Mihail Cerularie: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(finalizare articol)
m (diacritice noi (cu virgulă))
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Mihail Cerularie''' (arhaic "Cherularie" ; gr. ''Keroularios''), cunoscut şi ca '''Mihail I''', a fost [[Patriarh]] de [[Constantinopol]] între anii 1043 şi 1059. În timpul lui s-a produs o ruptură cu scaunul papal de la [[Roma]], cunoscută în istorie ca [[Marea Schismă]].
+
[[Imagine:Michael I Cerularius.jpg|thumb|right|250px|Patriarhul Mihail Cerularie (șezând pe tron) împreună cu doi clerici; din ''Cronica'' lui Ioan Skylitzes]]
 +
'''Mihail Cerularie''' (arhaic "Cherularie" ; gr. ''Keroularios''), cunoscut și ca '''Mihail I''', a fost [[Patriarh]] al [[Constantinopol]]ului între anii 1043 și 1059. În timpul lui s-a produs ruptura dintre [[Biserica Ortodoxă]] și [[Biserica Romano-Catolică]], cunoscută în istorie ca [[Marea Schismă]].
  
==Viaţa ==
+
==Viața ==
  
Mihail Cerularie s-a născut în jurul anului 1000. Educaţia pe care a primit-o era orientată spre o viitoare carieră în politică sau administraţie imperială, dar în 1040 el s-a [[călugăr]]it. Trei ani mai târziu, în 1043, el a fost confirmat ca [[Patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului]] de către împăratul [[Constantin al IX-lea]] ''Monomahul''.
+
Mihail Cerularie s-a născut în jurul anului 1000. Educația pe care a primit-o era orientată spre o viitoare carieră în politică sau administrație imperială, dar în 1040 el s-a [[călugăr]]it. Trei ani mai târziu, în 1043, el a fost confirmat ca [[Patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului]] de către împăratul [[Constantin al IX-lea]] ''Monomahul''.
  
În perioada în care Mihail I Cerularie a devenit patriarh, tensiunile existente între [[Biserică|Bisericile]] Răsăritene şi cea Apuseană se acutizaseră. În afară de unele interpretări dogmatice diferite, apăruseră dispute jurisdicţionale în Balcani, sudul Italiei şi Sicilia. În plus, cererea papilor de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlalţi [[patriarh]]i nu era acceptată de către aceştia, care îl considerau pe [[episcop]]ul doar ca pe un ''primus inter pares'' ("primul între egali"). De asemenea, Mihail I a intrat în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană şi cea [[Biserica din Constantinopol|Constantinopolitană]], în special utilizarea ''azimei'' (pâine nedospită) la [[Euharistie]]<ref> [http://www.newadvent.org/cathen/10273a.htm Michael Cærularius] - Enciclopedia Catolică, articol Michael Cærularius</ref>
+
În perioada în care Mihail I Cerularie a devenit patriarh, tensiunile existente între [[Biserică|Bisericile]] Răsăritene și cea Apuseană se acutizaseră. În afară de unele interpretări dogmatice diferite, apăruseră dispute jurisdicționale în Balcani, sudul Italiei și Sicilia. În plus, cererea [[Papă|papilor]] de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlalți [[patriarh]]i nu era acceptată de către aceștia, care îl considerau pe [[episcop]]ul Romei doar ca pe un ''primus inter pares'' ("primul între egali"). De asemenea, Mihail I a intrat în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană și cea [[Biserica din Constantinopol|Constantinopolitană]], în special utilizarea ''azimei'' (pâine nedospită) la [[Euharistie]]<ref> [http://www.newadvent.org/cathen/10273a.htm Michael Cærularius] - Enciclopedia Catolică, articol Michael Cærularius</ref>
  
Conflictul s-a adâncit şi mai mult atunci când Biserica de la Roma a reuşit să impună folosirea limbii latine la slujbele religioase printre creştinii normanzi. Mihail a reacţionat obligând bisericile latinilor din [[Constantinopol]] să treacă la practicile religioase care erau uzitate în Biserica Răsăriteană. În corespondenţa care a urmat pe această temă între capii celor două Biserici,  Papa Leon al IX-lea a evitat să-l numească pe Mihail Cerularie "''Patriarh Ecumenic''", iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de "''Frate''" în loc de "''Tată''". Deşi mai târziu Mihail a încercat să medieze aceste probleme, Leon nu a vrut să facă nici o concesie.
+
Conflictul s-a adâncit și mai mult atunci când Biserica de la Roma a reușit să impună folosirea limbii latine la slujbele religioase printre creștinii normanzi. Mihail a reacționat obligând bisericile latinilor din [[Constantinopol]] să treacă la practicile religioase care erau uzitate în Biserica Răsăriteană. În corespondența care a urmat pe această temă între capii celor două Biserici,  Papa Leon al IX-lea a evitat să-l numească pe Mihail Cerularie "''Patriarh Ecumenic''", iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de "''Frate''" în loc de "''Tată''". Deși mai târziu Mihail a încercat să medieze aceste probleme, Leon nu a vrut să facă nici o concesie.
  
