Meteora: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Am tradus-o din engleză)
(Etichete: Modificare mobilă, Modificare de pe versiunea pentru mobil)
(→‎Istorie: Am mai tradus o parte)
(Etichete: Modificare mobilă, Modificare de pe versiunea pentru mobil)
Linia 2: Linia 2:
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
−
The date when monasteries were established in Metéora is not known. Hermit [[monk]]s were believed to be living among the caves and cutouts in the rocks on top of rocky pinnacles as early as the eleventh century. By the twelfth century a rudimentary [[monasticism|monastic]] state had formed called the [[Skete]] of Stagoi which was centered around the [[church]] of [[Theotokos]] of Doupiani (Mother of God). This church still stands today.
+
Din secolul al XI-lea până în secolul al XIX-lea:
  
−
As the Turkish forces increased pressure on the Byzantine empire in the fourteenth century the monasteries of Mount Athos were besieged by Turkish pirates. Having heard of the rock forest in central Greece, Athanasius Koinovitis, with two other monks, Gregory and Moses, left the [[Iviron Monastery (Athos)|Iviron Monastery]] on Mount Athos, in 1344, in search for a new home and found the inaccessible rock pinnacles of Meteora to be an ideal refuge. Here they settled on the top of a rock called Stylos or Pillar.  
+
Primii călugări veniți să locuiască la Meteora în secolul al XI-lea trăiau în peșteri ca pustnici.
  
−
Later, Athanasius began another community on the nearby Platys Lithos, or Broad Rock, where a few cells and a [[chapel]] in a cave were built. In 1356, the Serbian Emperor Symeon Uros endowed the community with funds to build the Church of the [[Transfiguration]] and expand the monastery that became known as the Great Meteoron or Monastery of the Transfiguration. The Great Meteoron was perfect for the monks; they were safe from political upheaval and had complete control of entry to the monastery. The only means of reaching it was by climbing a long ladder, which was drawn up whenever the monks felt threatened.  
+
Primele mănăstiri datează din secolul al XIV-lea, fiind construite pentru a scăpa de turci și albanezi.
  
−
About 1373, John Uros, the son of Symeon Uros, retired to the Great Meteoron as the monk Ioasaph. In 1383, he succeeded Athanasius on his death. Ioasaph further expanded the monastic community and the church, but after his death in 1422, the Great Meteoron community began a period of disorder and decline. A brief revival occurred during the sixteenth century. In 1517, Nectarius and Theophanes built the Monastery of Varlaám, which was reputed to house the finger of St John and the shoulder blade of St Andrew.
+
Sf. Atanasie din Meteora, expulzat din Republica monastică Muntele Athos, a fondat Mănăstirea Marele Meteor cu mai mulți adepți, urmat de alte comunități care au ocupat stâncile (până la 24 la apogeu, în secolul al XV-lea).
  
−
During the eighteenth and nineteenth centuries Meteora became a refuge from oppressive Ottoman officials and a hideout for members of the Greek independence movement. During World War II the Meteora suffered from bombing as well as further disorder and looting of art treasures that occurred during the German and Italian occupation.
+
Din secolul al XVII-lea, o serie de mănăstiri au fost abandonate treptat. Unele au fost distruse sau deteriorate în timpul războaielor, mai ales la începutul secolului al XIX-lea, de către oștile lui Ali Pașa.
  
−
During its height, Meteora, at the end of the fifteenth century, was the site of 24 monasteries, of which only six remain today. These six are:  
+
Epoca modernă:
−
::[[Great Meteoron Monastery (Meteora)|Great Meteoron Monastery]] (or Transfiguration Monastery)
 
−
::[[Varlaam Monastery (Meteora)|Varlaam Monastery]]
 
−
::[[St Stephen Monastery (Meteora)|St Stephen Monastery]] (women's monastery)
 
−
::[[Holy Trinity Monastery (Meteora)|Holy Trinity Monastery]]
 
−
::[[St Nicholas Anapafsas Monastery (Meteora)|St Nicholas Anapafsas Monastery]]
 
−
::[[Roussanou Monastery (Meteora)|Rousanou Monastery]] (women's monastery)
 
−
Of the six monasteries, four are inhabited by males, two by females. Each monastery has fewer than ten inhabitants. Due to the uniqueness of Meteora the valley attracts numerous tourists every year. The monasteries are now among the most popular tourist sites in the world and serve primarily as museums.
 
  
−
Access to the monasteries originally was extremely difficult, requiring either long ladders lashed together or large nets used to haul up both goods and humans. For [[pilgrim]]s to reach Varlaam monastery that dominates the valley a hoist was required to gain access vertically alongside a cliff that is 1,200 feet (373 meters) high. During the 1920s improvements were made in the arrangements for access to the monasteries. Steps were cut into the rock to some monasteries making the complex accessible as well as bridging from the nearby plateau.
+
În jurul anului 1920 au fost construite în stâncă scările actuale care permit un acces ușor.
 +
 
 +
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial locul a fost ocupat de trupele germane.
 +
 
 +
Doar șase mănăstiri sunt încă funcționale în prezent, unele fiind reocupate după o perioadă de abandon:
 +
 
 +
-Agios Nikolaos (Sfântul Nicolae).
 +
-Agios Stefanos (Sfântul Ștefan).
 +
-Aghia Triada (Sfânta Treime)
 +
-Marele Meteor, sau Mănăstirea Schimbării la față. Aceasta este prima ca mărime și vechime, fiind ocupată în permanență de la începuturile sale.
 +
-Roussanou
 +
-Varlaam
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 13 iulie 2017 07:39

Meteora (gr. Μετέωρα—"stâncile agățate", "suspended in the air" or "in the heavens above") este unul din cele mai importante complexuri monastice din Grecia și din lumea ortodoxă, al doilea ca mărime din Grecia, după Muntele Athos. Mănăstirile sunt construite pe creneluri de stânci de gresie naturală, la colțul nord-vestic al câmpiei Tesaliei, aproape de râul Pinios și de Munții Pindului, în Grecia centrală. Meteorele sunt acum casă a șase mănăstiri și este inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Istorie

Din secolul al XI-lea până în secolul al XIX-lea:

Primii călugări veniți să locuiască la Meteora în secolul al XI-lea trăiau în peșteri ca pustnici.

Primele mănăstiri datează din secolul al XIV-lea, fiind construite pentru a scăpa de turci și albanezi.

Sf. Atanasie din Meteora, expulzat din Republica monastică Muntele Athos, a fondat Mănăstirea Marele Meteor cu mai mulți adepți, urmat de alte comunități care au ocupat stâncile (până la 24 la apogeu, în secolul al XV-lea).

Din secolul al XVII-lea, o serie de mănăstiri au fost abandonate treptat. Unele au fost distruse sau deteriorate în timpul războaielor, mai ales la începutul secolului al XIX-lea, de către oștile lui Ali Pașa.

Epoca modernă:

În jurul anului 1920 au fost construite în stâncă scările actuale care permit un acces ușor.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial locul a fost ocupat de trupele germane.

Doar șase mănăstiri sunt încă funcționale în prezent, unele fiind reocupate după o perioadă de abandon:

-Agios Nikolaos (Sfântul Nicolae). -Agios Stefanos (Sfântul Ștefan). -Aghia Triada (Sfânta Treime) -Marele Meteor, sau Mănăstirea Schimbării la față. Aceasta este prima ca mărime și vechime, fiind ocupată în permanență de la începuturile sale. -Roussanou -Varlaam

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Meteora&oldid=44948”