Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Ctitor de sfinte lăcaşuri
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât și la [[Muntele Athos]], precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov. Dacă [[Ştefan cel Mare şi Sfânt]] a zidit 45 de biserici şi mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurăscu<ref>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Albatros, Bucureşti, 1972</ref>).
Cea mai cunoscuta dintre ctitoriile sale este manastirea Arnota din judetul Valcea, zidita intre anii 1633-1636, pe locul unei asezari mai vechi. Biserica manastirii a fost pictata de Stroe din Targoviste. Pe langa temele religioase traditionale sunt de remarcat portretele votive ale domnitorului si Doamnei Elina, din pronaos, precum si o frumoasa decoratie florala in locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab batran, cu parul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi romani care s-au pastrat pana astazi. La Arnota, Matei Basarab a fost si inmormantat, lespedea de piatra ce-i acopera mormantul fiind sculptata de sibianul Elias Nicolae. Tot aici a fost inmormantata si doamna Elina, sotia voievodului.
<ref>[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/matei-basarab-ctitor-bisericesc-45139.htm Loreta Popa - Umbrele trecutului: Matei Basarab, ctitor bisericesc</ref>
A fost urmat la tron de către [[Constantin Şerban]] ([[ctitor]]ul, printre altele, [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|Catedralei patriarhale din Bucureşti]]).