În primăvara anului 1054, Leon al IX-lea a trimis o delegaţie papală în frunte cu cardinalul Humbert de Silva Candida la Constantinopol pentru a se confrunta în mod oficial cu patriarhul Mihail. Sosind la Constantinopol în aprilie 1054, delegaţii papei s-au simţit jigniţi de primirea care li s-a făcut şi au părăsit brusc palatul patriarhal, lăsând doar o scrisoare a papei către Mihail, scrisoare al cărei conţinut l-a umplut de mânie pe acesta. Apoi, Mihail a găsit sigiliile scrisorii ca fiind falsificate şi acest fapt l-a motivat să nu mai ia în considerare nici scrisoarea, nici delegaţia papală<ref>John Julius Norwich, ''The Normans in the South 1016-1130'', Longmans, Green and Co., 1967, p. 102</ref>.  
+
În primăvara anului 1054, Leon al IX-lea a trimis o delegație papală în frunte cu cardinalul Humbert de Silva Candida la Constantinopol pentru a se confrunta în mod oficial cu patriarhul Mihail. Sosind la Constantinopol în aprilie 1054, delegații papei s-au simțit jigniți de primirea care li s-a făcut și au părăsit brusc palatul patriarhal, lăsând doar o scrisoare a papei către Mihail, scrisoare al cărei conținut l-a umplut de mânie pe acesta. Apoi, Mihail a găsit sigiliile scrisorii ca fiind falsificate și acest fapt l-a motivat să nu mai ia în considerare nici scrisoarea, nici delegația papală<ref>John Julius Norwich, ''The Normans in the South 1016-1130'', Longmans, Green and Co., 1967, p. 102</ref>.  
  
Refuzul patriarhului Mihail de a mai discuta cu delegaţia papală a dus la măsuri extreme. La [[16 iulie]] 1054, cardinalul Humbert a depus o scrisoare de [[excomunicare]] pe [[altar]]ul [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol]], scrisoare care el o pregătise deja, iar două zile mai târziu delegaţia papală a plecat în grabă la Roma. Dar cum Papa Leon al IX-lea murise deja pe [[16 aprilie]], scrisoarea de excomunicare nu era o ''bulă papală'' propriu-zisă, deoarece nu era semnată de către un papă. Ca măsură de represalii, patriarhul Mihail Cerularie i-a excomunicat pe cardinalul Humbert şi pe papă şi a ordonat eliminarea numelui papei din ''diptice'', marcând astfel începutul [[Marea Schismă|Marii Schisme]].
+
Refuzul patriarhului Mihail de a mai discuta cu delegația papală a dus la măsuri extreme. La [[16 iulie]] 1054, cardinalul Humbert a depus o scrisoare de [[excomunicare]] pe [[altar]]ul [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol]], scrisoare care el o pregătise deja, iar două zile mai târziu delegația papală a plecat în grabă la Roma. Dar cum Papa Leon al IX-lea murise deja pe [[16 aprilie]], scrisoarea de excomunicare nu era o ''bulă papală'' propriu-zisă, deoarece nu era semnată de către un papă. Ca măsură de represalii, patriarhul Mihail Cerularie i-a excomunicat pe cardinalul Humbert și pe papă și a ordonat eliminarea numelui papei din ''diptice'', marcând astfel începutul [[Marea Schismă|Marii Schisme]].
  
Prin afirmarea răspicată a pretenţiilor sale politice, patriarhul Mihail s-a confruntat cu împăraţii Bizanţului, mai ales pe tema superiorităţii patriarhului faţă de împărat şi a Bisericii faţă de stat. Până la urmă, aceste confruntări au dus la detronarea lui, din demnitatea de patriarh, de către împăratul Isaac I Comnenul, în anul 1058. Mihai I Cerularie a murit subit pe data de [[21 ianuarie]] 1059, la Madytus, în apropiere de [[Constantinopol]], unde fusese exilat.
+
Prin afirmarea răspicată a pretențiilor sale politice, patriarhul Mihail s-a confruntat cu împărații Bizanțului, mai ales pe tema superiorității patriarhului față de împărat și a Bisericii față de stat. Până la urmă, aceste confruntări au dus la detronarea lui, din demnitatea de patriarh, de către împăratul Isaac I Comnenul, în anul 1058. Mihai I Cerularie a murit subit pe data de [[21 ianuarie]] 1059, la Madytus, în apropiere de [[Constantinopol]], unde fusese exilat.
  
