Maxim (Minkov) al Bulgariei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(propunere de traducere din engleza)
 
m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.)
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
Preafericitul '''Maxim (Minkov)''' (1914-2012), a fost [[patriarh]] al Bulgariei și [[primat]] al [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bisericii Ortodoxe Bulgare]] din 1971 și până la moartea sa, la [[6 noiembrie]] 2012.
  
His Holiness '''Maxim (Minkov)''', [[Patriarch]] of Bulgaria and Bishop of Sofia, is the current [[primate]] of the [[Church of Bulgaria]].
+
==Viața==
 +
Patriarhul Maxim (bg. Патриарх Максим) s-a născut [[29 octombrie]] 1914 în satul Oreșak, lângă orașul Troyan, primind la botez numele de Marin. Marin Naidenov Minkov a urmat cursurile școlii primare din satul natal și a intrat în mănăstire ca frate începător la vârsta de doisprezece ani. A urmat cursurile Seminarului „Sf. Ioan de la Rila” din Sofia și apoi la Departamentul de Teologie Ortodoxă al Universității din Sofia.
  
==Life==
+
La [[13 decembrie]] 1941 a fost [[tundere|tuns în monahism]], primind numele de Maxim (în cinstea Sf. [[Maxim Mărturisitorul]]), apoi a fost [[hirotonie|hirotonit]] [[Diacon|ierodiacon]], apoi [[ieromonah]]. Între 1950 și 1955 a slujit ca reprezentant al Bisericii Bulgariei la Moscova.
His Holiness Maxim was born Marin Naydenov Minkov on [[October 29]], 1914 in the village of Oreshak, near the town of Troyan. Marin received his theological education at the Sofia Seminary of St. John of Rila and the Orthodox Theological Department of Sofia University.  
 
  
In 1941, he was [[tonsure]]d and received the name Maxim and then entered the [[Holy Orders]]. In 1955, he was named secretary general of the [[Holy Synod]]. In 1956, he was [[consecration of a bishop|consecrated]] with the titular Bishop of Branit. In 1960, he was elected [[Metropolitan]] of Lovech, and then on [[July 4]], 1971, he was elected Patriarch of Bulgaria.
+
Între anii 1955 și 1960 a fost secretar al [[Sfântul Sinod|Sfântului Sinod]]. În 1956, a fost hirotonit [[episcop]] de Branit. În 1960, a fost ales [[Mitropolit]] de Loveci. În această calitate a contribuit la revenirea monahilor și redeschiderea mănăstirii Rila (care fusese închisă și transformată în muzeu de către autoritățile comuniste) în anul 1968 și a împiedicat distrugerea bisericii Sf. Ioan de la Rila din centrul orașului Pernik.
  
Patr. Maxim led the Church of Bulgaria during much of the period of the communist dictatorship and the transition of Bulgaria to a non-communist state. During much of this period the Church of Bulgaria was split into to warring Synods.
+
La moartea Patriarhului Chiril al Bulgariei, a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare pe [[4 iulie]] 1971. După alegerea sa, Patriarhul Maxim a făcut o serie de vizite Bisericilor Ortodoxe surori, precum și în [[Parohie|parohiile]] ortodoxe bulgare de peste hotare.
 +
 
 +
Patriarhul Maxim a devenit ''doctor honoris causa'' al Academiei Teologice „Sf. Clement din Orhrida” din Sofia și al Academiei Spirituale din Moscova. A publicat mai multe volume de predici. Patriarhul Maxim a condus Biserica Bulgariei în cea mai mare parte a perioadei comuniste, precum și a perioadei de tranziție care a urmat-o.
 +
 
