Modificări

Salt la: navigare, căutare

Matei Basarab

1.138 de octeți adăugați, 14 mai 2012 09:37
completări şi referinţe
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât și la [[Muntele Athos]], precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov. Dacă [[Ştefan cel Mare şi Sfânt]] a zidit 45 de biserici şi mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurăscu<ref>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Albatros, Bucureşti, 1972</ref>).
Cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab este [[Mănăstirea Arnota]] (din actualul judeţ Vâlcea), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui sfânt lăcaş mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgovişte. Pe lângă temele religioase tradiţionale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab şi Doamna Elina), din pronaos, precum şi o remarcabilă decoraţie florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfăţişat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre.<refname="Loreta Popa">[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/matei-basarab-ctitor-bisericesc-45139.htm Loreta Popa - Umbrele trecutului: Matei Basarab, ctitor bisericesc]</ref> Tot la Mănăstirea Arnota se află şi mormântul lui Matei Basarab, precum şi cel al Doamnei Elina, soţia voievodului.
O altă ctitorie monumentală a lui Matei Basarab este [[Mănăstirea Căldăruşani]] (din actualul judeţ Ilfov), construită între anii 1637-1638. Mănăstirea est situată în apropierea Bucureştiului, într-o poziţie pitorească, fiind înconjurată din trei părţi de lacuri.
*Biserica Sf. Gheorghe din Piteşti
*Bisericile din Caracal, Drăgăneşti-Teleorman, Pârscovani şi Dobroteşti-Olt
 
==Influenţa asupra dezvoltării vieţii spirituale a românilor==
 
Matei Basarab a fost un sprijinitor al vieţii spirituale a românilor, atât a celei religioase cât şi a celei culturale. Împreună cu cumnatul său, marele logofăt Udrişte Năsturel, a înfiinţat două tipografii, una la [[Mănăstirea Govora]] şi cealaltă la Târgovişte.
 
Prima carte tipărită la Târgovişte a fost un ''Trebnic'', în 1636, iar la Govora, ''[[Pravilă|Pravila Mică]]'' din 1640. Udrişte Năsturel a tradus din latină în slavonă opera ascetică medievală ''De imitaţio Christi'' a lui Thomas de Kempis, tipărită la [[Mănăstirea Dealu]] în 1647. De remarcat că în prefaţa adresată mitropolitului [[Varlaam al Moldovei]] se arată, printre altele, înrudirea dintre limbile latină şi română.
 
În timpul domniei lui Matei Basarab a fost introdusă limba română în slujbele religioase, căci, după cum scria voievodul: „''Am văzut că în întreaga mea ţară este foame, este sete, nu însă de pâine şi apă, ci din pricina împuţinării sfintelor cărţi''”.<ref name="Loreta Popa"/>.
==Sfârșitul domniei ==
14.991 de modificări

Meniu de navigare