  
Linia 19: Linia 20:
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
 
înainte=Alexie I ''Studitul''|
 
înainte=Alexie I ''Studitul''|
titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh de Constantinopol]]|
+
titlu=[[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarh al Constantinopolului]]|
 
ani=1043&ndash;1058|
 
ani=1043&ndash;1058|
 
după=Constantin al III-lea ''Lihudas''}}
 
după=Constantin al III-lea ''Lihudas''}}
Linia 37: Linia 38:
  
  
[[Categorie: Episcopi]]
+
[[Categorie:Episcopi]]
[[Categorie: Patriarhi de Constantinopol]]
+
[[Categorie:Patriarhi ai Constantinopolului]]
  
  
 
[[en:Michael I Cerularius of Constantinople]]
 
[[en:Michael I Cerularius of Constantinople]]

Versiunea curentă din 3 octombrie 2013 12:25

Patriarhul Mihail Cerularie (șezând pe tron) împreună cu doi clerici; din Cronica lui Ioan Skylitzes

Mihail Cerularie (arhaic "Cherularie" ; gr. Keroularios), cunoscut și ca Mihail I, a fost Patriarh al Constantinopolului între anii 1043 și 1059. În timpul lui s-a produs ruptura dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică, cunoscută în istorie ca Marea Schismă.

Viața

Mihail Cerularie s-a născut în jurul anului 1000. Educația pe care a primit-o era orientată spre o viitoare carieră în politică sau administrație imperială, dar în 1040 el s-a călugărit. Trei ani mai târziu, în 1043, el a fost confirmat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului de către împăratul Constantin al IX-lea Monomahul.

În perioada în care Mihail I Cerularie a devenit patriarh, tensiunile existente între Bisericile Răsăritene și cea Apuseană se acutizaseră. În afară de unele interpretări dogmatice diferite, apăruseră dispute jurisdicționale în Balcani, sudul Italiei și Sicilia. În plus, cererea papilor de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlalți patriarhi nu era acceptată de către aceștia, care îl considerau pe episcopul Romei doar ca pe un primus inter pares ("primul între egali"). De asemenea, Mihail I a intrat în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană și cea Constantinopolitană, în special utilizarea azimei (pâine nedospită) la Euharistie[1]

Conflictul s-a adâncit și mai mult atunci când Biserica de la Roma a reușit să impună folosirea limbii latine la slujbele religioase printre creștinii normanzi. Mihail a reacționat obligând bisericile latinilor din Constantinopol să treacă la practicile religioase care erau uzitate în Biserica Răsăriteană. În corespondența care a urmat pe această temă între capii celor două Biserici, Papa Leon al IX-lea a evitat să-l numească pe Mihail Cerularie "Patriarh Ecumenic", iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de "Frate" în loc de "Tată". Deși mai târziu Mihail a încercat să medieze aceste probleme, Leon nu a vrut să facă nici o concesie.

În primăvara anului 1054, Leon al IX-lea a trimis o delegație papală în frunte cu cardinalul Humbert de Silva Candida la Constantinopol pentru a se confrunta în mod oficial cu patriarhul Mihail. Sosind la Constantinopol în aprilie 1054, delegații papei s-au simțit jigniți de primirea care li s-a făcut și au părăsit brusc palatul patriarhal, lăsând doar o scrisoare a papei către Mihail, scrisoare al cărei conținut l-a umplut de mânie pe acesta. Apoi, Mihail a găsit sigiliile scrisorii ca fiind falsificate și acest fapt l-a motivat să nu mai ia în considerare nici scrisoarea, nici delegația papală[2].

Refuzul patriarhului Mihail de a mai discuta cu delegația papală a dus la măsuri extreme. La 16 iulie 1054, cardinalul Humbert a depus o scrisoare de excomunicare pe altarul bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol, scrisoare care el o pregătise deja, iar două zile mai târziu delegația papală a plecat în grabă la Roma. Dar cum Papa Leon al IX-lea murise deja pe 16 aprilie, scrisoarea de excomunicare nu era o bulă papală propriu-zisă, deoarece nu era semnată de către un papă. Ca măsură de represalii, patriarhul Mihail Cerularie i-a excomunicat pe cardinalul Humbert și pe papă și a ordonat eliminarea numelui papei din diptice, marcând astfel începutul Marii Schisme.

Prin afirmarea răspicată a pretențiilor sale politice, patriarhul Mihail s-a confruntat cu împărații Bizanțului, mai ales pe tema superiorității patriarhului față de împărat și a Bisericii față de stat. Până la urmă, aceste confruntări au dus la detronarea lui, din demnitatea de patriarh, de către împăratul Isaac I Comnenul, în anul 1058. Mihai I Cerularie a murit subit pe data de 21 ianuarie 1059, la Madytus, în apropiere de Constantinopol, unde fusese exilat.


Casetă de succesiune:
Mihail Cerularie
Precedat de:
Alexie I Studitul
Patriarh al Constantinopolului
1043–1058
Urmat de:
Constantin al III-lea Lihudas



Note

  1. Michael Cærularius - Enciclopedia Catolică, articol Michael Cærularius
  2. John Julius Norwich, The Normans in the South 1016-1130, Longmans, Green and Co., 1967, p. 102

Surse

Legături externe