Mila

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 30 august 2014 16:17, autor: Nick15 (Discuție | contribuții) (Bibliografie)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Mântuitorul, Andrei Rubliov, sec al XV-lea
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Mila este o virtute morală prin care este ajutat cel în nevoie. Una dintre caracteristicile esenţiale ale lui Dumnezeu este mila: Dumnezeu [este] iubitor de oameni, milostiv, îndelung-răbdător, plin de îndurare şi de dreptate, care păzeşte adevărul şi arată milă la mii de neamuri Domnul (Ieşirea 34,6--7). Tradiţia Bisericii arată că se face vinovat de un păcat împotriva Duhului Sfânt acela care păcătuieşte neîncetat bazându-se pe faptul că Dumnezeu, fiind milostiv, îl va ierta la nesfârşit; la fel cel care şi-a pierdut nădejdea în mila lui Dumnezeu, crezând că păcatele lui sunt atât de mari încât ele nu vor mai putea găsi iertare la Dumnezeu. Acestea două sunt păcate împotriva virtuţii teologice a nădejdii. [1]Omul trebuie sa urmeze modelul de milostenie al lui Dumnezeu: Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv, îndeamnă Iisus(Luca 6, 36) precum a făcut tatăl fiului risipitor cu fiul său care s-a pocăit. Cel ce este milostiv îşi face bine sufletului propriu prin mila sa, îl cinsteşte pe Dumnezeu şi este binecuvântat de Acesta care îl răsplăteşte în nenumărate feluri. Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el, ne încredinţează Solomon.(Proverbe 11,25)Mila trebuie făcută în ascuns, fără să ştie stânga ce face dreapta, cum spune Iisus, şi cu bucurie, cum spune apostolul Pavel. Cel milostiv face daruri şi acordă împrumuturi. Mila este una din podoabele creştinului. Modele de milă au fost Iov, Tabita, Corneliu, Pavel şi, mai presus de toate, Iisus, care s-a milostivit de toţi bolnavii cărora le-a dăruit tămăduirea. Mila poate îmbrăca însă şi forme negative, atunci când se referă la mila faţă de infractori care se traduce prin nepedepsirea acestora pentru infracţiunile comise (Deuteronom 13.8; 19,13; 19, 21; Evrei 10,28).


Mila face bine sufletului

Solomon spune: Omul milostiv îşi face bine sufletului său, pe când cel fără milă îşi chinuieşte trupul său.(Prov11.17)

Milostivul cinsteşte şi împrumută pe Domnul

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său, arată acelaşi Solomon. (Prov. 14,31) Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea, spune înţeleptul împărat. (Prov. 19,17)

Milostivul este binecuvântat de Dumnezeu care-l va uda

Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui, arată Solomon. (Prov. 22,9) Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui, spune Iisus în predica de pe munte (Mt. 5,7) Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi, întăreşte Solomon.(Prov14.21)

,,Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s'o faci. 28Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!`` când ai de unde să dai, învaţă Solomon(Prov3.27-28). ,,Unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească, arată acelaşi împărat(Prov11.24) ,,Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el", ne încredinţează Solomon.(Prov11.25)

,,Ci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sînt binecuvîntaţi."(Ps37.26) ,,Ce bine-i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rînduieşte faptele după dreptate!", exclamă psalmistul(Ps112.5)

Mila cu bucurie şi în ascuns

Apostolul Pavel scrie romanilor:,,Cine îmbărbătează pe alţii, să se ţină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cârmuieşte, să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie, s'o facă cu bucurie.(Rom12.8)

Iisus spune:Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.(Mt6.2)

Ci tu, cînd faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta,

pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.(Mt6.2-4)

Mila, dreptatea şi credincioşia sunt lucrurile cele mai însemnate din lege

Iisus le spune fariseilor:Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.(Mt23.23)

Aproapele nostru este cel faţă de care ne e milă

Este aproapele nostru cel faţă de care ne este milă, precum a dovedit samariteanul faţă de cel bătut de tâlhari. Iisus îi spune învăţătorului legii să facă la fel ca acesta (Lc10.33-37)

Tatăl fiului risipitor este milos cu fiul sau desfrânat şi îi iartă păcatul

Tatăl fiului risipitor (Dumnezeu) este milos cu fiul risipitor care s-a pocăit. (Lc15.20)

Vameşul care imploră mila lui Dumnezeu pleacă mai îndreptăţit decât fariseul mândru

Vameşul şi fariseul

10,,Doi oameni s'au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, şi altul vameş.

11Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel: ,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

12Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele.`

13Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi -i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea: ,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!`

14Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s'a pogorît acasă socotit neprihănit decît celalt. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat.`Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi -i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea: ,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!`(Lc18.13)

Oamenii miloşi dau cu împrumut şi returnează împrumuturile

,,Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă", spune psalmistul(Ps37.21) ,,Ci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sunt binecuvântaţi", spune acelaşi psalmist(Ps37.26) ,,Vezi să nu fii aşa de rău ca să zici în inima ta: ,,Ah! se apropie anul al şaptelea, anul iertării!`` Vezi să n'ai un ochi fără milă pentru fratele tău cel lipsit şi să nu-i dai. Căci atunci el ar striga către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat"(Deut15.9) ,,Ce bine-i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rânduieşte faptele după dreptate!", ne încredinţează psalmistul(Ps112.5)

Împăratul trebuie să fie milos cu cei lipsiţi şi nenorociţi

Daniel îl sfătuieşte pe Nabucudonosor:De aceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea! (Daniel 4.27) Acesta nu-i ascultă sfatul şi proorocia din vis, tâlcuită de Daniel prin puterea lui Dumnezeu, se adevereşte.

