Matei Basarab

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 4 mai 2012 17:14, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (completări şi referinţe)
Salt la: navigare, căutare
Matei Basarab

Matei Basarab (1580 - 1654) a fost Domn al Ţării Româneşti între anii 1632-1654.

Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine l-a făcut să adopte numele de „Basarab”, imediat după urcarea sa pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmaș al acestuia.

Matei Basarab era fiul lui „Danciul ot Brâncoveni”, fost mare vornic și oștean al lui Mihai Viteazul. Danciu ot Brâncoveni a murit în bătalia de la Șelimbăr (1599) și a fost înmormântat la Alba Iulia. Mama lui Matei era jupâneasa Stanca, tot din Brâncoveni (actualmente în judeţul Olt).

Ca şi tatăl său, Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandând grupul de oaste al târgoveţilor şi breslaşilor din Craiova.[1]

Urcarea pe tronul Ţării Româneşti

Matei Basarab a încercat să urce pe tronul Ţării Româneşticu încă din timpul domniei lui Leon Tomșa, având sprijinul principelui Gheorghe Rákóczi I al Transilvaniei, în 1630. Deoarece situaţia din țară era foarte agitată și în timpul lui Radu Iliaș, urmaşul lui Leon Tomșa, Poarta Otomană îi încredințează domnia lui Matei Basarab în martie 1633 (la aceasta contribuind şi darurile substanţiale făcute personal de Matei marelui vizir de la Istanbul).

În timpul domniei sale, Matei Basarab a menținut pacea cu Turcia, dar a încheiat şi tratate de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I al Transilvaniei (1635), precum și cu Sfântul Imperiu Roman, Polonia și Veneția (în 1636, 1637 şi 1639).[1]

Relaţiile cu Vasile Lupu

Domnia lui Matei Basarab a fost marcată de îndelungatul conflict cu omologul său din Moldova, voievodul Vasile Lupu. Acesta dorea să-l detroneze pe voievodul muntean, utilizând în acest scop atât intrigi şi pâri la Înalta Poartă, dar şi atacuri armate directe.

Ctitor de sfinte lăcaşuri

În perioada domniei lui Matei Basarab cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al acesteia. În cei 22 de ani de domnie, Matei Basarab s-a dovedit un bun gospodar și administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace.

Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală şi de închegare a unei școli artistice, fără de care „şcoala brâncovenească” nu ar fi fost posibilă. A fost un adevărat protector al culturii, dar şi un puternic sprijin al ortodoxiei, acţionând energic pentru păstrarea nealterată a tradiției ortodoxe.

Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români. A ridicat din temelie peste 30 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât și la Muntele Athos, precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov.

A fost urmat la tron de către Constantin Şerban (ctitorul, printre altele, Catedralei patriarhale din Bucureşti).

Note

  1. 1,0 1,1 Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925


Casetă de succesiune:
Matei Basarab
Precedat de:
Radu Iliaş
Domnitor al Țării Românești
1632 - 1654
Urmat de:
Constantin Şerban