Martin de Tours

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.

Părintele nostru în rând cu sfinţii Martin de Tours (latină: Martinus), a fost un episcop din Tours în secolul al IV-lea. El s-a arătat interesat de creştinism încă de la o vârstă fragedă. După stagiul efectuat în armata romană, el a fost botezat şi a devenit ucenic al Sfântului Ilarie de Poitiers care era o figură proeminentă în disputele trinitare cu arienii. El a devenit episcop de Tours în 371. El este fondatorul Mănăstirii Marmoutier unde a dus o viaţă austeră alături de cenobiţi care locuiau în peşteri. Cinstirea lui Martin era foarte populară în Europa Occidentală în Evul Mediu. După adormirea sa, el a fost înmormântat în Tours, unde, cu timpul, a fost construită o basilică mare peste mormântul Sfântului Martin de Tours. Hagiograful său Sulpitius Severus, un contemporan, a scris despre evenimentele din viaţa acestuia.

Viaţa

Martin s-a născut în 316 sau 317 în Sabaria, Pannonia, Ungaria zilelor noastre, într-o familie de militari. Tatăl său era tribun în Garda casei imperiale şi era staţionat în Ticinum, Galia Cisaplină, care în prezent este Pavia, Italia. El a fost numit după zeul roman al războiului Marte. Împotriva dorinţei părinţilor săi, tânărul Martin începe să frecventeze biserica la vârsta de zece ani, devenind un catehumen. La vârsta de cincisprezece ani, fiind fiul unui ofiţer roman, i s-a cerut să se înroleze în cavalerie. În 334, ca parte a îndatoririlor sale a fost staţionat în Samarobriva, Galia, în zilele noastre Amiens, Franţa.

În perioada aceasta, din Amiens, el a avut o viziune care a devenit cel mai memorabil eveniment din viaţa sa. El a întâlnit la porţile oraşului Amiens un cerşetor îmbrăcat sărăcăcios pentru care Martin şi-a tăiat pelerina militară în două şi i-a dat cerşetorului o bucată. În acea noapte, el l-a visat pe Iisus îmbrăcat cu jumătatea de pelerină pe care Martin o dăruise şi l-a auzit pe Iisus spunându-le îngerilor: "Acesta este Martin, soldatul roman care nu a fost botezat. El m-a îmbrăcat." Această viziune confirmându-i viziunea, Martin s-a botezat şi după ce a mai slujit în armată încă doi ani, el a părăsit armata. Apoi el a călătorit în Tours, pentru a deveni ucenicul Sfântul Ilarie de Poitiers.

Sfântul Ilarie era liderul partizanilor creştinismului trinitar opunându-se arianismului nobilimii vizigote. Martin s-a reîntors în Italia după ce Ilarie a fost exilat. În Italia, el l-a combătut pe arianul Auxentie, arhiepiscop de Milano, care l-a izgonit pe Martin din oraş. Atunci, Martin şi-a găsit refugiul şi a trăit o viaţă de pustnic pe o insulă din Marea Tireniană. Martin s-a reîntâlnit cu Ilarie când acesta s-a reîntors la Poitiers în 361. Aici, Martin a înfiinţat o mănăstire care cu timpul a devenit Abaţia benedictină din Liguge. Având baza în mănăstirea sa, Martin a călătorit şi propovăduit în întreaga Galie de vest, amintirea sa fiind păstrată în multe legende locale. În 371, Martin a fost ridicat la rangul de episcop de Tours. Ca episcop de Tours el i-a impresionat puternic pe locuitorii acestui oraş cu atitudinea şi zelul său în distrugerea templelor păgâne. Sulpicius Severus menţionează în Vita Sfântului Martin multre din evenimentele acestei perioade. Mai departe, Sulpicius menţionează retragerea lui Martin din tensiunile oraşului la Mănăstirea Marmoutier, pe care el o fondase dincolo de râul Loire din Tours. Aici Martin a dus o viaţă austeră printre cenobiţii trăitori în peşteri care s-au adunat în jurul său.

Sfântul Martin de Tours a adormit în Domnul în 11 noiembrie 397, la Candes.

Amintirea sa

Basilica ce a fost construită ca mormânt pentru Sfântul Martin de Tours a fost un important punct de oprire în pelerinajele din Evul Mediu. În timpul războaielor religioase din 1562, hughenoţii au jefuit mormântul care, apoi, a fost distrus complet în timpul Revoluţiei Franceze. Peste acest loc au fost construite două străzi pentru a fi siguri de faptul că locul nu va fi reconstruit.

Sfântul Martin de Tours continuă să fie pomenit în multe părţi ale Europei Occidentale prin procesiuni anuale şi prin cadourile date copiilor de ziua sa, 11 noiembrie, în loc de 6 decembrie (Sfântul Nicolae) sau 25 decembrie (Crăciun). Prăznuirea sa se face adesea în 12 noiembrie.

Imnografie

Tropar (Glasul 4)

Prin semne şi minuni în toată Galia ai fost renumit.

Prin har şi adoptare ai fost lumina lumii, Martin, binecuvântat de Dumnezeu.

Generozitatea şi compasiunea au umplut viaţa ta cu splendorile lor,

Învăţătură şi sfat înţelept erau bogăţiile şi comorile tale,

Pe care liber le-ai dăruit celor ce te-au cinstit.

Condac (Glasul 8)

Ca un devotat slujitor al lui Dumnezeu, I-ai propovăduit tainele

Şi ca un profet al Treimii, ai vărsat binecuvântările tale peste Occident.

Prin rugăciunile şi implorările tale, podoaba din Tours şi slavă a Bisericii întregi,

Ocroteşte-ne, Sfinte Martin şi mântuieşte pe toţi cei care laudă amintirea ta.

Legături externe

• St. Martin the Merciful the Bishop of Tours (OCA)
• Saint Martin, Bishop of Tours (GOARCH)
• St. Martin of Tours (ROCA) from Orthodox America, issue 33, v. IV, no. 3, September, 1983
• Martin of Tours at Wikipedia