Mila ca podoabă

37Pe cînd vorbea Isus, un Fariseu L -a rugat să prînzească la el. El în intrat şi a şezut la masă. 38Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz. 39Dar Domnul i -a zis: ,,Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate. 40Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n'a făcut şi pe cea dinlăuntru? 41Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate. 42Dar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute! .(Lc11.37-41)

Apostolul Pavel scrie efesenilor:,,Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v'a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos."(Efes4.32)

Apostolul Pavel scrie filipenilor:Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mîngîiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire şi vreo îndurare 2faceţi-mi bucuria deplină, şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gînd. ,(Flp2.1-2)

Apostolul Petru scrie:,,Încolo, toţi să fiţi cu aceleaşi gânduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi, smeriţi"(1Pet3.8)

Proorocul Mica scrie:,,Ţi s'a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumezeul tău?`(Mica6.8)`

Atitudinea potrivită în raport cu unii păcătoşi

Apostolul Iuda scrie:,,căutaţi să mîntuiţi pe unii, smulgîndu -i din foc; de alţii iarăş fie-vă milă cu frică, urînd pînă şi cămaşa mînjită de carne”.(Iuda1.23)

Omul trebuie sa urmeze modelul de milostenie al lui Dumnezeu

Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.(Lc6.36)

23Deaceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi.

24A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni.

25Fiindcă el n'avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să -l vîndă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.

26Robul s'a aruncat la pămînt, i s'a închinat, şi a zis: ,Doamne, mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti tot.`

27Stăpînul robului aceluia, făcîndu -i-se milă de el, i -a dat drumul, şi i -a iertat datoria.

28Robul acela, cînd a ieşit afară, a întîlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care -i era dator o sută de lei. A pus mîna pe el, şi -l strîngea de gît, zicînd: ,Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.`

29Tovarăşul lui s'a aruncat la pămînt, îl ruga, şi zicea: ,Mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti.`

30Dar el n'a vrut, ci s'a dus şi l -a aruncat în temniţă, pînă va plăti datoria.

31Cînd au văzut tovarăşii lui cele întîmplate, s'au întristat foarte mult, şi s'au dus de au spus stăpînului lor toate cele petrecute.

32Atunci stăpînul a chemat la el pe robul acesta, şi i -a zis: ,Rob vicelan! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m'ai rugat.

33Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?`

34Şi stăpînul s'a mîniat şi l -a dat pe mîna chinuitorilor, pînă va plăti tot ce datora.

35Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.`` (Mat18.32)

Judecata Domnului e nemiloasă cu cei nemiloşi

,,căci judecata (Judecata Domnului) este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila biruieşte judecata (judecata omului)"(Iac2.13)

Modele de milă

Sfântul şi Dreptul Iov

Iov a fost un exemplu de milă:,, Nu plângeam eu pe cel amărât? N'avea inima mea milă de cel lipsit?(Iov30.25)

În Iope, era o uceniţă numită Tabita, nume, care în tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.(FA9.36)

1În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaş din ceata de ostaşi numită ,,Italiana``. 2Omul acesta era cucernic şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului, şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu. 3Pela ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într'o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, şi i -a zis: ,,Cornelie!`` 4Corneliu s'a uitat ţintă la el, s'a înfricoşat, şi a răspuns: ,,Ce este, Doamne?`` Şi îngerul i -a zis: ,,Rugăciunile şi milosteniile tale s'au suit înaintea lui Dumnezeu, şi El Şi -a adus aminte de ele.(FA10.1-4)

(Pavel),,După o lipsă de mai mulţi ani, am venit să aduc milostenii neamului meu, şi să aduc daruri la Templu.(FA24.17)

Hristos a avut milă de doi orbi pe care i-a vindecat (Mt9.27-31), i-a fost milă de gloate Mt9.36, Mc6.34), a vindecat pe cei bolnavi dintr-o gloată mare faţă de care I se făcuse milă Mt14.14), I s-a făcut milă de femeia canaaneancă care avea fata muncită de un drac Mt15.22-28, I s-a făcut milă de gloatele flămânde şi a înmulţit peştii şi pâinile Mt15.32-38 Mc8.2), I s-a făcut milă de fiul unui om care era lunatic şi îndrăcit şi l-a vindecat Mt17.14-21 Mc9.22), I s-a făcut milă de un lepros şi l-a tămăduit Mc1.41-45 A avut milă de îndrăcitul posedat de o legiune de diavoli;acesta locuia în morminte şi se tăia cu pietre Mt5.1-20, de cerşetorul orb Bartimeu căruia i-a redat vederea Mc10.46-52, Lc18.38-39. Altădată I s-a făcut milă de o văduvă care plângea pe singurul fiu al său care murise şi îl înviază Lc7.12-17. Altădată I s-a făcut milă de zece leproşi pe care i-a vindecat Lc17.11-19

Note

  1. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, p. 394, ISBN 973-8248-43-4

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
  3. English Standard Version Bible, 1971
  4. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  5. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, pag 279-281, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4
  6. Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 295, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2