Modificări

Salt la: navigare, căutare

Maximian al Constantinopolului

25 de octeți adăugați, 25 octombrie 2011 12:54
m
legături interne
Cel întru [[sfinţi]] părintele nostru '''Maximian'''(sau '''Maximianus'''), a fost [[arhiepiscop]] de [[ConstantinopolListă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarh al Constantinopolului]] între octombrie 431 și aprilie 434, în timpul [[Hristologie|disputelor hristologice]] ce au urmat [[Sinodul III Ecumenic|Sinodului al III-lea Ecumenic]] și depunerii lui [[Nestorie]]. Alegerea sa a fost influențată de dorința împăratului [[Teodosie al II-lea]]. Prăznuirea sa se face la data de [[21 aprilie]]. Înainte de secolul al XII-lea, pomenirea sa se făcea la data de [[20 noiembrie]].
==Viața==
Maximian s-a născut la Roma şi a fost prieten din copilărie cu papa [[Celestine I al Romei|Celestin al Romei]]. Era cunoscut ca un om evlavios, dar nu şi pentru capacităţile sale intelectuale. Avea o bună reputaţie printre creştini, în parte datorită faptului că el amenajase pe cheltuiala lui mai multe locuri pentru îngroparea celor adormiţi. Maximian a fost o vreme [[monah]] înainte de a fi [[hirotonie|hirotonit]] [[preot]] al [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]], fiind hirotonit de arhiepiscopul Sisinius (Sisinie). Făcea parte din [[cler]]ul local încă din vremea păstoriei sfântului [[Ioan Gură de Aur]].
După depunerea lui [[Nestorie]], Maximian a devenit arhiepiscop al Constantinopolului la insistenţa împăratului [[Teodosie al II-lea]], care îşi dorea un arhiepiscop mai modest şi eventual unul care să nu se afle întru totul sub influenţa surorii lui, împărăteasa [[Pulcheria Împărăteasa|Pulcheria]]. A fost preferat lui [[Proclu de Constantinopol|Proclu]], candidatul susţinut de aristocraţie.
Maximian a fost hirotonit pe [[25 octombrie]] 431. Participarea la hirotonia lui ilustra controversele din sânul Bisericii: Orientalii (sirienii) nu fuseseră invitaţi, întrucât contunuau să susţină că înlăturarea lui Nestorie de pe [[scaun]]ul constantinopolitan drept necanonică. Maximian era ortodox, mergând pe urmele unor [[arhiepiscop]]i precum Sf. Ioan Gură de Aur, Atticus şi Sisinie.
După ce s-a străduit iniţial să impună hotărârile [[Sinodul III Ecumenic|Sinodului de la Efes]], pe la mijlocul anului 432 Teodosie a hotărât să încerce să pună capăt conflictului cu sirienii. După ce s-a consultat cu arhiepiscopul Maximian, i-a scris lui [[Ioan I al Antiohiei]] o scrisoare în care deplângea persistenţa animozităţilor si propunea condiţii pentru reconcilierea cu [[sinod]]ul constantinopolitan. Printre aceste condiţii se găsea şi acceptarea depunerii lui Nestorie şi recunoaşterea lui Maximian ca episcop. Însă sirienii, între care şi Ioan al Antiohiei aveau obiecţii cu privire la formularea „două naturi” legată de Sf. [[Chiril al Alexandriei]] şi de ''Scrisorile'' şi ''Capitolele'' acestuia. După îndelungi negocieri, sirienii şi-au rezolvat divergenţele în ceea ce privea ''Capitolele'' lui Chiril, iar Ioan a acceptat să renunţe să-l sprijine pe Nestorie, recunoscându-l ca episcop pe Maximian.
În timpul acestor negocieri, Maximian s-a ţinut deoparte, neluând în seamă cele ce se întâmplau în jurul lui. Devenise limpede că, datorită vârstei înaintate şi a scăderii capacităţii sale intelectuale, Maximian nu mai putea face faţă responsabilităţilor sale. În Joia Mare, pe [[12 aprilie]] 434, Maximian a trecut la Domnul, în timpul negocierilor.
{{succesiune|
înainte=[[Nestorie]]|
titlu=[[Listă a patriarhilor de ConstantinopolConstantinopolului|Arhiepiscop de ConstantinopolPatriarh al Constantinopolului]]|
ani= 431-434|
după=[[Proclu de Constantinopol|Proclu]]}}
14.991 de modificări

Meniu de navigare