Modificări

==Învățătura teologică și duhovnicească<ref>Această secțiune preia, cu permisiunea autorului, fragmente din: Pr. Iulian Nistea, "[http://www.nistea.com/eseuri/iulian_nistea/loi-spirituelle.htm La loi spirituelle dans la vie quotidienne] [Legea duhovnicească în viața de zi cu zi], Paris/Lyon, 2005/2006 (traducere OrthodoxWiki). </ref>=={{Traducere}}

:''"Iar templul este lăcașul sfânt al sufletului și al trupului, care e zidit de Dumnezeu. În sfârșit, altarul este masa nădejdii așezată în acest templu. Pe ea se aduce către minte și se jerfește gândul întâi-născut al fiecărei întâmplări, ca un animal întâi-născut adus ca jertfă de ispășire pentru cel ce-l aduce, dacă-l aduce neîntinat.''"

:''"Dar și acest templu are un loc în partea dinăuntru, a [în spatele] catapetesmei. Acolo a intrat Iisus pentru noi ca Înaintemergător (Evrei 6, 20), locuind de la botez în noi, "afară numai dacă nu suntem creștini netrebnici" (II Corinteni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=13&cap=13#5 13, 5]). Acest loc este încăperea cea mai dinăuntru, mai ascunsă și mai sinceră a inimii, încăpere care, dacă nu se deschide prin Dumnezeu și prin nădejdea rațională și înțelegătoare, nu putem cunoaște în chip sigur pe Cel ce locuiește în ea și nu putem ști de-au fost primite jertfele de gânduri sau nu. [...]'' " (Marcu Ascetul, ''Despre Botez'', p. 287).

Si on commence à œuvrer avec cette grâce du baptême par la pratique des commandementsÎncepând să lucreze, alors on entre dans la logique de la loi spirituelledupă primirea harului Botezului, qui n’est pas la logique charnelleporuncile dumnezeiești, ni celle de ce mondeomul începe să intre în logica Legii duhovnicești, mais qui peut même s’oppose des fois aux lois extérieurescare nu este cea a trupului, care nu este logica lumii acesteia și care poate chiar să se afle uneori în opoziție cu legile exterioare. En faitÎn realitate, on accomplit la loi spirituelle non pas parce qu’elle et logique – l’amour n’est pas logique –omul umrează logica Legii duhovnicești (spirituale) nu ''pentru că'' e logică - e o lege a dragostei, mais tout d’abord parce que la foiși dragostea nu este logică -, ce quelque chose intérieur et mystérieuxci mai ales pentru că un lucru tainic, nous pousse à le faireceva dinăuntrul lui - credința - îl împinge să o facă. PuisApoi, une fois qu’on omul care a appliqué le commandement, on continue à le faire parce qu’on împlinit porunca va continua să o facă pentru că a goûté la paix qui en suit gustat pacea care vine din urmarea poruncilor dumnezeiești:

:Le Seigneur se tient caché dans ses propres commandements et on Le trouve dans la mesure on Le cherche"Domnul e ascuns în poruncile Sale, și cei ce-L caută pe El Îl găsesc pe măsura împlinirii lor [pe măsură ce le împlinesc].":Ne dis pas "Nu zice: « J’ai pratiqué les commandements et je n’ai pas trouvé le Seigneur "Am împlinit poruncile și n-am aflat pe Domnul! » Tu as souvent trouvé la connaissance avec la justice et ceux qui :Le cherchent avec droiture trouveront la paix" Căci ai aflat adeseori cunoștința împreunată cu dreptate, cum zice Scriptura. Iar cei ce-L caută pe El cum se cuvine vor afla pace.":La paix, c’est la délivrance des passions"Pacea este izbăvirea de patimi. On ne la trouve pas en dehors de l’action du Saint-Esprit, selon ce que dit le saint ApôtreDar ea nu poate fi aflată fără lucrarea Duhului Sfânt. "(''La loi spirituelleDespre legea duhovnicească'', 191-193, p. 26252.)

Puis il avertit Apoi avertizează:

:La pratique des commandements n’est pas la vertu"Altceva este împlinirea poruncii și altceva este virtutea, même si elles tirent l’une de l’autre l’origine de leurs bienfaitschiar dacă acestea se prilejuiesc una pe alta. ":La pratique des commandements consiste à faire "Împlinirea poruncii stă în a împlini ce qui est prescrits-a poruncit; iar virtutea, la vertu, dans la conformité de l’acte avec la vérité. în a plăcea adevărului ceea ce s-a săvârșit [în conformitatea faptei cu adevărul]" (''La loi spirituelleDespre legea duhovnicească'', 194-195.)

Et encore Și tot astfel:

:Il est des commandements qui s’adressent à certains et d’autres qui s’adressent à tous"Este o poruncă restrânsă [care se adresează unora] și este alta cuprinzătoare [care se adresează tuturpr]. Il est prescrit à certains de partager avec Prin cea dintâi se poruncește să dăm o parte din ceea ce avem celui qui n’a pas, à d’autres il est prescrit ce n-are; printr-a doua se poruncește lepădarea de renoncer à tous leurs bienstoate avuțiile.":Il est une opération "Este o lucrare a harului, necunoscută celui slab de la grâce que méconnaissent les débutantsminte [începător]; și este altă lucrare, et une autre de la malice qu’ils confondent avec la véritéa păcatului, care seamănă cu adevărul. Il est bon de ne pas trop scruter de telles choses à cause de l’erreur possible qu’elles contiennentDar e bine să nu cercetăm prea stăruitor aceste lucruri, nica să nu rătăcim. Ci toate să le aducem, cependantprin nădejde, de les condamnerlui Dumnezeu, à cause de la vérité ; mais il faut s’en remettre en tout à Dieu dans l’espérance. Lui sait en effet l’utilité des deuxcăci El știe folosul amândurora.":Celui qui veut traverser la mer spirituelle doit avoir de la patience"Cel ce vrea să străbată marea spirituală rabdă îndelung, cugetă smerit, veghează și se înfrânează. De se va sili să treacă fără acestea patru, de l’humilitése va tulbura cu inima, la pratique dar de la veille et la tempérancetrecut nu le va putea trece. S’il s’acharne à vouloir passer sans ces quatre vertus" (''Despre îndreptarea prin fapte'' 27-29, il troublera son cœur sans réussir à traverserp.257)

:''"[...] neștiința, maica tuturor relelor; uitarea, sora împreună-lucrătoare și slujitoarea ei; și nepăsarea trândavă, care țese veșmântul și acoperământul norului negru așezat peste suflet și care le sprijină pe amândouă, le întărește, le susține și sădește în sufletul cel fără de grijă răul înrădăcinat și statornic. Prin nepăsarea trândavă, prin uitare și prin neștiință se întăresc și se măresc proptelele celorlalte patimi. Căci ajutându-se întreolaltă și neputând să ființeze fără să se susțină una pe alta, ele se dovedesc puteri tari ale vrăjmașului și căpetenii puternice ale celui rău. Prin ele se întărește și pe ele se reazemă toată oastea duhurilor răutății ca să-și poată duce la îndeplinire planurile...'' " ("Epistolă către Nicolae Monahul" 12, p. 327.)

:'' "vei câștiga aceste virtuți nu prin simplă voința ta, ci prin puterea lui Dumnezeu și cu conlucrarea Duhului Sfânt, prin multă atenție și rugăciune.'' " ("Epistolă către Nicolae Monahul" 13, p. 328.)