 +
==Controverse==
 +
După căderea comunismului, Biserica Ortodoxă Bulgară s-a confruntat cu o schismă profundă. Învinuindu-l pe Patriarhul Maxim de colaborarea cu regimul comunist, mai mulți ierarhi bulgari s-au rupt de Biserica Ortodoxă Bulgară, constituind un Sinod alternativ și alegându-și un nou Patriarh, cu sprijinul politic al guvernului Uniunii Forțelor Democrate. Schisma s-a perpetuat până în 1998. Bisericile Ortodoxe surori au continuat să recunoască autoritatea Patriarhului Maxim asupra Bisericii Ortodoxe din Bulgaria. În 1998 a avut loc la Sofia un Sinod interortodox la care au participat majoritatea întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe și mulți alți ierarhi. S-a hotărât rezolvarea schismei bulgare: Patriarhul Maxim rămânea în funcție, iar membrii Sinodului dizident urmau să fie reintegrați în Sinodul Bisericii Bulgariei, ca episcopi titulari. Reconcilierea nu a durat mult, iar Sinodul dizident și-a urmat drumul separat. Noul conducător al Sinodului dizident, Mitropolitul Inochentie, s-a arătat favorabil reconcilierii cu Biserica Ortodoxă Bulgară.
  
 
{{start box}}
 
{{start box}}
{{succession|
+
{{succesiune|
before=?|
+
înainte=?|
title=Bishop of Branit|
+
titlu=Episcop de Branit|
years=1956-1960|
+
ani=1956—1960|
after=?}}
+
după=?}}
{{succession|
+
{{succesiune|
before=?|
+
înainte=?|
title=Metropolitan of Lovech|
+
titlu=Mitropolit de Loveci|
years=1960-1971|
+
ani=1960—1971|
after=?}}
+
după=?}}
{{succession|
+
{{succesiune|
before=[[Cyril (Markov) of Bulgaria|Cyril (Markov)]]|
+
înainte=[[Chiril (Markov) al Bulgariei|Chiril (Markov)]]|
title=Patriarch of Bulgaria<br>and Metropolitan of Sofia|
+
titlu=Patriarh al Bulgariei și mitropolit al Sofiei|
years=1971-present|
+
ani=1971—2012|
after=&mdash;}}
+
după=[[Neofit (Dimitrov) al Bulgariei|Neofit (Dimitrov)]]}}
 
{{end box}}
 
{{end box}}
  
==External links==
+
==Surse==
*[http://www.novinite.com/view_news.php?id=98346  Head of Bulgarian Orthodox Church Patriarch Maksim]
+
*[[:en:Maxim (Minkov) of Bulgaria|OrthodoxWiki:Maxim (Minkov) of Bulgaria]]
*[http://www.orthodoxresearchinstitute.org/resources/hierarchs/bulgaria/current.htm#maxim_patr Listing] at the Orthodox Research Institute
+
*en: [[w:Maxim of Bulgaria]]
*[[w:Patriarch Maxim of Bulgaria|''Patriarch Maxim of Bulgaria'' at Wikipedia]]
+
*bg: [http://www.bg-patriarshia.bg/index.php?file=patriarch.xml Patriarhul Bulgariei], biografie pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Bulgare.
*[http://bulch.tripod.com/boc/mainpage.htm The Official Web-site of the Bulgarian Orthodox Church]
+
 
 +
==Legături externe==
 +
*en: [http://www.novinite.com/view_news.php?id=98346  Head of Bulgarian Orthodox Church Patriarch Maksim]
 +
*en: [[w:Maxim of Bulgaria|''Patriarch Maxim of Bulgaria'' at Wikipedia]]
 +
*bg: [http://www.bg-patriarshia.bg/ site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Bulgare]
  
[[Category:Bishops]]
+
[[Categorie:Episcopi]]
[[Category:Bishops of Branit]]
+
[[Categorie:Episcopi de Branit]]
[[Category:Bishops of Lovech]]
+
[[Categorie:Episcopi de Loveci]]
[[Category:Bishops of Sofia]]
+
[[Categorie:Episcopi de Sofia]]
[[Category:Patriarchs of Bulgaria]]
+
[[Categorie:Patriarhi ai Bulgariei]]
  
[[en:Maksim (Minkov) of Bulgaria]]
+
[[en:Maxim (Minkov) of Bulgaria]]

Versiunea curentă din 17 mai 2017 08:18

Preafericitul Maxim (Minkov) (1914-2012), a fost patriarh al Bulgariei și primat al Bisericii Ortodoxe Bulgare din 1971 și până la moartea sa, la 6 noiembrie 2012.

