Matei Basarab: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(imagine)
m (redim. imagine)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Îmbunătăţire}}
 
{{Îmbunătăţire}}
[[Imagine:Matei_Basarab.jpg|thumb|right|200px|<center>Matei Basarab</center>]]
+
[[Imagine:Matei_Basarab.jpg|thumb|right|240px|<center>Matei Basarab</center>]]
 
'''Matei Basarab''' (1580 - 1654) a fost Domn al Ţării Româneşti între anii  1632-1654.
 
'''Matei Basarab''' (1580 - 1654) a fost Domn al Ţării Româneşti între anii  1632-1654.
  
Linia 22: Linia 22:
 
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români. A ridicat din temelie peste 30 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât și la [[Muntele Athos]], precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov.  
 
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români. A ridicat din temelie peste 30 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât și la [[Muntele Athos]], precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov.  
  
A fost urmat la tron de către [[Constantin Şerban]] ([[ctitor]]ul, printre altele, a [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|Catedralei patriarhale din Bucureşti]].
+
A fost urmat la tron de către [[Constantin Şerban]] ([[ctitor]]ul, printre altele, [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|Catedralei patriarhale din Bucureşti]]).
  
  

Versiunea de la data 25 aprilie 2012 14:48

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Matei Basarab

Matei Basarab (1580 - 1654) a fost Domn al Ţării Româneşti între anii 1632-1654.

Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine l-a făcut să adopte numele de „Basarab”, imediat după urcarea sa pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmaș al acestuia.

Matei Basarab era fiul lui „Danciul ot Brâncoveni”, fost mare vornic și oștean al lui Mihai Viteazul. Danciu ot Brâncoveni a murit în bătalia de la Șelimbăr (1599) și a fost înmormântat la Alba Iulia. Mama lui Matei era jupâneasa Stanca, tot din Brâncoveni (actualmente în judeţul Olt).

Ca şi tatăl său, Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandând grupul de oaste al târgoveţilor şi breslaşilor din Craiova.

Urcarea pe tronul Ţării Româneşti

Relaţiile cu Vasile Lupu

Ctitor de sfinte lăcaşuri

În perioada domniei lui Matei Basarab cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al acesteia. În cei 22 de ani de domnie, Matei Basarab s-a dovedit un bun gospodar și administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace.

Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală şi de închegare a unei școli artistice, fără de care „şcoala brâncovenească” nu ar fi fost posibilă. A fost un adevărat protector al culturii, dar şi un puternic sprijin al ortodoxiei, acţionând energic pentru păstrarea nealterată a tradiției ortodoxe.

Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români. A ridicat din temelie peste 30 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât și la Muntele Athos, precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov.

A fost urmat la tron de către Constantin Şerban (ctitorul, printre altele, Catedralei patriarhale din Bucureşti).


Casetă de succesiune:
Matei Basarab
Precedat de:
Radu Iliaş
Domnitor al Țării Românești
1632 - 1654
Urmat de:
Constantin Şerban



Surse