Mihail Cerularie

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 21 martie 2010 06:48, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (Viaţa)
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Mihail Cerularie (arhaic "Cherularie" ; gr. Keroularios), cunoscut şi ca Mihail I, a fost Patriarh de Constantinopol între anii 1043 şi 1059. În timpul lui s-a produs o ruptură cu scaunul papal de la Roma, cunoscută în istorie ca Marea Schismă.

Viaţa

Mihail Cerularie s-a născut în jurul anului 1000. Educaţia pe care a primit-o era orientată spre o viitoare carieră în politică sau administraţie imperială, dar în 1040 el s-a călugărit. Trei ani mai târziu, în 1043, el a fost confirmat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului de către împăratul Constantin al IX-lea Monomahul.

În perioada în care Mihail I Cerularie a devenit patriarh, tensiunile existente între Bisericile Răsăritene şi cea Apuseană se acutizaseră. În afară de unele interpretări dogmatice diferite, apăruseră dispute jurisdicţionale în Balcani, sudul Italiei şi Sicilia. În plus, cererea papilor de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlalţi patriarhi nu era acceptată de către aceştia, care îl considerau pe episcopul doar ca pe un primus inter pares ("primul între egali"). De asemenea, Mihail I a intrat în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană şi cea Constantinopolitană, în special utilizarea azimei (pâine nedospită) la Euharistie[1]

Conflictul s-a adâncit şi mai mult atunci când Biserica de la Roma a reuşit să impună folosirea limbii latine la slujbele religioase printre creştinii normanzi. Mihail a reacţionat obligând bisericile latinilor din Constantinopol să treacă la practicile religioase care erau uzitate în Biserica Răsăriteană. În corespondenţa care a urmat pe această temă între capii celor două Biserici, Papa Leon al IX-lea a evitat să-l numească pe Mihail Cerularie "Patriarh Ecumenic", iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de "Frate" în loc de "Tată". Deşi mai târziu Mihail a încercat să medieze aceste probleme, Leon nu a vrut să facă nici o concesie.

În primăvara anului 1054, Leon al IX-lea a trimis o delegaţie papală în frunte cu cardinalul Humbert de Silva Candida la Constantinopol pentru a se confrunta în mod oficial cu patriarhul Mihail. Sosind la Constantinopol în aprilie 1054, delegaţii papei s-au simţit jigniţi de primirea care li s-a făcut şi au părăsit brusc palatul patriarhal, lăsând doar o scrisoare a papei către Mihail, scrisoare al cărei conţinut l-a umplut de mânie pe acesta. Apoi, Mihail a găsit sigiliile scrisorii ca fiind falsificate şi acest fapt l-a motivat să nu mai ia în considerare nici scrisoarea, nici delegaţia papală[2].

Refuzul patriarhului Mihail de a mai discuta cu delegaţia papală a dus la măsuri extreme. La [[16 iulie}] 1054, cardinalul Humbert a depus o scrisoare de excomunicare pe altarul bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol, scrisoare care el o pregătise deja, iar două zile mai târziu delegaţia papală a plecat în grabă la Roma. Dar cum Papa Leon al IX-lea murise deja pe 16 aprilie, scrisoarea de excomunicare nu era o bulă papală propriu-zisă, deoarece nu era semnată de către un papă. Ca măsură de represalii, patriarhul Mihail Cerularie i-a excomunicat pe cardinalul Humbert şi pe papă şi a ordonat eliminarea numelui papei din diptice, marcând astfel începutul Marii Schisme

Prin afirmarea răspicată a pretenţiilor sale politice, patriarhul Mihail s-a confruntat cu împăraţii Bizanţului, mai ales pe tema superiorităţii patriarhului faţă de împărat şi a Bisericii faţă de stat. Până la urmă, aceste confruntări au dus la detronarea lui, din demnitatea de patriarh, de către împăratul Isaac I Comnenul, în anul 1058. Mihai I Cerularie a murit subit pe data de 21 ianuarie 1059, la Madytus, în apropiere de Constantinopol, unde fusese exilat.


Casetă de succesiune:
Mihail Cerularie
Precedat de:
Alexie I Studitul
Patriarh de Constantinopol
1043–1058
Urmat de:
Constantin al III-lea Lihudas



Note

  1. Michael Cærularius - Enciclopedia Catolică, articol Michael Cærularius
  2. John Julius Norwich, The Normans in the South 1016-1130, Longmans, Green and Co., 1967, p. 102

Surse

Legături externe