Viața

Patriarhul Maxim (bg. Патриарх Максим) s-a născut 29 octombrie 1914 în satul Oreșak, lângă orașul Troyan, primind la botez numele de Marin. Marin Naidenov Minkov a urmat cursurile școlii primare din satul natal și a intrat în mănăstire ca frate începător la vârsta de doisprezece ani. A urmat cursurile Seminarului „Sf. Ioan de la Rila” din Sofia și apoi la Departamentul de Teologie Ortodoxă al Universității din Sofia.

La 13 decembrie 1941 a fost tuns în monahism, primind numele de Maxim (în cinstea Sf. Maxim Mărturisitorul), apoi a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah. Între 1950 și 1955 a slujit ca reprezentant al Bisericii Bulgariei la Moscova.

Între anii 1955 și 1960 a fost secretar al Sfântului Sinod. În 1956, a fost hirotonit episcop de Branit. În 1960, a fost ales Mitropolit de Loveci. În această calitate a contribuit la revenirea monahilor și redeschiderea mănăstirii Rila (care fusese închisă și transformată în muzeu de către autoritățile comuniste) în anul 1968 și a împiedicat distrugerea bisericii Sf. Ioan de la Rila din centrul orașului Pernik.

La moartea Patriarhului Chiril al Bulgariei, a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare pe 4 iulie 1971. După alegerea sa, Patriarhul Maxim a făcut o serie de vizite Bisericilor Ortodoxe surori, precum și în parohiile ortodoxe bulgare de peste hotare.

Patriarhul Maxim a devenit doctor honoris causa al Academiei Teologice „Sf. Clement din Orhrida” din Sofia și al Academiei Spirituale din Moscova. A publicat mai multe volume de predici. Patriarhul Maxim a condus Biserica Bulgariei în cea mai mare parte a perioadei comuniste, precum și a perioadei de tranziție care a urmat-o.

Controverse

După căderea comunismului, Biserica Ortodoxă Bulgară s-a confruntat cu o schismă profundă. Învinuindu-l pe Patriarhul Maxim de colaborarea cu regimul comunist, mai mulți ierarhi bulgari s-au rupt de Biserica Ortodoxă Bulgară, constituind un Sinod alternativ și alegându-și un nou Patriarh, cu sprijinul politic al guvernului Uniunii Forțelor Democrate. Schisma s-a perpetuat până în 1998. Bisericile Ortodoxe surori au continuat să recunoască autoritatea Patriarhului Maxim asupra Bisericii Ortodoxe din Bulgaria. În 1998 a avut loc la Sofia un Sinod interortodox la care au participat majoritatea întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe și mulți alți ierarhi. S-a hotărât rezolvarea schismei bulgare: Patriarhul Maxim rămânea în funcție, iar membrii Sinodului dizident urmau să fie reintegrați în Sinodul Bisericii Bulgariei, ca episcopi titulari. Reconcilierea nu a durat mult, iar Sinodul dizident și-a urmat drumul separat. Noul conducător al Sinodului dizident, Mitropolitul Inochentie, s-a arătat favorabil reconcilierii cu Biserica Ortodoxă Bulgară.

Casetă de succesiune:
Maxim (Minkov) al Bulgariei
Precedat de:
?
Episcop de Branit
1956—1960
Urmat de:
?
Precedat de:
?
Mitropolit de Loveci
1960—1971
Urmat de:
?
Precedat de:
Chiril (Markov)
Patriarh al Bulgariei și mitropolit al Sofiei
1971—2012
Urmat de:
Neofit (Dimitrov)



Surse

Legături externe