A auzit o voce zicând: „Tot cel ce se osteneşte pentru numele Domnului Iisus vă primi astfel de cununi”. Atunci, Sfântul s-a întors în oraşul pe care îl guvernase - Cotyaeum (Cotiani) - mărturisind numele Domnului Iisus Hristos.

Mucenicia

Moaştele Sf. Mina

Moaşte ale Sf. mare Mucenic Mina se află în mai multe locuri ale lumii creştine.

În România, biserica „Sfântul Mucenic Mina” din Bucureşti păstrează fragmente din moaştele Sf. Mina. Ele au fost aduse de la Muntele Athos şi de la Mănăstirea „Sfântul Mina” din Egipt în anul 1874.

Credincioşii se pot închina la moaştele Sf. Mina şi în Catedrala mitropolitană din Iaşi. În această catedrală, alături de moaştele altor 32 de sfinţi, se află şi un fragment din moaştele Marelui Mucenic Mina.

Şi în Biserica „Sfântul Mina” din cartierul Obcine (Suceava) se află două fragmente din moaştele Sf. Mina. Ele au fost aduse din Grecia, în august 2001, de către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Imnografie

Troparul Sfinţilor Mucenici Mina, Victor şi Vichentie, (glasul al 4-lea):

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru, că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul Sfinţilor Mucenici Mina, Victor şi Vichentie, (glasul al 8-lea):

Ca pe nişte mărturisitori ai bunei credinţe şi nevoitori de Dumnezeu înţelepţiţi, Biserica [îi] cinsteşte astăzi, mărind dumnezeieştile chinuri ale lui Mina, purtătorul de chinuri, ale lui Victor viteazul şi ale lui Vichentie, înţeleptul viteaz şi cu dragoste strigă, mărind pe Iubitorul de oameni.

Alt condac al Sf. Mucenic Mina, (glasul al 8-lea):

Din oastea cea vremelnică te-a răpit şi celei nestricăcioase te-a arătat părtaş pe tine, purtătorule de chinuri Mina, Hristos Dumnezeul nostru, Cel ce este mucenicilor nestricată cunună.

Iconografie

Iisus şi Sf. Mina; icoană egipteană din secolul al VI-lea

Dionisie din Furna arată că Sf. Mare Mucenic Mina „Egipteanul” (din Cotiada) se zugrăveşte sub chipul unui bătrân cu barba rotundă.[1]

În alte icoane Sf. Mina este reprezentat în veşminte militare şi înarmat cu lance, sabie şi scut, oarecum asemănător cu ceilalţi sfinţi „militari”, marii mucenici Gheorghe purtătorul de biruinţă şi Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

Note

  1. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Ed. Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 153, 198. ISBN 973-99692-0-8

Surse